Anulare hotarare aga Spete. Decizia 251/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 251/2010
Ședința publică de la 2 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER: A
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, împotriva sentinței comerciale nr. 408 din 27 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații - SRL și, având ca obiect acțiune în anulare contract de concesiune.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2010, când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 26 ianuarie 2010 și apoi pentru data de azi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 408 din 27 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița Ns -a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta - SRL împotriva pârâților, și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, și în consecință:
- s-a dispus anularea în parte a contractului de concesiune nr.156/22.09.2004 precum și procesul verbal de punere în posesie din 10.02.2005 încheiat de pârâți pentru suprafața de 42.349 mp identificate prin raportul de expertiză tehnică împreună cu completările ulterioare efectuate de expert, ce fac parte din prezenta hotărâre, constatând că asupra acestei suprafețe reclamantul deține un drept de superficie stabilit prin sentința civilă nr.1184 din 28.09.2004 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr. 3318/2003, drept intabulat în CF nr. 13.625.
În motivare se arată că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. 2629/2005, reclamanta SRL a chemat în judecată pe pârâții și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, solicitând anularea procesului verbal de punere în posesie încheiat la 10.02.2005 de către pârâți privind suprafața de 34,30 ha cu destinație agricolă.
In motivarea acțiunii se arată că i-a fost comunicat procesul verbal de punere în posesie încheiat între pârâți, în care se menționează cu suprafața de 4,02 ha este ocupată abuziv de către reclamantă, fapt nereal, deoarece deține această suprafață în temeiul contractului de închiriere încheiat între - SA B și asupra căruia beneficiază de un drept de superficie stabilit și recunoscut prin sentința civilă nr.1184 din 28.09.2004 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 33l8/2003, având întabulat în CF acest drept de superficie asupra terenului, precum și asupra imobilelor de natură construcții.
In consecință, a apreciat reclamantul, pârâtul nu avea dreptul de a concesiona suprafața de 4,02 ha în favoarea pârâtului în condițiile în care acest teren formează obiectul dreptului său de superficie.
Prin întâmpinare pârâtul solicită respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că între concesionarul ADS și concedent s-a încheiat contractul de concesiune nr. 156/22.09.2004 având obiect terenul agricol în suprafața de 34,03 ha, încheindu-se procesul verbal de predare-preluare a terenului în care s-a menționat că reclamanta ocupă fără drept suprafața de 4,02 ha.
Contractul de închiriere invocat de către reclamantă încheiat cu - SA B nu mai este în ființă se arată în întâmpinare, iar pe de altă parte, terenul nu a fost în proprietatea - SA B pentru a putea fi închiriat. Referitor la cele solicitate prin acțiunea introductivă arată pârâtul, procesul verbal atacat privește o stare de fapt și s-a încheiat în temeiul contractului astfel că nu sunt aplicabile disp.art.111 pr.civ. referitoare la existența sau inexistența unui dreE.
Prin întâmpinare, pârâta ADS B invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bistrița, iar privitor la fondul cauzei arată că în ce privește contractul de concesiune acesta este pe deplin valabil, la fel procesul verbal de punere în posesie, în condițiile în care ADS este titulara dreptului de proprietate asupra terenului proprietatea statului.
Prin sentința civilă nr. 3001 din 12.10.2005 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 2629/2005, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantă în favoarea Tribunalului Bistrița - - secția comercială și de contencios administrativ.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bistrița -N sub nr. 349l/2005, iar prin precizarea de acțiune reclamantul arată că solicită în contradictoriu cu pârâții să se dispună anularea în parte a contractului de concesiune nr.156 din 22.09.2004 încheiat de pârâți precum și a procesului verbal de punere în posesie întocmit de aceeași, pentru suprafața de 4,02 ha teren asupra căruia deține un drept de superficie așa cum a arătat în acțiunea introductivă. Se solicită efectuarea unei expertize de specialitate topo în care să fie evidențiate terenurile proprietatea statului, asupra cărora se referă dreptul său de servitute precum și dreptul de proprietate asupra construcțiilor, pentru a se verifica dacă această suprafață de teren a fost inclusă în mod nelegal de către pârâți în contractul de concesiune atacat.
A fost acvirat nr. 33l8/2003 al Tribunalului Bistrița -N.
La dosarul cauzei reclamanta a depus certificat constatator emis de ORC, extras cf nr. l3.625 al Mun.B, cart. A fost efectuat raport de expertiză tehnică de către expert tehnic însoțit de plan de situație, completarea a raportului de expertiză, însoțite de anexe privind planul de situație.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și cele cuprinse în dosarul acvirat, în dosarul privind administrarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului debitoarei - SA B, a dosarului nr. 3318/2003, instanța a reținut în fapt următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1184 din 28.98.2004 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, Cabinetul judecătorului sindic în dosar nr. 33l8/2003, a fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții - SA B, Agenția Domeniilor Statului B și proprietarii tabulari Broser și, ca fiind întemeiată și s-a constatat că reclamanta a dobândit drept de proprietate prin edificare asupra imobilelor cabină poartă, anexă generator electric, platformă betonată, două WC + două dușuri cu fosă septică, fundație cabană cu terasă și platformă betonată, ponton, 6 căsuțe camping, terasă acoperită, platformă parcare balastată, drum de acces, teren de sport, înscrise în CF 8l, sub nr.top. 2066/4/l și 2067/200l, CF 645 nr.top. 2070/l, 207l/l și CF 523 nr.top. 2058/2/l, 2059/2/l, 2060/l și 206l/l/l.
S-a constatat că reclamanta a dobândit un drept de superficie asupra terenului aferent construcțiilor pe durata existenței construcțiilor.
S-a constatat că reclamanta a adus îmbunătățiri terenului prin construirea și efectuarea următoarelor lucrări: drum incintă, două podețe, decolmatări a două bazine pentru strângerea apei și împrejmuire teren în valoare totală de 232.824.000 lei conform expertizei tehnice efectuate în cauză de exp..
S-a dispus localizarea construcțiilor în CF și întabularea dreptului de proprietate și a dreptului de superficie astfel dobândit pe numele reclamantei conform expertizei tehnice efectuată de expertul.
Prin decizia civilă nr. 240/03.2005 pronunțată de Curtea de apel Cluj - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr.283/2005, s-a constatat nulitatea recursului declarat de pârâta ADS B împotriva sentinței civile nr. 1184 din 28.09.2004 pronunțată în dos.nr. 3318/2003 al Tribunalului Bistrița -N, care a fost menținută în întregime.
Prin încheierea de înlăturare a omisiunii vădite pronunțată în dosar nr. 3318/2003 la 15.06.2005 s-a dispus înlăturarea omisiunii din sentința civilă nr. 1184/2004 pronunțată de judecătorul sindic în același dosar și s-a constatat că terenurile înscrise în CF 8l, CF 645 și CF 523 au trecut în proprietatea statului și în administrarea directă a Agenției Domeniului Statului.
Recursul declarat de pârâta ADS Baf ost respins ca fiind tardiv prin decizia civilă nr. 10851 din 11.10.2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. l6804/2005.
Urmare a acestor soluții pronunțate de către instanțe reclamanta și-a întabulat în CF nou l3.625 dreptul de proprietate asupra imobilelor de natură construcții, edificate pe terenul de sub nr.top. 2066/4/l, 2067/l de natură amenajare piscicolă compusă din cabină poartă, anexe generator electric, platformă betonată, 2 WC + două duși cu fosă septică, fundație, fundație cabană cu terasă și platformă betonată, ponton, 6 căsuțe camping, terasă acoperită, platformă parcare balastată, drum de acces, teren de sport, amenajare piscicolă nr.l cu suprafață de 11.908 mp, toate în suprafață de 41.499 mp.
In același CF s-a înscris în favoarea reclamantei dreptul de superficie asupra imobilelor de natură terenuri înscrise sub nr.top -4, în temeiul sentinței civile nr. 1184/2004 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr. 3318/2003 rămasă irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat.
Prin contractul de concesiune încheiat prin metoda atribuire directe nr. l56 din 22.09.2004 încheiat între ADS în calitate de concedent și persoana fizică, pârâții din prezenta cauză, în temeiul 268/200l privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare teren cu destinație agricolă și înființarea ADS, a Normelor metodologice aduse acestei legi, precum și a legilor modificatoare nr. 549/2002 și nr.249/2003, terenul în suprafață de 34,3 ha aparținând - SA B, jud.B N, având categoria de folosință teren de sub livadă, aflat în perimetrul loc. a fost transmis concesionarului dreptul de folosință a acestuia și obligația de exploatare a terenului respectiv, pe perioada existenței activului dar nu mai mult de 49 ani.
Potrivit pct.2.4 din același contract, în situația în care suprafața de teren proprietate privată a statului ce face obiectul concesiunii va fi diminuată ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului agricol, în temeiul unor acte normative sau în baza unor hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile, și/sau aplicării dispozițiilor 249/2003 pentru cazul în care pe suprafața ce face obiectul prezentului contract există active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, se va diminua în mod corespunzător suprafața de teren prevăzut în prezentul contract, redevența aferentă precum și investițiile de realizat prin dezvoltarea exploatației.
Prin procesul verbal de punere în posesie încheiat la 10.02.2005 reprezentanții județeni ai concesionarului ADS au procedat la punerea în posesie a concesionarului pârâtul cu suprafața de teren de 34,30 ha din contractul de concesiune mai sus arătat, pe terenul situat în perimetrul - SA B - Ferma, identificat cu 156 parcela 2853 în suprafață de l,04 ha (ape - bălți ) și parcela nr. 2845 în suprafață de 33,26 ha.
Acest proces verbal de punere în posesie este nelegal, în primul rând datorită faptului că potrivit contractului de concesiune, concesionarul a dobândit o suprafață de teren agricol de 34,3 ha pentru care s-a obligat să plătească anual o redevență, iar cu ocazia punerii în posesie, în loc de teren agricol i s-a atribuit o suprafață de 1,04 ha teren de natură ape-bălți în 156, parcela 2853.
In al doilea rând, contractul de concesiune încheiat de către pârâți împreună cu procesul verbal de punere în posesie aferent încalcă flagrant dreptul de superficie obținut de reclamant prin sentința civilă nr. 1148 din 28.09.2004 rămasă irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat, opozabilă concedentului ADS B, în condițiile în care a fost parte cu ocazia soluționării acelei cauze.
Aceasta deoarece, prin contractul de concesiune precum și prin procesul verbal de punere în posesie s-au concesionat în favoarea pârâtului toate suprafețele de teren asupra cărora reclamantul are drept de superficie constituită cum s-a arătat mai sus, evidențiate în lucrarea de expertiză tehnică efectuată în cauză de către expertul cu schițele aferente, în suprafață totală de 4,235 ha, mai precis 42.349 mp.
Dreptul de superficie este definit în literatura juridică și în practica judiciară ca fiind un drept real care constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană numită superficiar asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări, care se află pe terenul aparținând altuia, teren cu privire la care superficiarul dobândește un drept de folosință pe durata existenței supraedificatelor.
Fiind un drept real, aceasta nu se stinge prin neuz, este aparent și continuu, conferind titularului său atributele posesiei, folosinței și dispoziției. are un drept de proprietate asupra supraedificatelor și un drept de folosință cu privire la teren. El are obligația de a respecta dreptul de proprietate al proprietarului terenului și de a-i plăti o indemnizație cuvenită atunci când superficia s-a constituit oneros.
Proprietarul terenului al cărui drept de proprietate este limitat în conținutul său material și juridic de dreptul de superficie are dreptul de a pretinde superficiarului o indemnizație pentru folosirea terenului când aceasta s-a constituit oneros și are obligația de a respecta și garanta superficiarului folosirea nestânjenită a terenului pe durata existenței supraedificatelor.
de specialitate admite că superficiarul la fel ca și proprietarul are exercițiul tuturor mijloacelor admise de lege privind proprietatea și folosința bunurilor lor și pentru apărarea drepturilor lor.
Așa fiind, instanța a constatat prin probatoriul ce s-a administrat că încheierea contractului de concesiune nr. 156 din 22.09.2004, cât mai ales punerea în posesie ce s-a realizat prin procesul verbal de punere în posesie din 10.02.2005, s-au făcut cu nerespectarea dreptului de superficie dobândit de către reclamant prin includerea terenurilor pe care se află supraedificatele reclamantului în suprafață de 42.349 mp în contractul de concesiune.
Pentru considerentele arătate în temeiul art. 494.pr.civ, instanța admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a anulat în parte contractul de concesiune nr.156/22.09.2004 precum și procesul verbal de punere în posesie din 10.02.2005 încheiat de pârâți pentru suprafața de 42.349 mp identificate prin raportul de expertiză tehnică împreună cu completările ulterioare efectuate de expert, ce fac parte din hotărâre.
Împotriva sentinței a formulat recurs AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, solicitând admiterea recursului și după rejudecarea cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimata reclamantă - SRL, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea recursului, recurenta arată că, în fapt, prin sentința atacată Tribunalul -N, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de către - SRL și în consecință s-a dispus anularea în parte a contractului de concesiune nr. 156/2004, precum și procesul-verbal de punere în posesie din 10.02.2005 încheiată între recurentă și pârâtul.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 1184 din 28.08.2004 s-a constatat în mod definitiv și irevocabil că - SRL a dobândit un drept de proprietate prin edificare asupra imobilelor cabină poartă, anexă generator electric, platformă betonată, două WC și dușuri cu fosă septică, fundație cabană cu terasă și platformă betonată, ponton, 6 căsuțe camping, terasă acoperită, platformă parcare balastată, drum de acces, teren de sport și s-a constatat că intimata reclamantă a dobândit un drept de superficie asupra terenului aferent construcțiilor pe durata existenței lor. Dreptul intimatei reclamante a fost intabulat în CF nou 13625.
S-a mai reținut că între recurentă și a intervenit contractul de concesiune nr. 156 din 22.09.2004 având drept obiect exploatarea pe o durată de 49 de ani a terenului cu destinație agricolă în suprafață totală de 34,3 ha. Prin procesul-verbal de punere în posesie din 10.02.2005 reprezentanții ADS B au procedat la punerea în posesie a concesionarului cu terenul situat în perimetrul - SA B, în suprafață de 34.30 ha teren cu destinație agricolă, cu numere de identificare nr. 156, parcela 2853 și parcela 2845.
Tribunalul Bistrița -N, având în vedere și concluziile din lucrarea de expertiză efectuată de expertul, a ajuns la concluzia că acest contract de concesiune (nr. 156/2004), împreună cu procesul-verbal de punere în posesie încalcă dreptul de superficie recunoscut în favoarea - SRL prin sentința civilă nr. 1184/2004.
Soluția dată de Tribunalul Bistrița -N este nelegală și netemeinică, instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic ala acestuia. Astfel, prin încheierea de înlăturare a omisiunii vădite pronunțată în dosarul nr. 3318/2003 la data de 15.06.2005 s-a dispus înlăturarea omisiunii vădite din sentința civilă nr. 1184/2004 și s-a constatat că terenurile înscrise în CF nr. 81, nr. 645 și nr. 523 au trecut în proprietatea Statului și în administrarea directă a recurentei și s-a dispus intabularea acestui drept de proprietate în cartea funciară. La încheierea contractului de concesionare nr. 156/2004 recurenta era în exercitarea atribuțiilor legale conferite prin lege și a procedat la gestionarea și exploatarea eficientă a patrimoniului Statului Român.
În privința constatării faptului că acest contract de concesiune ar încălca dreptul de superficie conferit intimatei reclamantă, menționează faptul că este rezultatul unei interpretări greșite a lucrării de specialitate efectuată de D-l expert. Concluziile acestei lucrări așa cum rezultă din documentația existentă la dosar nu sunt rezultatul unor măsurători de specialitate, așa cum prevede art. 201 și următoarele din pr.civ. Din adresele trimise de D-l expert la dosarul cauzei rezultă că nu deține instrumente tehnice de specialitate necesare pentru efectuarea măsurătorilor, toate concluziile suplimentului la raportul de expertiză fiind exclusiv rezultatul analizei documentelor din dosar și nicidecum concluziile constatări lor proprii de la fața locului consemnate de către un expert de specialitate.
Prin contractul de concesiune nr. 156/22.09.2004 recurenta, contrar celor reținute de instanța de fond, nu a încălcat vreun drept al intimatei reclamante, dreptul său de proprietate asupra construcțiilor și de superficie asupra terenului pe care aceste construcții s-au edificat fiind recunoscut pentru prima dată prin sentința civilă nr. 1184 pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2004, ulterior încheierii contractului de concesiune. Prin urmare, contractul încheiat anterior recunoașterii vreunui drept în favoarea intimatei reclamantă, printr-o sentință supusă căilor de atac nu poate aduce atingere drepturilor recunoscute prin această sentință, astfel că hotărârea dată de Tribunalul Bistrița Na fost dată cu interpretarea greșită a legii.
Examinând recursul, instanța constată următoarele:
Între intimata - SA B și - SRL s-a încheiat contractul de închiriere nr. 1178/1.10.1998, obiectul contractului fiind închirierea către - SRL a lacurilor, ferme piscicole etc, situate în localitatea, termenul de închiriere fiind de 5 ani cu începere de la data de 1.10.11998.
Urmare proceselor purtate între - SRL în contradictoriu cu - SA și Agenția Domeniilor Statului, reclamanta - SRL și-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor de natură construcții edificate pe terenul de sub, nr. top 2066/4/1, 2067/1, de natură amenajare piscicolă, compusă din cabină poartă, anexă generator electric, platformă betonată ponton, 6 căsuțe camping, terasă acoperită, platformă parcare, drum de acces, teren de sport, amenajare piscicolă nr. 1 în suprafață de 11908 mp, toate în suprafață de 41.499 mp, fiind înscris în același Cf și dreptul de superficie al reclamantei asupra imobilelor de natură teren înscris sub nr. top -4 în temeiul sentinței având nr. 1184/2004 irevocabilă.
Prin contractul de concesiune nr. 156/2004 încheiat între ADS în calitate de concedent și în calitate de concesionar, terenul în suprafață de 34,3 ha aparținând - SA B, având categoria de folosință teren sub livadă, fost transmis concesionarului dreptul de folosință a acestuia și obligația de exploatare a terenului respectiv, pe perioada existenței activului, dar nu mai mult de 49 de ani.
Potrivit prevederilor contractului de concesiune, în situația în care terenul proprietatea privată a statului ce face obiectul concesiunii va fi diminuată, se va diminua în mod corespunzător și suprafața de teren prevăzută în contractul de concesiune.
Prin procesul verbal de punere în posesie concesionarul a fost pus în posesie cu teren ape, bălți și nu doar cu terenul agricol obiect al contractului de concesiune.
Contractul de concesiune, în parte, și procesul verbal de punere în posesie, în mod legal au fost anulate, deoarece pe de o parte încalcă dreptul de superficie al reclamantei, iar pe de altă parte obiectul contractului de concesiune îl reprezintă teren agricol, iar obiectul procesului verbal de punere în posesie îl constituie teren de natură ape, bălți și nu doar teren agricol.
Deci nu există identitate între obiectul contractului de concesiune și obiectul procesului verbal de punere în posesie a terenului obiect al contractului.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1).civ, va respinge ca nefondat recursul.
Raportat la existența unei hotărâri irevocabile (sentința nr. 1184/2004) prin care s-a stabilit obiectul și întinderea dreptului de proprietate, respectiv de superficie a reclamantei - SRL, nici unul din motivele de recurs nu sunt fondate, astfel că în baza art. 312 (1) Cod proc.civ. se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 408/27.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 02.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - A
Red. dact. GC
5 ex/26.02.2010
Jud.primă instanță:
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
