Anulare hotarare aga Spete. Decizia 186/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 186
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA împotriva sentinței nr. 6 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă Oltenia prin consilier juridic și intimatul pârât SC SA prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Curtea, pune în discuție cererea de probatorii formulată de apelanta reclamantă atât în motivele de apel, cât în cererea depusă la 8 septembrie 2009, constând în obligarea intimatei pârâte să depună la dosarul cauzei un set de acte: contractele în întregul lor, o situație a contractelor de export, copie a mandatului prin care a fost autorizat SC VAGOANE A și alții să acționeze în numele SC SA, procesu-verbal al Consiliului de Administrație în care s-a analizat încheierea și termenii contractului și cel al Consiliului de Administrație în care s-a analizat situația creditului în cauză, precum și convocarea din 03.09.2008; a solicitat, de asemenea, efectuarea unei expertize care să aibă ca obiectiv verificarea încasării de către a sumei de 45.000.000 euro, precum și modul de utilizare a sumei încasate.
Apelanta reclamantă Oltenia, prin consilier juridic, solicită admiterea probelor astfel cum au fost menționate în motivele de apel și cererea formulată la 8 septembrie 2009.
Intimatul pârât SC SA, prin avocat, solicită respingerea cererii de probatorii, întrucât exced cadrului procesual.
Curtea, cu privire la cererea de probatorii, constată că, în raport de actele aflate la dosarul cauzei și obiectul dedus judecății, există suficiente probe pentru soluționarea apelului.
În aceea ce privește efectuarea expertizei, constată că aceasta nu se impune, întrucât vizează o fază ulterioară celei ce face obiectul judecății, respectiv modul de utilizare a creditului și nu modul de contractare a acestuia, pentru care există la dosar atât contractuale de facilitate, cât și cele prin care părțile au constituit garanții.
În consecință, Curtea respinge în totalitate cererea de probatorii formulată de apelanta reclamantă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părților.
Apelanta reclamantă Oltenia, prin consilier juridic, solicită admiterea apelului. Învederează că în mod eronat instanța nu a reținut o serie întreagă de aspecte semnificative, care dovedesc neurmărirea interesului social al pârâtei și exercitarea abuzivă a dreptului de vot de către acționarul majoritar. Pârâta, conform interesului său, ar fi trebuit să constituie garanții numai la nivelul sumei contractate, iar fiecare din cele 5 societăți din grupul să garanteze proporțional cu suma de care va beneficia, deoarece garantarea cu bunuri imobiliare și cu mijloace fixe din patrimoniul pârâtei, în favoarea unor parteneri comerciali expune societatea la un risc maxim în operațiunea de creditare. Totodată, în mod greșit a respins cererea numai în considerația prevederilor Legii 31/1990, care este o lege generală, conform căreia hotărârea AGA ar putea fi anulată doar în condițiile dovedirii încălcării legii sau actului constitutiv, pârâta fiind o societatea de tip deschis și se supune cu precădere prevederilor speciale ale legii pieței de capital.
Intimatul pârât SC SA prin avocat solicită respingerea apelului. Învederează că, în mod corect instanța de fond, a reținut drept unice temeiurile juridice, prin care se poate soluționa o acțiune în anularea hotărârilor AGA, respectiv prevederile art.132 alin. 1 și 2 din Legea 31/1990, care reglementează caracterele juridice ale hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor și condițiile procedurale și substanțiale necesare promovării acțiunilor judiciare în anularea acestora. În cauză, fiind vorba de un credit sindicalizat integrat, în valoare totală de 180 milioane Euro, consorțiu de bănci creditoare a impus și garantarea obligațiilor societăților beneficiare de rambursare a acestei sume și toate societățile participante la operațiune au constituit garanții mobiliare și imobiliare în favoarea băncilor, până la concurența valorii contractului de credit.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 6 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- a fost espinsă acțiunea formulată de SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA, în contradictoriu cu pârâta SC SA, având ca obiect anularea Hotărârilor Nr.3 din data de 03.09.2008 și Nr.1 din data de 06.01.2009, ca neîntemeiată.
A fost respinsă excepția tardivității introducerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalui O, Secția Comercială și de contencios Administrativ reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA a chemat în judecată pe pârâta SC SA C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea articolelor l, 2, 3 și 9 ale Hotărârii AGA din data de 3.09. 2008.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, la data de 3.09.2008 s-a întrunit SC SA având ordinea de zi publicată în Of. partea IV-a nr. 4077 din 24.07.2008 și completată în Of. partea IV nr. 4378/7.08.2008.
Oltenia SA, în calitatea sa de acționar deținător al cotei de 35,257 % din capitalul social al pârâtei, a participat la respectiva adunare și a votat împotriva măsurilor prev. la pct. l, 2, 3, și 6, înscrise pe ordinea de zi, vot ce a fost menționat în procesul verbal de ședință.
S-a arătat că prin hotărârea din 3.09.2008 a s-a aprobat intrarea de către SC SA împreună cu alte filiale al societății internaționale SA în contractul propus având ca obiect acordarea filialelor SA (inclusiv SC SA) a unor facilități de credit în sumă de l80.000.000 EURO destinate finanțării cheltuielilor de capital, constituirea unor garanții de către SC în favoarea consorțiului de bănci precum și garantarea de către pârâtă a obligațiilor asumate de către Vagoane SA prin contracte de leasing financiar încheiate cu Romania SA.
Reclamanta a considerat că hotărârea fost adoptată cu votul abuziv al acționarului majoritar cu încălcarea dreptului la informare al acționarilor de către acționarul majoritar Luxemburg, care este interesat în constituirea garanțiilor, fiind contrară interesului societății, dat fiind faptul că s-a aprobat garantarea cu mijloace fixe din patrimoniul societății în favoarea unor parteneri comerciali.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar hotărârea din 3.09.2008, convocatorul publicat în Of. partea IV-a nr. 4077 din 24.07.2008 și completat în Of. partea IV nr. 4378/7.08.2008, procesul verbal de ședință, structura acționariatului SC SA.
Pârâta SC SA a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, motivat de faptul că acțiunea nu a fost introdusă după trecerea termenului de l5 zile de la data publicării hotărârii din Monitorul Oficial potrivit art. l32 alin 2 din legea 3l/1990.
Pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că hotărârea adoptată nu este contrară legii sau actului constitutiv, fiind luată cu voința majoritară a acționarilor din cadrul adunării generale iar aspectele de oportunitate supuse votului nu pot fi cenzurate de către instanța judecătorească.
Tribunalul a pus in vedere pârâtei să depună la dosar contractul de garanție cu privire la societățile pentru care pârâta a garantat împrumuturile, fiind respinsă proba cu expertiza contabilă solicitată de reclamantă, întrucât nu este pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
La data de 4.02.2009 a fost înregistrată pe rolul tribunalului cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA împotriva pârâtei SC SA, având ca obiect anularea hotărârii nr.1 din 6.0l.2009, hotărâre prin care s-a aprobat suplimentarea contractului de ipotecă nr.853/l4.l0. 2008 cu suma de l20.000.000 EURO și crearea unei ipoteci pentru garantarea sumei suplimentare, hotărâre accesorie la hotărârea din 3.09.2008 privind acordarea împrumutului în valoare de l80.000.000 EURO. În motivarea acțiunii s-a arătat că hotărârea a fost adoptată prin abuz de majoritate cu încălcarea dreptului la informare al acționarilor prev. de art ll7 /2 și art l36/ din leg. 3l/l990/R și art.209,2l0 din legea 297/2004.
Având în vedere strânsa legătură între cauza ce formează obiectul dosarului 490/l04/2009 și dosarul nr. 3934/l04/2008, Tribunalul la termenul din 27.03.2009 a dispus conexarea celei de a doua acțiuni la cauza ce formează obiectul dosarul nr. 3934/l04/2008.
Cu privire la excepția tardivității introducerii acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar, tribunalul a respins-o, având in vedere că hotărârea din 3.09.2008 a fost publicată în Of, partea a IV- nr. 5048 din data de l5.09.2008, iar acțiunea reclamantei a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O l t, la data de 30.09.2008, fiind trimisă prin poștă la data de 29.08.2008 conform borderoului, înăuntrul termenului de l5 zile prev. de art l32 alin 2 din legea 3l/l990, termen ce a început să curgă de la data publicării hotărârii in Monitorul Oficial.
Instanța analizând acțiunea reclamantei în raport cu înscrisurile depuse la dosar și dispozițiile legale aplicabile, a apreciat că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
rin hotărârea din 3.09.2008 a s-a aprobat intrarea de către SC SA împreună cu alte filiale al societății internaționale SA în contractul propus a se încheia cu un consorțiu de creditare având reprezentant pe Bank V, având ca obiect acordarea filialelor SA ( inclusiv SC SA ) a unor facilități de credit în sumă de l80.000.000 EURO destinate finanțării cheltuielilor de capital, pentru proiecte și achiziții,pentru refinanțarea liniilor de credit și pentru alte obiective economice ale societăților.
Prin art.2 din Hotărâre s-a aprobat constituirea unor garanții de către SC în favoarea consorțiului de bănci având ca reprezentant Bank, care va acorda facilitățile de credit susmențioate, prin instituționarea unui drept de ipotecă asupra unor imobile precizate la art. 2 din hotărâre.
Prin art. 9 din aceeași hotărâre s-a aprobat garantarea de către pârâta SC SA a obligațiilor asumate de către Vagoane SA prin contracte de leasing financiar încheiate cu Romania SA.
Potrivit art.132 pct. l și 2 din leg.3l/1990/R, hotărârile luate de Adunarea Generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra, acestea putând fi atacate de către aceștia din urmă, numai în situația în care sunt contrare legii sau actului constitutiv.
Adunarea Generală este organul de deliberare și decizie al societății comerciale, exprimând voința socială, care decide în toate problemele esențiale ale activității societății, obligativitatea hotărârii adoptate de către aceasta fiind un corolar al principiului majorității, care guvernează formarea voinței sociale a oricărei societăți comerciale.
Din dispozițiile legale susmenționate, rezultă că hotărârea exprimând voința societară, dedusă din votul majorității, nu poate fi anulată decât dacă este contrară legii sau actului constitutiv. Instanța poate cenzura hotărârea doar sub aspectul conformității acesteia cu dispozițiile legale și cu actul constitutiv, neputându-se pronunța asupra oportunității luării unei hotărâri. A accepta ideea contrară ar echivala cu recunoașterea posibilității instanței de judecată de a interveni efectiv asupra modului concret de funcționare a societății, de a participa efectiv la luarea de decizii cu caracter economic - administrativ care vizează exclusiv societatea, cu depășirea rolului și atribuțiilor stabilite de prevederile legale.
Ori, în speța de față, aspectele invocate de reclamantă pentru care s-a solicitat anularea măsurilor inserate la art. l, art.2, art.3 și art.9 din Hotărârea din 3.09.2008 și art. 1 din Hotărârea aceleiași adunări adoptate la data de 6.0l.2009, privind acordarea unor facilități de credit în sumă de 180.000.000 EURO destinate finanțării cheltuielilor de capital, pentru proiecte și achiziții, pentru refinanțarea liniilor de credit și pentru alte obiective economice ale societăților, filialelor internaționale SA ( inclusiv SC SA ) și suplimentarea contractului de ipotecă nr. 853/l4.l0.2008 cu l20.000.000 EURO precum și constituirea unor garanții de către SC în favoarea consorțiului de bănci având ca reprezentant Bank, prin instituționarea unui drept de ipotecă asupra unor imobile precizate la art. 2 din hotărâre și garantarea de către pârâta SC SA a obligațiilor asumate de către Vagoane SA prin contracte de leasing financiar încheiate cu Romania SA, vizează aspecte de oportunitate asupra derulării activității societății, SC SA, Luxemburg, în calitate de acționar majoritar.
Ori, în contextul forței juridice obligatorii a principiului voinței majoritare, consacrat de prevederile art. 132 alin l din Legea 31/1990, tribunalul nu a putut reține că acționarul majoritar a abuzat de poziția sa dominantă prin exprimarea liberă a votului cu privire la măsurile prevăzute pe ordinea de zi publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a nr. 4077/24 iulie 2008 și completată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a nr. 4378/7.08.2008, neputându-se astfel fi reținute nici aspectele invocate de reclamantă cu privire la informarea acționarilor despre conținutul ordinii de zi a ședinței, aceasta fiind întocmită cu respectarea tuturor cerințelor prevederile art. 117 /1 pct. 3 și art.117/2 din legea 3l/l990/R.
Având în vedere aceste aspecte și ținând cont și de faptul că în cauză nu au fost identificate motive care să conducă la nulitatea absolută ori relativă a hotărârii, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamantă și a menținut cele două hotărâri adoptate de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la data de 3.09.2008 și 6.01.2009, ca fiind temeinice și legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA.
Prin motivele de apel, reclamanta reia susținerile din acțiunea introductivă, arătând în mod expres faptul că garanțiile sunt extrem de împovărătoare pentru SC (pentru suma de 180.000.000 euro), deoarece aceste garanții vizează aproape întreg patrimoniul și pot genera, în caz de neplată a datoriei, chiar falimentul SC SA.
Mai arată apelanta reclamantă că în mod greșit instanța de fond nu a cercetat cauza sub aspectul efectului hotărârilor asupra patrimoniului societății, cu consecința lezării în mod vădit a interesului social și urmărirea în mod exclusiv a interesului acționarului majoritar.
În acest sens, garantarea cu bunuri imobiliare și mijloace fixe din patrimoniul SC SA în favoarea celorlalți parteneri comerciali menționați în hotărârea atacată este contrară interesului societății.
Prin urmare, apelanta reclamantă susține că trebuiau constituite garanții numai la nivelul sumei contractate de către fiecare din cele patru societăți.
Apelanta reclamantă mai arată că, ulterior adoptării hotărârii, s-a încheiat contractul de facilitate și contractul de ipotecă din 14.10.208, prin care s-a convenit ca SC să garanteze cu toate bunurile imobiliare până la nivelul sumei de 96.000.000 euro (45.000.000 euro facilitate B, 30.000.000 facilitate suplimentară și 21.000.000 euro marjă suplimentară de garantare pentru dobânzi, comisioane, speze, penalități).
Fiind vorba de un credit sindicalizat, SC SA se obligă în solidar la restituirea oricăror sume datorate în temeiul facilității, băncile având să pretindă și să obțină de la fiecare dintre aceștia întreaga sumă datorată în baza documentelor de finanțare.
În aceste condiții, apelanta apreciază că sistemul da garantare reciprocă între societăți nu este justificat, ci este necesară o delimitare strictă a nivelului garanțiilor, în funcție de creditul accesat de fiecare entitate în parte.
Printr-un alt motiv de apel se susține că OLTENIA SA i-a fost încălcat dreptul său de acționar de a fi informat cu privire la problemele supuse dezbaterii adunării generale, fără a preciza concret în ce mod i-a fost încălcat acest drept.
Curtea, analizând apelul în raport de dispozițiile art.294 și urm. pr.civ. constată că acesta nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Apelanta reclamantă a solicitat prin cererea introductivă anularea art.1, 2, 3 și 9 ale Hotărârii din 03.09.2008, întrucât acestea au fost adoptate prin abuz de majoritate, fiind contrare interesului societății.
Curtea apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, în cauză nefiind vorba despre un abuz de majoritate.
Abuzul de majoritate este definit ca o formă a abuzului de drept, care există mai ales atunci când deciziile adunării generale a asociaților/acționarilor sunt luate cu intenția de a-i prejudicia pe minoritari, contrar interesului social general și cu unicul scop de a favoriza membrii majorității în detrimentul minoritarilor.
Abuzul de majoritate rezultă din deturnarea funcțiilor principiului majorității, hotărârea adunării generale a acționarilor neavând explicația interesului egoist, contrar interesului social al majorității și care conduce la prejudicierea intereselor legitime ale acționarilor minoritari. Elementul esențial al abuzului de majoritate este ruptura intenționată a egalității dintre acționari. Abuzul de majoritate nu poate servi drept sancțiune pentru o politică managerială defectuoasă sau pentru o decizie managerială care, pur și simplu, displace minoritarilor. Sancțiunea abuzului de majoritate consistă, în principiu, în anularea hotărârii abuzive și plata de daune interese.
În speță, hotărârea a cărei anulare se solicită vizează contractarea unor facilități de credit destinate finanțării cheltuielilor de capital pentru proiecte și achiziții, pentru refinanțarea liniilor de credit și pentru alte obiective corporative de către SC SA împreună cu alte societăți afiliate de la BANK.
Valoarea acestor facilități de credit stabilite prin aceeași hotărâre a fost de 180.000.000 euro.
Prin aceeași hotărâre s-a aprobat constituirea garanțiilor de către SC SA în favoarea consorțiului de bănci de la acre urma să fie contractată linia de credit.
La fiecare dintre aceste puncte de pe ordinea de zi a hotărârii, apelanta reclamantă a votat împotrivă.
La dosarul de fond însă, au fost depuse contractele de facilitate, precum și contractele de garanție pentru fiecare dintre societățile ce fac parte din grupul societăților afiliate, din care rezultă că, deși în adunarea generală a fost stabilită valoarea linie de credit de 180.000.000 euro, ulterior, prin contractele de facilitate s-au stabilit alte sume, acestea fiind individualizate pentru fiecare dintre societățile care au înțeles să contracteze linia de credit.
Astfel, în anexa nr.12, aflată la fila 99 din dosar, care cuprinde limitele creditului, se stabilește că SC SA C va beneficia de facilitatea A sau B în valoare de 45.000.000 euro și o facilitate auxiliară de 30.000.000 euro.
La art.3 al contractului (fila 94 dosar) se prevede că fiecare împrumutat va folosi sumele împrumutate de către acesta în cadrul facilității A pentru finanțarea proiectelor sale de cheltuieli de capital și a achizițiilor pentru a refinanța facilitățile existente enumerate în partea I din anexa 14.
La litera baa celuiași articol se prevede în mod expres că fiecare împrumuta va folosi sumele împrumutate de către acesta în cadrul facilității B în scopurile sale generale corporative, inclusiv pentru a refinanța facilitățile existente enumerate în partea I din anexa 14 (facilități existente).
Pentru sumele împrumutate, fiecare dintre societățile afiliate grupului a încheiat contracte de ipotecă (pentru SC - fila 131 și urm. - dosar fond), garantând pentru sumele contractate.
În acest contract se prevede la lit.D (fila 132 verso) că limitele garantării sunt cele stabilite în anexa 12 la contractul de facilitate, iar la pct.3.1 din același contract (fila 133), se prevede în mod expres că suma garantată nu va depăși 96.000.000 euro, constând din: suma principală de 75.000.000 euro, compusă din 45.000.000 euro ca limită a împrumutului conform facilității A și B și 30.000.000 ca limită a împrumutului conform facilității suplimentare, așa cum este definită în contractul de facilitate, iar, pe de altă parte, o sumă suplimentară de 21.000.000 euro, reprezentând o estimare de bună credință a sumei maxime a tuturor banilor datorați sau posibil a fi datorați părții garantate, precum dobânda lunară, comisioanele, costurile și cheltuielile aferente, precum și orice alte sume reprezentând dobânzi, daune interese, taxe, speze etc aferente contractului de ipotecă.
În aceste condiții, susținerile apelantei reclamante în sensul că SC a garantat întregul patrimoniu, încălcând interesul social al societății pentru garantarea împrumuturilor altor societăți sunt nefondate.
Prin urmare, argumentele inserate în apel, ce vizează presupusul abuz de majoritate, reprezintă aprecieri subiective ale apelantei asupra unor chestiuni de oportunitate în ce privește activitatea economică a societății.
Obiectul hotărârilor cuprinse pe ordinea de zi din 03.09.2008 l-a constituit, așadar, aprobarea termenilor generali ai unei operațiuni complexe de creditare a societăților din grupul (inclusiv ), în scopul refinanțării unor linii anterioare de credit și al finanțării unor proiecte de achiziții și investiții necesare în activitatea curentă a societății, respectiv garantarea acestor obligații către creditorii bancari.
Așadar, contractarea liniilor de credit în favoarea refinanțării liniilor de credit expirate și al evitării insolvabilității, în contextul scadențelor obligațiilor de plată, reprezintă un interes socio-economic direct al și, implicit, al tuturor acționarilor, printre care se află și apelanta reclamantă.
Nu se poate spune astfel că hotărârea adoptată este contrară interesului societar.
Referitor la încălcarea dreptului de informare al acționarilor minoritari, respectiv ala apelantei reclamante, Curtea constată că și această critică este nefondată, întrucât la dosarul instanței de fond se află dovezile din care rezultă că a fost convocată adunarea generală în condiții de publicitate în Monitorul Oficial, cu menționarea explicită a tuturor problemelor ce au făcut obiectul dezbaterilor adunării (filele 8-15 dosar fond).
În aceste condiții, apelanta reclamantă nu a făcut dovada că i-a fost refuzat dreptul de a consulta vreun înscris necesar pentru a vota în cunoștință de cauză la din 03.09.2008.
Față de cele arătate mai sus, Curtea reține că dreptul la informare a fost respectat, constatându-se, totodată, că voința socială a acționarilor și hotărârea adoptată de aceștia respectă dispozițiile legale și nu încalcă cerința fundamentală a promovării interesului social în adoptarea hotărârilor AGA.
Prin urmare, în baza art.296 pr.civ. apelul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA cu sediul în C,-, jud. D, împotriva sentinței nr.6 din 27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA cu sediul în C,-, jud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. jud. /06.11.2009
jud.fond.
tehnored. MC/4ex
12 Octombrie 2009
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Mariana Moț
