Anulare hotarare aga Spete. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Decizia nr. 24 /Ap Dosar nr-
Ședința publică din 19 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.46/CC din 28 noiembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr. -.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 12 martie 2009, conform încheierii din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 19 martie 2009.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 46/CC/28.11.2008 Tribunalul Brașov - Secția comercială și contencios administrativ a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta având ca obiect nulitatea absolută a hotărârii AGA din 21 decembrie 2007.
În motivarea hotărârii se arată că procesul-verbal al ședinței conține mențiunile prevăzute de lege, inclusiv consemnarea votului și poziției exprimate de reclamant. Societatea deține un registru al ședințelor și deliberărilor adunărilor generale. Hotărârea a fost publicată în termen legal la Monitorul Oficial, fiind depusă spre înregistrare la 3 ianuarie 2008. Convocatorul conține atât locul cât și data celor două convocări pentru ședința acționarilor. Pârâta a comunicat -ului rapoartele privind hotărârea, astfel cum rezultă din adresele nr.918/20.11.2007 și nr.988/21.12.2007. Hotărârea a fost adoptată cu respectarea termenului prevăzut de art.117 alin.2 din lege, convocatorul fiind publicat la 20 noiembrie 2007. Cu privire la acordarea de competențe consiliului de administrație, s-a reținut că sintagma "conform legii" inserată atât în convocator cât și în cuprinsul hotărârii reamintește incidența prevederilor art.241 din Legea nr.247/2004 care instituie plafonul de competență valoric de 20 % din totalul activelor imobilizate, mai puțin creanțele, derogatoriu de la prevederile art.15322din Legea nr.31/1990.
În legătură cu programul investițional aferent anului 2007 se arată că în procesul-verbal de ședință s-a precizat că societatea dispune de lichidități, urmând ca achizițiile să fie făcute prin solicitarea a minim trei oferte.
Cu privire la votul reclamantului se arată că acesta a votat atât pentru acțiunile pe care le deține cât și pentru acționarii și.
Împotriva hotărârii a declarat apel reclamantul solicitând admiterea acțiunii.
În motivarea apelului se arată în esență că au fost interpretate greșit probele cu privire la procesele-verbale ce au fost întocmite de persoane necompetente, la nerespectarea termenului legal de 15 zile de la ședință și nepublicarea hotărârii, la încălcarea art.113 pct.A lit.a a Regulamentului privind comunicarea convocării adunării generale, la dispozițiile lapidare din cuprinsul hotărârii în legătură cu acordarea de competențe consiliului de administrație. Sub aspectul cheltuielilor de judecată se invocă neaplicarea art.274 alin.3 Cod procedură civilă față de cuantumul exagerat și nejustificat al onorariului avocațial.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat, întrucât apelanta nu dezvoltă teza nemotivării hotărârii, ci își reiterează motivele de nulitate expuse în acțiunea introductivă.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel și actele dosarului, în baza art.296 Cod procedură civilă se constată următoarele:
Susținerile apelantului reclamant cu privire la modalitatea de întocmire a procesului-verbal de ședință vizează încălcarea prevederilor art.177 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, fără însă a se aduce critici în legătură cu soluția pronunțată de instanța de fond. Prevederile art.129 alin.2 și art.131 alin.3 din Legea nr.31/1990 au fost corect reținute de instanța de fond, atât în ceea ce privește componența secretariatului ședinței adunării generale cât și în legătură cu întocmirea procesului-verbal. În speță, secretar al ședinței a fost propusă d-na în calitatea sa de acționar, fiind respectate astfel prevederile art.129 alin.2 din lege. Susținerile apelantului cu privire la calitatea profesională a secretarului de ședință exced textului de lege.
În legătură cu modalitatea de întocmire a procesului-verbal, se reține că textul de lege nu interzice întocmirea olografă a actului, cum de altfel nu interzice nici transcrierea tehnoredactată a conținutului procesului-verbal. Dispozițiile art.131 alin.3 din lege menționează că procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale, fără a menționa momentul în care se realizează transcrierea, astfel încât criticile apelantului urmează a fi respinse. Prevederile art.177 lit.b se referă la registrele societății, ori în speță nu se pune problema inexistenței acestora.
Mențiunile apelantului reclamant referitoare la publicarea hotărârii și termenul de convocare sunt în contradicție cu probele administrate din care rezultă publicitatea realizată atât în ziarul Monitorul cât și în Monitorul Oficial, aspecte corect reținute de instanța de fond.
În legătură cu obligația societății de informare a -ului a convocării adunării generale, susținerile apelantului nu evidențiază în ce constă eroarea instanței de fond. În speță, potrivit adresei nr.918/20.11.2007, comunicate -ului cu o lună înainte de prima convocare a adunării generale din 21.12.2007, s-a respectat atât obligația de informare cât și termenul de publicare, astfel încât soluția instanței de fond este corectă.
În ceea ce privește acordarea de competențe consiliului de administrație, susținerile apelantului reclamant se referă la conținutul lapidar al hotărârii. În mod corect instanța de fond a reținut că aceste critici nu sunt fondate în condițiile în care s-a menționat plafonul de competență valoric derogatoriu de la prevederile art.15322din Legea nr.31/1990. În legătură cu încălcarea prevederilor art.127 din Legea nr.31/1990 cu privire la interesul contrar al acționarilor, criticile apelantului vizează de fapt protecția acționarilor minoritari, acesta făcând confuzie între interesul societar și interesul acționarilor minoritari, aspect ce nu are susținere legală.
aprobării regulamentelor nu poate face obiectul cenzurii instanței, fiind de competența exclusivă a acționarilor, doar aceștia fiind în măsură să analizeze necesitatea aprobării regulamentelor. De altfel cu privire la acest punct din ordinea de zi, reclamantul a votat "pentru", astfel cum rezultă din procesul-verbal al ședinței, motiv pentru care nu poate să mai susțină anularea acestei dispoziții.
Relativ la completarea programului investițional, apelantul reclamant reiterează motivele acțiunii, fără a critica soluția instanței de fond. Situațiile economice depuse la dosar (filele 67 și 68) și argumentele prezentate în susținerea acestui punct al ordinii de zi referitoare la utilajele ce au mai rămas de achiziționat și investițiile propuse, cât și prezentarea modalității de achiziționare, evidențiază netemeinicia susținerilor reclamantului.
Cu privire la cheltuielile de judecată acordate de prima instanță, se constată că în apel au fost depuse toate înscrisurile justificative (filele 26-42 dosar apel), astfel încât criticile apelantului au rămas fără obiect. Referitor la cuantumul onorariului avocațial din perspectiva prevederilor art.274 alin.3 Cod procedură civilă, în mod greșit apelantul reclamant apreciază că acest onorariu se concretizează în funcție de caracterul neevaluabil al cererii, întrucât clasificarea acțiunilor privește doar taxele de timbru, nu și onorariile avocațiale.
Având în vedere valoarea pricinii raportată la obiectul hotărârii AGA concretizat în punctele de pe ordinea de zi aprobate, cât și faptul că s-a solicitat anularea integrală a hotărârilor adoptate în adunarea generală, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a onorariului avocațial raportat și la munca depusă de avocat sub aspectul cererilor și apărărilor formulate prin prezența la termenele de judecată derulate pe parcursul unui an.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art.296 Cod procedură civilă urmează a respinge apelul declarat și a menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, cu obligarea apelantului reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel d e intimata pârâtă și care au fost justificate cu înscrisurile atașate la adresa nr.256/12.03.2009.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.46/CC/28.11.2008 pronunțate de Tribunalul Brașov - secția comercială și contencios administrativ.
Obligă apelantul să plătească intimatei suma de 5.968,42 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.03.2009.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
- -
Red.CB/14.04.2009
Dact.LD/21.04.2009/ 4 ex.
Jud.fond
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Laura Fețeanu, Liliana Dobrogeanu
