Anulare hotarare aga Spete. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 25/2008
Ședința publică din data de 11 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 3561 din 06.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, cauza privind și pe intimații și - -, având ca obiect acțiune în anulare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 04.02.2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei - -, prin care s-a solicitat respingerea apelului și judecarea cauzei și în lipsă ( 8 -10).
În data de 06.02.2008 s-au înregistrat la dosarul cauzei note scris din partea apelantului, la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru apelul promovat în cauză și copia rapoartelor nr. 670 din 27.12.2007 și 673 din 30.12.2007 ( 11 - 23).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3551 din 6 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și - - B-
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
În privința determinării naturii juridice a raporturilor dintre administrator și societate, în reglementarea Legii societăților comerciale, trebuie plecat de la dispozițiile art. 71 din lege, de unde rezultă că raporturile dintre administrator și societate sunt reglementate de regulile mandatului și cele prevăzute de Legea nr. 31/1990, având deci o dublă natură contractuală și legală.
Potrivit dispozițiilor art. 111 alin 2 din Legea nr. 31/1990, Adunarea generală a acționarilor, în afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, este obligată să discute, să aprobe sau să modifice situațiile financiare anuale pe baza rapoartelor administratorului, cenzorilor, etc.
Adunarea generală ordinară a acționarilor este singura competentă să analizeze raportul administratorilor, putând să le aprobe sau să le modifice.
Concluzia ce se desprinde este aceea că Adunarea generală ordinară a acționarilor are atributul exclusiv de aprobare, modificare sau respingere a raportului administratorului, aceasta neintrând în competența instanțelor de judecată.
În speță, Adunarea Generală ordinară a acționarilor de la - - B-M din data de 3 august 2007, aprobat raportul prezentat de fostul administrator unic aferent anului 2006, în baza atribuțiilor pe care i le conferă art. 111 din Legea nr. 31/1990, instanța de judecată, neavând în competență să se pronunțe asupra validității sau invalidității unui astfel de raport.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantul-apelant arată că prin motivarea respingerii acțiunii introduse de acesta s-au încălcat mai multe prevederi ale Codului d e procedură civilă, respectiv art. 2 alin 1 lit a din Codul d e procedură civilă, fiind vorba de un litigiu comercial neevaluabil în bani, iar Tribunalul Maramureș trebuia să judece pe fond prezentul litigiu.
Litigiul a fost soluționat pe cale de excepție, invocându-se necompetența instanței de judecată pentru soluționarea litigiului, fără a fi respectate prevederile art. 128 alin 2, art. 129 alin 2, alin 4 și alin 5, art. 137, art. 158 Cod de procedură civilă.
Instanța de judecată nu a pus în dezbatere împrejurările de fapt ori de drept privind competența instanței de judecată, judecătorul ce a soluționat litigiul nu a stăruit pentru aflarea adevărului, stabilirii faptelor și aplicarea corectă a legii, instanța nu s-a pronunțat mai întâi asupra excepției de necompetența care ar fi făcut de prisos cercetarea în fond a pricinii și nu a stabilit competența pentru soluționarea litigiului.
Prin nepunerea în discuția părților asupra competenței instanței de judecată privind soluționarea litigiului s-a încălcat principiul contradictorialității.
Analizând apelul promovat prin prisma motivelor de apel invocate a prevederilor art 296 pr civ Curtea reține următoarele:
Reclamantul prin acțiunea introductivă de instanță promovată în contradictoriu cu pârâții și - - a solicitat instanței anularea actului raport al administratorului unic de la - - întocmit de pârâtul la data de 28 iunie 2007.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că deși a solicitat eliberarea actelor pregătite pentru adunarea convocată a primit doar raportul contestat însă apreciază că societatea nemaiavând reprezentați legali întocmirea acestuia apare ca fiind nulă.
Raportul administratorului unic al - - a fost întocmit în baza hotărârii adunării generale a acționarilor - - din 14 aprilie 2005 și cuprinde mențiuni referitoare la eșalonarea datoriilor la bugetul de stat, acțiunile promovate împotriva societății și referiri la fluctuația capitalului.
Raportul prezentat a fost însușit de către adunarea generală a acționarilor prin hotărârea din 28 iunie 2007, hotărâre care se bucură de prezumția de legalitate atâta timp cât nu a fost atacată.
Contractul de administrare încheiat între societatea comercial - - și numiții, G și are ca obiect gestionarea, organizarea și conducerea activității societății menționate pe un termen de 4 ani începând cu 09.04.2004 răspunderea administratorilor fiind cea din cuprinsul legii nr. 31/1990.
Susținerile apelantului din cuprinsul declarației de apel referitoare la împrejurarea că instanța fără a invoca excepția necompetenței a omis să se pronunțe sau să procedeze la investirea instanței competente nu pot fi primite.
Prima instanță a reținut în mod corect că actele administratorilor însușite de adunarea generală a acționarilor nu pot fi cenzurate în modalitatea aleasă de reclamant fără a determina cadrul procesual de o manieră aptă să permită antamarea pretențiilor deduse judecății.
Tribunalul Maramureșa apreciat litigiul ca fiind unul comercial și neevaluabil în bani astfel că s-a investit cu soluționarea cauzei în limitele în care a fost investit întrucât potrivit dispozițiilor art. 158 Cod procedură civilă, "dacă instanța se declară competentă trece la judecarea pricinii" ceea ce în fapt s-a realizat.
Soluționarea cauzei s-a realizat în raport de fondul acesteia și nu prin invocarea excepției necompetenței materiale așa cum susține apelantul, instanța procedând la soluționarea cauzei cu respectarea principiului disponibilității părților și analizând acțiunea și probatoriul administrat în aceste limite și în raport de dispozițiile legale speciale incidente în materia analizată.
Curtea constatând că prima instanță a determinat în mod corect starea de fapt și a interpretat dispozițiile legale incidente în consonanță cu spiritul acestora, a apreciat apelul declarat ca nefondat și în consecință în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3551/06.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul domiciliat în B-M- împotriva sentinței civile nr. 3551/06.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
5 ex./22.02.2008
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Augusta Chichișan
