Anulare hotarare aga Spete. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr- Decizia nr. 2/CC/2010

Ședința din Camera de Consiliu din 23 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudia Popescu judecător

JUDECĂTOR 2: Vasilică Pintea

Grefier - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi a venit spre pronunțare apelul declarat de apelantul-reclamant, împotriva sentinței nr. 122 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 16 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea întocmită în aceeași zi.

A:

- deliberând -

Asupra apelului de față;

Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, GH. și RO, pentru anularea Hotărârii AGA din 16.09.2002.

În motivarea acțiunii, așa cum a fost precizată ulterior, reclamantul a arătat că Hotărârea AGA din 16.09.2002 are caracter ilicit, fiind luată de pârâți în scopul de a transfera patrimoniul RO la, societate creată de pârâți, prin interpușii lor -, -, - și, asociați deținători a câte 25% din părțile sociale ale, cu sediul în orașul,-, județul La data când s-a luat această hotărâre, ce deținea funcția de administrator al RO, a prezentat datorii fictive cu scopul de a justifica că RO trebuie să achite o datorie inexistentă la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Datoria era prezentată în certificatul fiscal nr. 59693/9.10.2002 și era de 19.670.794 lei vechi. Suma pretinsă ca datorie, invocată de și susținută de și este aferentă altei societăți și nu RO Astfel, pentru o datorie de 19.670.794 lei vechi, a fost înstrăinat un patrimoniu de peste 50.000.000.000 lei, adică 5.000.000 RON. Anterior acestei operațiuni au fost introduse în contabilitatea RO facturi de transport false pentru cumpărarea a 6 mijloace de transport, cu o valoare de 2.838.150.000 lei vechi și motoare electrice în valoare de 5.355.000.000 lei vechi care nu au fost niciodată utile societății.

Pârâții s-au asociat astfel în acțiunea lor de fraudare a societății RO creând o majoritate nelegală. Participarea lui și în locul pârâtului a fost nelegală, cu atât mai mult cu cât nici pârâții și nu aveau drepturi legale de vot. Pârâtul a depus la data de 16.06.2000 întreg pachetul său de acțiuni de 17,15 % la societate drept garanție pentru a fi numit în funcția de director, perioadă în care deja a produs prejudicii intereselor legitime ale RO și nu și-a mai recăpătat pachetul de acțiuni. Pârâtul ce deține 14,3% din acțiuni nu avea drept legal de vot pentru că operațiunile la care participa vizau persoana sa și persoane interpuse: rude până la gradul IV, aspect ce este interzis de lege - art. 125 din Legea nr. 31/1990. gradul de rudenie rezultă din adresa nr. 25460 (08.08.2005) comunicată de Poliția lui și nu sunt speciale și nu au fost depuse la societate cu 48 ore înainte, conform art. 125.

Gradul de rudenie evident și notoriu îi făcea pe pârâți incompatibili să participe și să voteze hotărâri AGA. Pârâtul ca administrator al RO era administrator și la
, iar asociatul cu 25% din capital,
era cumnatul său. Pârâtul ca director tehnic la RO
era director tehnic și la
, iar asociata cu 25% din capital,
este cumnata lui. Pârâtul a interpus pe
și pentru a-l reprezenta, dar fără o procură
specială, aceștia asigurând interfața cu și
-, asociați interpuși la
fiecare cu câte 25% din capital, a fost încălcat art. 127 din Legea nr.
31/1990, modificată.

S-a mai arătat că Adunarea Generală a Acționarilor din 16.09.2002 este lovită de nulitate absolută, ca urmare a încălcării normelor imperative privind convocarea acestei adunări generale, dar și a hotărârilor luate, care sunt contrare intereselor RO precum și a Legii nr. 31/1990 modificată, nefiind îndeplinită procedura de publicare în Monitorul Oficial a și a Hotărârii AGA. Nu a fost respectată tematica convocării, toate materialele care vizează activele societății și operațiunile financiar-contabile prezentate de pârâtul sunt nule de drept, pentru că exclud pe cenzori, ele reflectând doar punctul de vedere personal și subiectiv a lui ce excede prevederilor legale, sancțiunea fiind nulitatea absolută, nefiind îndeplinite cerințele art. 111, art. 125 din Legea nr. 31/1990, modificată.

S-a mai arătat că u au fost îndeplinite condițiile de fond și de procedură privind convocarea AGA și întocmirea procesului verbal al adunării generale. AGA nu a împuternicit pe nimeni să vândă patrimoniul, activele, creanțele și fondul de comerț de la RO. Convocarea nu s-a făcut cu 30 zile înainte de data publicării convocării în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, încălcând prevederile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, modificată. Operațiunile economice de la RO ce au fost puse la cale de pârâți nu au fost vizate sau controlate, analizate, verificate de cenzori, așa cum prevede legea, mandatul cenzorilor fiind expirat la data de 14.07.2001 responsabilitatea numirii altor cenzori sau reînnoirea mandatului era sarcina directă
pârâtului administrator al RO
. Scopul acestor operațiuni a fost ilicit, iar apoi transformarea RO din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată a fost stopată de Curtea de Apel Brașov, Secția Comercială prin Decizia Civilă nr. l23/C/Ap/21.06.2005, dosar nr. 758/C/Ap/2005 al Curții de Apel Brașov si de Înalta Curte de Casație si Justiție B - Secția Comercială prin Decizia nr. 1577 /10.05.2006 în dosarul nr-, prin care s-a respins încercarea făptuitorilor de a transforma RO în societate cu răspundere limitată -

Pârâții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii.

Prin Sentința civilă nr. 12/2008 a Tribunalului Bacăua fost respinsă acțiunea ca fiind tardiv formulată, în considerentele sentinței reținându-se că din moment ce s-a dispus dizolvarea RO, societatea își continuă existența juridică numai pentru operațiuni de lichidare.

Împotriva sentinței de mai sus a formulat apel reclamantul, iar prin decizia civila nr. 7/2008 a Curții de Apel Bacău, a fost admis apelul, desființată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Bacău.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- a Tribunalului Bacău și a fost administrată proba cu interogatoriu solicitată de reclamant.

Prin sentința comercială nr. 122/23.03.2009, s-a respins excepția lipsei calității de reprezentant și s-a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în ceea ce privește excepția calității de reprezentant a avocatului pentru RO invocată de reclamant la termenul din 23.02.2009, având în vedere că împuternicirea avocațială este și pentru această societate, instanța a respins excepția ca nefondată.

Referitor la fondul acțiunii, conform art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, numai acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra și au cerut să se insereze acest lucru în procesul verbal al ședinței pot introduce acțiunea în anularea ori nulitatea hotărârii. În consecință, acționarii care au votat în favoarea hotărârii lovite de nulitate ori care s-au abținut de la vot nu au calitatea de a introduce acțiunea în nulitate, o altă soluție echivalând cu încurajarea propriei turpitudini.

În cauză, din cuprinsul procesului verbal al AGA a RO din 16.09.2002, rezultă că reclamantul a participat la ședința din 16.09.2002 și a fost de acord cu vânzarea patrimoniului unității pentru a fi achitate datoriile către bugetul statului și către ceilalți creditori, fiind împuternicită conducerea unității să urgenteze formalitățile pentru vânzare, plata datoriilor către stat și alții, prin negociere directă. Deși reclamantul a avut posibilitatea acesta nu a invocat în ședință criticile de fond și de formă cu privire la luarea hotărârii AGA și pe care le invocă în prezenta acțiune, reclamantul criticând doar faptul că cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, ceea ce a fost de natură a prejudicia societatea.

În ședința din 16.09.2002 nu s-au arătat care erau datoriile societății și nici către cine urmau să fie vândute activele societății, iar administrarea (conducerea) societății la acel moment era asigurată de către administratorul unic. Din nicio probă nu rezultă că reclamantul ar fi fost indus în eroare pentru a fi de acord cu hotărârea luată, prin prezentarea unor datorii fictive, ci dimpotrivă din cuprinsul deciziei penale nr- a Tribunalului Bacău (fila 40 dosar nr-) rezultând că în contabilitatea societății au fost înregistrate corect documentele contabile. Totodată este suspect că reclamantul a invocat după mai mulți ani inducerea sa în eroare, mai întâi în anul 2005 printr-o plângere penală, iar apoi în anul 2008 prin prezenta acțiune comercială, respectiv după mai mult de 4 ani și 6 luni de la data hotărârii. De asemenea nu rezultă că s-ar fi urmărit o cauză ilicită prin luarea hotărârii raportat la motivele invocate de către reclamant din moment ce nu s-a arătat în hotărâre către cine să fie vândut patrimoniul societății. De altfel, mare parte din criticile formulate de reclamant vizează aspecte ulterioare luării hotărârii din 16.09.2002, respectiv privind modul cum a fost adusă la îndeplinire această hotărâre prin vânzările realizate către terțe persoane. Or, cauzele de nulitate trebuie să fie concomitente încheierii actului juridic și nu ulterioare, hotărârea din 16.09.2002 urmărind în principiu un scop licit, respectiv acoperirea unor datorii ale societății. Modalitățile prin care a fost pusă în aplicare hotărârea nu privesc modul și cauza pentru care s-a luat hotărârea, ci executarea acesteia și tocmai de aceea nu pot constitui motive de nulitate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, care a criticat hotărârea pronunțată sub următoarele aspecte:

- hotărârea din 16.09.2002 a fost luată cu încălcarea art. 9 din Statut, prin eroare și dol, cu participarea a două persoane străine care s-au substituit acționarului care deținea 34,23%;

- s-a organizat adunarea generală fără publicarea convocatorului în Monitorul Oficial și s-au luat hotărâri nelegale;

- acționarii și - nu aveau drept de vot;

- prin hotărâre s-a trecut patrimoniul societății la, hotărârea fiind nulă pentru lipsa capacității de a contracta, lipsa consimțământului valabil, lipsa unui obiect determinat, lipsa unei cauze licite. Susține că a fost afectat de eroare consimțământul privind substanța dreptului, pârâții fiind de rea-credință, aceștia nu au prezentat nivelul datoriei real, au justificat operațiuni comerciale inexistente care nu au fost prezentate adunării generale și astfel s-a vândut un patrimoniu de 1.500.000 Euro pentru o datorie de 450 Euro;

- asociații societății sunt în relații de rudenie cu acționarii,;

- nu avea drept de vot deoarece pachetul de acțiuni era depus ca garanție; nu avea drept de vot conform art. 26 alin. 1 din Legea nr. 31/1990;

- instanța nu a verificat datoriile pe care le avea societatea la 16.09.2002, iar pârâții au urmărit o cauză ilicită;

- societatea a fost reprezentată de, ce nu este nici administrator și nici acționar, încălcându-se dispozițiile art. 155 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

În data de 20.10.2009 apelantul face precizări cu privire la dreptul de administrare al societății arătând că la 26.05.2005 mandatul administratorului a încetat de drept iar reprezentarea societății de este nelegală. Începând cu data de 09.07.2009 administrarea societății se realizează de conform sentinței civile nr. 150/2009 a Tribunalului Bacău.

Prin întâmpinare, RO, prin, și, prin avocat, arată că potrivit actului constitutiv a fost desemnat Consiliul de Administrație format din și, iar prin actul adițional nr. 2373/20.06.2001 a fost numit administrator pentru 4 ani, mandat prelungit prin hotărâre AGA din 3.11.2003 pentru 4 ani. Prin sentința comercială nr. 150/2009 s-a dispus convocarea adunării generale care a avut loc la 1.07.2009, fiind reînvestit în funcție.

Ulterior, acționarul a organizat o nouă adunare generală la 9.07.2009 când s-a votat singur administrator, hotărâre ce nu a fost înregistrată la Registrul Comerțului deoarece societatea era dizolvată.

Pe fondul apelului, arată că la AGA din 16.09.2002 au participat toți acționarii, inclusiv apelantul, care a votat hotărârea de înstrăinare la prețul cel mai bun a acțiunilor societății.

La schimbarea din funcție a lui acesta a fost obligat să plătească 1.600.000.000 lei. Ca și în situația în care nu ar fi participat la Adunarea generală, hotărârea a fost luată conform art. 9 din Statut, deoarece ceilalți acționari dețineau 63,77%, apelantul participând și semnând procesul-verbal.

Arată că celelalte motive de nulitate privesc aspecte ulterioare hotărârii contestate.

La instanța de apel, prima zi de înfățișare a fost la 20.10.2009, când procedura era legal îndeplinită, iar părțile puteau pune concluzii.

La prima zi de înfățișare, la 20.01.2010, apelantul depune la dosar precizări prin care critică modul în care a fost administrată societatea de către administratorul și activitatea societății din această perioadă.

Instanța, verificând sentința apelată sub aspectul criticilor formulate, cu respectarea dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, apreciază apelul ca nefondat, pentru următoarele considerente care completează considerentele hotărârii apelate.

Societatea RO a fost constituită din acționarii: cu o participare de 14,30%; cu o participare de 14,30%; Pilat cu o participare de 14,30%; cu o participare de 28,50%; cu o participare de 14,30% și cu o participare de 14,30%, așa cum rezultă din actul constitutiv autentificat sub nr. 1349/6.05.1998 (filele 71-78).

Ulterior, structura acționariatului s-a modificat, astfel că la data de 16.09.2002, potrivit informațiilor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, necontestate de părți, acționarii și cotele de participare erau: - 17,16%, Pilat cu 17,16%, cu 34,23%, cu 17,15% și cu 14,30%.

Așa cum rezultă din convocatorul din 29.08.2002 (fila 33 dosar), s-a convocat adunarea generală a acționarilor în data de 16.09.2002, ora 15,00, la sediul societății, iar prin convocator s-a stabilit ca ordine de zi:

1. Analiza situației economico-financiare și administrative a societății;

2. Diverse. Totodată s-a stabilit și data pentru a doua adunare generală în cazul în care la prima convocare nu s-ar fi întrunit condițiile legale.

Este adevărat că prin convocator nu s-a precizat dacă adunarea generală este ordinară sau extraordinară, însă din conținutul ordinii de zi și față de dispozițiile art. 111 din Legea nr. 31/1990, în forma în vigoare la data desfășurării AGA, instanța reține că adunarea generală din 16.09.2002 a avut caracterul unei adunări generale ordinare.

Referitor la convocarea adunării generale a acționarilor trebuie reținut că potrivit art. 117 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 convocarea se poate face și prin afișare la sediul societății, însoțită de convocator. Existența convocatorului, chiar nesemnat de acționari prezumă că administratorul a optat pentru acest mod de convocare, dispozițiile din actul constitutiv neinterzicându-le. Pe de altă parte, regulile privind convocarea protejează interesele personale ale acționarilor, convocarea realizată cu încălcarea acestor reguli fiind lovită de nulitate relativă.

În acest context, în condițiile în care reclamantul a participat la AGA și a votat în favoarea măsurilor dispuse, acesta nu poate invoca faptul că ar fi fost vătămat prin convocarea realizată cu încălcarea regulilor prevăzute de lege.

Așa cum rezultă din procesul-verbal al AGA din 16.09.2002 la adunarea generală au participat acționarii, Pilat și, reprezentând 65,77% din capitalul social.

De asemenea, la adunarea generală au participat și numiții și, care l-ar fi reprezentat pe acționarul. Potrivit art. 9 din Actul constitutiv, acționarii pot fi reprezentați de alte persoane în baza unor procuri speciale. Cum în cauză nu s-ar fi făcut dovada că cei doi participanți au reprezentat pe acționarul, instanța va verifica legalitatea AGA fără a reține prezența acestuia la adunare.

Așadar, având în vedere că toți acționarii prezenți au votat în favoarea măsurilor propuse adunării generale, instanța reține că hotărârea s-a luat cu cvorumul legal prevăzut de art. 112 din Legea nr. 31/1990.

Susținerea apelantului că acționarul nu ar avea drept de vot deoarece și-a depus acțiunile ca garanție pentru exercitarea funcției de director la societate nu poate fi primită. Astfel, dispozițiile art. 105 din Legea nr. 31/1990 invocate de apelant nu sunt incidente în cauză, acestea se referă la constituirea, de către societatre, a propriilor acțiuni ca garanție. În cauză, acționarul a exercitat funcția de director la societate și i s-a impus - potrivit susținerilor apelantului - să depună pachetul de acțiuni drept garanție pentru exercitarea funcției. Această garanție are drept efect indisponibilizarea acțiunilor - acestea neputând fi tranzacționate - însă nu împiedică acționarul să-și exercite drepturile izvorâte din Actul Constitutiv și lege.

În ceea ce privește acționarul, apelantul susține că acesta nu ar fi avut drept de vot conform art. 126 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. Art. 126 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, în vigoare la data de 16.09.2002 se referă la obligația de abținere a acționarului care într-o anumită operațiune are un interes contrar societății. Încălcarea acestei obligații de către acționar nu afectează valabilitatea hotărârii AGA ci, potrivit alin. 2 din același articol este răspunzător de daune în condițiile prevăzute de această dispoziție legală.

În ceea ce privește pretinsele acțiuni de inducere în eroare efectuate de către administratorul societății privind datoriile pe care acesta le-ar fi avut, apelantul reclamă chiar pasivitatea sa deoarece, potrivit art. 1331și 1332din Legea nr. 31/1990, în vigoare la data desfășurării adunării generale, orice acționar avea dreptul să se informeze asupra gestiunii societății, iar acționarii care dețin cel puțin 10% din acțiuni - și apelantul deținea 17,16% - pot solicita instanței desemnarea unui expert care să verifice anumite operațiuni din gestiunea societății. Evident că o astfel de verificare excedează instanței învestite cu soluționarea unei acțiuni în anularea hotărârii AGA, lipsa de diligență a apelantului, acționar cu peste 10% din acțiuni neputând atrage schimbarea hotărârii apelate.

De asemenea este fără relevanță în prezenta cauză modul în care administratorul societății și-a exercitat funcția, remediul într-o astfel de situație nefiind anularea hotărârii AGA, alte instituții din Legea nr. 31/1990 și din alte ramuri de drept pot asigura realizarea drepturilor persoanelor vătămate prin exercitarea unei administrări contrare actului constitutiv și dispozițiilor legale.

Referitor la susținerile apelantului că societatea nu ar mai avea organe de conducere din 26.05.2005 aceasta, chiar reală, nu poate afecta o hotărâre a AGA din 2002, o astfel de situație punând în discuție doar reprezentarea societății, aceasta cu atât mai mult cu cât prin sentința comercială nr. 1369/31.10.2007, irevocabilă prin decizia nr. 1321/17.12.2009 societatea comercială intimată este dizolvată. În cauză, situația a fost analizată de instanța de apel prin încheierea din 26.01.2010.

Celelalte susțineri din motivele de apel și precizările ulterioare se referă la aspecte ulterioare hotărârii AGA și care nu au incidență în cauză, neconstituind motive de nulitate a hotărârii AGA.

Astfel, modul în care a fost înstrăinat activul societății pârâte, este un aspect ulterior hotărârii AGA chiar dacă înstrăinarea activului s-a hotărât de AGA. De asemenea, publicarea hotărârii AGA în Monitorul Oficial și înscrierea ei în Registrul Comerțului nu pot constitui cauze de nulitate, aceste împrejurări afectează opozabilitatea hotărârii și nu nelegalitatea ei.

În consecință, față de considerentele ce preced, instanța urmează să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant, domiciliat în O, str. -,. 5,. A,. 4, județul B, împotriva sentinței nr. 122 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți:, domiciliat în O, str. -,. 7,. B,. 7, județul B, domiciliat în O,-,. B,. 3, județul B, GH., domiciliat în, str. -,. 7,. 2, județul B și RO, cu sediul în Comuna, sat, pct., județul

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23 februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

pentru Grefier,

- - - aflată în - semnează grefier șef secție

Red.

Red. - - 22.03.2010

Tehnored. - ex. 7

23 martie 2010

Președinte:Claudia Popescu
Judecători:Claudia Popescu, Vasilică Pintea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Bacau