Anulare hotarare aga Spete. Decizia 21/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 21/
Ședința publică din 13 Martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului promovat de pârâta SC SRL, cu sediul în comuna Calea nr.421 județul M, împotriva sentinței comerciale nr. 44/C/20.06.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei, constatându-se depunerea unor concluzii scrise din partea intimaților.
dezbaterilor și susținerile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.03.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, a cărei pronunțare a fost amânată la data de 13.03.2009.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 44 din 20 iunie 2008, Tribunalul Comercial Mureșa admis acțiunea promovată de reclamanții asociați, în contradictoriu cu pârâta SRL și a anulat hotărârile Adunării Generale a Asociaților SRL nr. 1-5 din 28 martie 2008, admițând pe cale de consecință și cererea accesorie vizând cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că societatea în litigiu cuprinde în structura sa ca asociați pe d-na, cu o participațiune de 10,4272 % din capitalul social al societății, d-nul cu o participațiune de 43,0814 % din capitalul social și redonații, cu o participațiune de 5,8573%, cu o participațiune de 17,7277 % și cu o participațiune de 22, 9060 %, administrarea statutară a societății fiind delegată asociatului administrator unic.
Acesta din urmă a convocat la 13 februarie 2008 adunarea generală ordinară a asociaților societății pentru prima convocare la 6 martie 2008, doua convocare la 21 martie 2008 iar a treia convocare la 28 martie 2008, ordinea de zi propusă fiind formată din: aprobarea raportului administratorului pentru anul 2007, aprobarea bilanțului contabil pentru același an, repartizarea beneficiului înregistrat de societate în exercițiul financiar 2007, majorarea indemnizației administratorului statutar unic al societății și diverse.
S-a mai reținut că niciunul dintre asociați nu a contestat primirea convocatorului, ci doar faptul că nu li s-a comunicat materialele pregătite de executivul societății, precum și faptul că la datele de 6 martie și 29 martie 2008 nu s-a întrunit cvorumul statutar și legal iar ședința a fost reluat la 28 martie 2008 când au participat asociatul și, acesta din urmă atât în nume propriu cât și în numele asociaților și, în acest fel participând asociații deținând 89,8275 % din capitalul social potrivit procesului verbal de ședință.
S-a mai considerat relevant faptul că ședința din 28 martie 2008 s-a purtat pornind de la premiza că asociatul ar fi dobândit prin cesiune de la asociata diferența de 497 părți sociale reprezentând 7,037 % din capitalul social, în acest fel fiind deținătorul majoritar cu 4039 părți sociale reprezentând 50,113 % din capitalul social. În aceste condiții, toate punctele de pe ordinea de zi au primit votul pozitiv din partea asociatului cu 50,113 % din capitalul social și vot negativ din partea reclamanților asociați deținători ai 3045 părți sociale, deci cu 43,081% din capitalul social.
Instanța de fond a analizat cererea prin prisma prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată, a Legii nr. 441/2006 modificată prin OUG nr. 82/2007 apreciind că trebuie analizată și pretinsa cesionare intervenită între asociata în calitate de cedentă, evidențiată și în prezent ca deținătoare a 737 părți sociale reprezentând 10,4272 % din capitalul social, în condițiile în care asociatul a opus asociaților reclamanți convenția de cesiune încheiată la 21 aprilie 2007 cu, prin care i s-ar fi transmis cele 737 părți sociale. Instanța considerat că înscrisul înfățișat după epuizarea dezbaterilor asupra mijloacelor de probă nu este unul câștigat pricinii și că, pentru a produce efecte juridice față de terți, respectiva convenție ar fi trebuit declarată gestionarului registrului comerțului, respectiva obligație nefiind îndeplinită.
Instanța a luat în considerare structura societății afirmată în prezent de evidențele registrului comerțului și care îi conferă asociatului 43,0814% din capitalul social, lui 5,8573%, lui 17,7277 %, lui 22,9060%, iar asociatei 10,4272% din capitalul social.
În ceea ce privește hotărârile 1 și 2 ale din 28 martie 2008, instanța de fond le-a considerat nule pe considerentul că din cuprinsul procesului-verbal nu rezultă că primele două puncte de pe ordinea de zi ar fi fost supuse votului, neexistând nicio mențiune în acest sens. Punctul trei de pe ordinea de zi, față de voturile exprimate în raport de structura societară, în lumina dispozițiilor art. 112 alin. 1 teza II din Legea nr. 31/1990 republicată, s-a constatat că a primit un vot negativ majoritar iar în ceea ce privește al patrulea punct, s-a apreciat, prin prisma dispozițiilor art. 126 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, că asociatul nu avea voie să voteze acest subiect câtă vreme se supune dezbaterii indemnizația cuvenită lui în calitate de administrator statutar unic al societății pârâte. Chiar și în lipsa unei astfel de probațiuni legale, instanța a precizat că votul exprimat ținând cont de aceeași structură de voturi, a fost negativ.
Ultimul punct de pe ordinea de zi s-a apreciat că a fost confuz redactat, nerezultând din cuprinsul procesului verbal vreo mențiune în sensul supunerii votului asociaților prezenți, neexistând preconstituirea materializării voinței societare în acest sens, astfel că și hotărârea 5 din 28 martie 2008 s-a considerat nulă.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel d e pârâta SRL prin d-nul - administrator, solicitându-se schimbarea în tot în sensul respingerii cererii reclamanților.
În motivarea apelului s-a precizat că instanța de fond a pornit de la o premisă greșită în analiza componenței voinței societare, deoarece mențiunile de la registrul comerțului cu privire la structura capitalului social trebuie luată în considerare doar în raporturile cu terții, or, în raporturile existente între asociați, voința acestora primează. Astfel, s-a susținut validitatea cesionării părților sociale deținute de, asociatului, subliniind că la adunarea generală din 20 aprilie 2007, reclamantul a fost de acord cu cesionarea respectivă și de comun acord cu, au reziliat contractul de cesiune de părți sociale nr. 846 din 24 iunie 2005. În susținerea apărărilor sale, apelantul a invocat sentința civilă nr. 130/C din 15 noiembrie 2007 și soluția pronunțată în apelul declarat împotriva acestei sentințe, pentru a sublinia că modul în care a votat asociatul este legal și statutar.
S-a mai învederat că în privința acordării indemnizației administratorului și a achiziționării autoturismului nu se pune problema să determine falimentarea societății, că până în prezent nu a ridicat sume de bani de la societate nici în calitate de director executiv și nici de administrator, în baza hotărârii ce se cere a fi anulată, că nicio dispoziție legală nu-l împiedică să voteze acest punct pe ordinea de zi, apoi achiziționarea autoturismului nu a făcut obiectul vreunei hotărâri AGA din 28 martie 2008. De asemenea, s-a susținut că raportul administratorului și bilanțul contabil pe anul 2007 au fost puse în discuția AGA și aprobate cu unanimitate iar pct. 3 de pe ordinea de zi, discutat și aprobat cu majoritate de voturi.
Reclamanții intimați au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, în principal invocând nulitatea apelului a cărui motivare s-a depus tardiv, doar la 24 noiembrie 2008 în condițiile în care înregistrarea căii de atac la data de 23 iunie 2008.
Pe fondul cauzei, intimații practic au reluat detaliat motivele pentru care au înaintat acțiunea în anulare a hotărârilor din 28 martie 2008, în esență susținând că administratorul firmei nu reprezintă interesele societății ci anumite interese materiale proprii, încercând prin orice mijloace să obțină capitalul social. Intimații contestă validitatea cesionării de către a părților sale sociale administratorului, negând în același timp și pretinsa reziliere a contractului de cesiune părți sociale nr. 846 din 24 iunie 2005 invocată în motivarea apelului.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de caracterul devolutiv al acestei căi de atac în raport de actele și lucrările aflate la dosar, instanța constată următoarele:
Instituția apelului nu cunoaște sancțiunea nulității pentru nemotivare sau nemotivarea în termen, relevant sub acest aspect fiind textul art. 292 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește fondul cauzei, așa cum corect a reținut prima instanță, relevantă, chiar determinantă este analiza structurii societare din cadrul societății pârâte, pentru a putea analiza rezultatul exprimării votului în ședința din 28 martie 2008, în condițiile în care nu s-au invocat și decelat nereguli legate de convocare care să ducă la anularea pe aceste motive.
Sub aspectul structurii societare, în mod justificat prima instanță a ținut cont de datele înscrise în prezent la registrul comerțului, potrivit certificatului constatator eliberat de ORC de pe lângă Tribunalul Comercial Mureș, depus și la dosarul instanței de apel, filele 24-26, din care rezultă situația deținerii părților sociale, fidel redată de judecătorul instanței de fond.
Relevant este însă că, prin sentința comercială nr. 130/C din 16 noiembrie 2007 s-a anulat cesiunea părților sociale în procent de 3,39% efectuate de în favoarea asociatului, astfel că a anulat sub acest aspect hotărârea AGEA din 27 iulie 2007 cu privire la modificarea actului constitutiv - cesionarea respectivelor părți sociale. Instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond, prin decizia 48/A din 19 mai 2008 dar instanța de recurs, prin decizia nr. 235 din 29 ianuarie 2009, potrivit extrasului de la fila 31 dosar, eliberat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială, a admis recursul declarat de reclamantul și a schimbat în parte sentința nr. 130/2007 în sensul că a dispus anularea în întregime a hotărârii AGA și AGEA din 27 iulie 2007. În cadrul din 27 iulie 2007 au fost luate două hotărâri, aceea de modificare a actului constitutiv al SRL în sensul cesionării părților sociale deținute de către asociatul și numirea în funcția de director general al societății a asociatului și renunțarea acestuia. Întrucât ambele au fost irevocabil anulate, este evident că raționamentul judecătorului instanței de fond care a pronunțat hotărârea care face obiectul prezentei căi de atac, este corect sub aspectul structurii societare și prin urmare, hotărârile luate în ședința și AGEA din 28 martie 2008 au primit vot negativ majoritar în ceea ce privește punctele 3 și 4 pe ordinea de zi, în timp ce pentru celelalte puncte, într-adevăr nu rezultă din cuprinsul procesului verbal că s-a exprimat vreo voință societară. De altfel și criticile exprimate în apel vizează structura societară, valabilitatea cesionării părților sociale deținute de asociata, indemnizația administratorului, aspecte deja clarificate din punct de vedere juridic și prin pronunțarea unei hotărâri irevocabile potrivit celor anterior reținute.
Totodată, din criticile privind celelalte puncte pe ordinea de zi, practic se recunoaște implicit că în fapt nu s-a luat efectiv vreo hotărâre, subliniindu-se că instanța de fond nu putea anula ceea ce nu există.
Față de cele relevate, ținând cont de conținutul procesului verbal de ședință din 28 martie 2008 și de structură socială a firmei care practic influențează votul exprimat în adunarea generală a asociaților, soluția primei instanțe de anulare a hotărârilor AGA luate în ședința din 28 martie 2008 este temeinică și legală, prin urmare, văzând și prevederile art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul și va obliga apelanta la cheltuieli de judecată în cuantum de 880 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței depuse la fila 37 dosar apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de SC SRL - Calea, împotriva sentinței comercială nr.44/C din 20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Obligă apelanta să plătească intimaților, r și, cheltuieli de judecată în cuantum, de 880 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/6ex
Jud.fond:
-16.04.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
