Anulare hotarare aga Spete. Decizia 308/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 308
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA împotriva sentinței nr.17 din 8 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC C SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA prin consilier juridic și intimata pârâtă SC C SA prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic pentru apelanta reclamantă SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA, solicită admiterea apelului, învederând că hotărârea atacată este rezultatul unei greșite interpretări a probelor și a dispozițiilor legale privind nelegalitatea exprimării votului, pe baza unei procurii neautentificate contrar celor prevăzute în convocator, a abuzului de majoritate în luarea hotărârilor. Depune concluzii scrise.
Avocat pentru intimata pârâtă SC C SA solicită respingerea apelului în sensul menținerii hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală. Învederează că legea nu cere autentificarea procurii pentru valabilitatea hotărârilor adoptate în baza acesteia, astfel că nerespectarea mențiunii din convocator referitoare la forma autentică nu poate atrage nulitatea hotărârii AGA. Faptul că, în cuprinsul procurii înregistrate la sediul ACSA, nu este precizată modalitatea de vot la fiecare problemă supusă dezbaterilor nu poate afecta valabilitatea împuternicirii. Abuzul de majoritate este inexistent și nu este sancționat cu nulitatea hotărârii ci cu obligarea la acoperirea prejudiciului conform art.210 din Legea 297/2004. Ford este ținut de contractul de privatizare și trebuia să-și aleagă administratorii iar candidații puteau fi desemnați direct de consiliu de administrație, dar pentru asigurarea transparenței au fost votați de adunarea generală a acționarilor.
CURTEA
Asupra apelului de față constată că:
La 16 aprilie 2008 reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA a chemat în judecată pe pârâta SC C SA solicitând în principal, anularea hotărârilor și adoptate în data de 15.04.2008 și în subsidiar, anularea hotărârilor adoptate la punctul IX și respectiv X-5 de pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare.
În motivare a invocat reprezentarea nelegală a acționarului Ford la adunările generale ale acționarilor, procura specială încălcând prevederile art.139 din Regulamentul nr. 1/2006, dat în aplicarea Legii nr. 297/2004, precum și anunțul de convocare. A apreciat că hotărârile adoptate la punctele IX și X 2-5 de pe ordinea de zi a au fost adoptate cu votul abuziv al acționarului majoritar, contrar prevederilor art. 210 (2) din Legea nr. 297/2004 și cu încălcarea punctului 6.2- condiții pentru finalizare, subpunct 6.2.1,lit. e) din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Ford Motor și AVAS
Reclamanta a susținut că nelegala reprezentare a acționarului majoritar reprezintă un motiv de nulitate absolută a hotărârilor adoptate. În acest sens, a arătat că în convocator s-a precizat că acționarii pot participa la ședințe prin reprezentanți, în baza unei procuri speciale autentificate, iar procura specială a acționarului Ford nu a fost autentificată.
A mai arătat că procura respectivă nu cuprindea nici modul de exercitare a votului, deși în art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al se precizează că în procură trebuie să fie precizată clar problema supusă votului și modalitatea de vot: "pentru", "împotrivă", sau "abținere".
La punctul IX de pe ordinea de zi a acționarul majoritar Motor a ignorat interesul legitim al Oltenia SA care deține 22,06% din capitalul social al SC SA de a participa la administrarea, în condițiile în care SC C SA este acționar 100% la (și nu ) și în mod abuziv a impus o listă de propuneri comunicată de Consiliul de administrație și nu a numit administratori la propunerea acționarilor. Consideră că preluarea administrării în mod exclusiv de către acționarul majoritar constituie un veritabil abuz de majoritate.
Cu privire la punctul X2-5 (privește măsuri referitoare la ) a arătat că în convocatorul de ședință s-a menționat problema "confirmării puterii consiliului de administrație de a încheia orice contracte cu Ford sau afiliații acestuia, destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării contractului de vânzare-cumpărare, inclusiv contracte de împrumut fără limită de valoare și fără nici o altă aprobare prealabilă în cadrul adunării acționarilor să fie necesară, fără ca aceste credite să poată fi utilizate ulterior în scopul majorării capitalului social până la momentul divizării definitive". Convocatorul de ședință a fost modificat eliminându-se fraza "în scopul majorării capitalului social până la momentul divizării definitive" fiind clară intenția Ford de diluare a deținerii SC C SA la cu consecința diminuării proporționale a deținerilor acționarilor minoritari până la pierderea definitivă a valorii acestor participații.
La data de 09.05.2008 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A susținut, în esență, că pentru procura specială în baza căreia se exercită votul în adunarea generală a acționarilor, conform art. 138 și 139 din Regulamentul nr. 1/2006 nu este necesară forma autentică, convocatorul fiind un act unilateral care nu poate adăuga la lege și la actul constitutiv; caracterul special al procurii de reprezentare este dat de precizarea problemelor supuse votului acționarilor și nu de indicarea modalității de vot pentru fiecare problemă în parte, în acest sens fiind dispozițiile art.139 pct.5 din Regulamentul nr.1/20006. Abuzul de majoritate din partea pârâtei, invocat de reclamantă, în adoptarea hotărârii nr.7/15.04.2008 pct.II, sub-pct 5 și hotărârii nr.8/15.04.2008, nu atrage nulitatea actului juridic ci răspunderea civilă a autorului abuzului, însă, condițiile abuzului nu sunt îndeplinite în cauză, pentru că votarea de către acționarul majoritar a acestor hotărârii constituie modalitatea directă prin care acționarul majoritar a înțeles să respecte obligațiile contractuale asumate prin semnarea Contractului de Privatizare (în baza căruia Ford a devenit acționar majoritar prin preluarea de la AVAS a 72,4% din acțiunile ACSA, deținătoare a 100% acțiuni în ), respectiv să protejeze interesul social al celor două societății - și ACSA, în sensul realizării investițiilor necesare asigurării obiectului de activitate al acestora.
A apreciat că acțiunea dedusă judecății îmbracă forma abuzului de drept procedural deoarece prin aceasta nu se protejează nici un drept sau interes legitim al reclamantei, ci exprimă nemulțumirea reprezentantului legal al reclamantei de a nu fi fost numit ca administrator al.
Prin sentința nr.17 din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins cererea formulată de reclamanta Oltenia SA împotriva pârâtei SC C SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit mențiunilor din procesele verbale de ședință, participanți la cele două adunări au fost reprezentanții MOTOR, acționar ce deține 72,40% din capitalul social și ai Oltenia, acționar cu o participare de 22,06%. Tot din aceste procese verbale rezultă că reprezentantul reclamantei a votat pentru aprobarea tuturor chestiunilor aflate pe ordinea de zi a ședinței ( hotărârile fiind luate cu unanimitate de voturi) și a celor aflate pe ordinea de zi a ședinței, mai puțin pct. IX și
În ceea ce privește primul aspect invocat - neautentificarea procurii - instanța a constatat că potrivit art. 243 alin 1 și 3 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, acționarii unei societăți admise la tranzacționare pot participa la adunările generale prin reprezentanți, în baza unor procuri speciale, potrivit reglementărilor.
Legea nu cere autentificarea procurii pentru valabilitatea hotărârilor adoptate în baza acesteia, astfel că nerespectarea mențiunii din convocator referitoare la forma autentică nu poate atrage nulitatea absolută. De altfel, nici reclamanta nu a fost reprezentată la cele două adunări în baza unei procuri autentificate.
Nulitatea absolută intervine în situația nerespectării la data emiterii actului juridic a cerințelor de valabilitate stabilite de norme, care reglementează un interes general, ca fiind obligatorii. Or, cum legea nu impune o astfel de condiție pentru reprezentanții acționarilor în ședințele adunărilor și cum reclamanta nu a făcut dovada că în actele constitutive ale societății s-ar fi stabilit o astfel de condiție pentru participare, instanța constată că acționarul Ford a fost legal reprezentat în adunările și ale ACSA din 15.04.2008.
A mai reținut că procura specială trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al, inclusiv precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului acționarilor, cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru", "împotriva" sau "abținere" (pct. 5 al alin. 1).
În cauză, procura reprezentanților acționarului Ford este una specială, cuprinzând toate mențiunile art. 139 din regulamentul menționat: numele acționarului și al reprezentanților, numărul de acțiuni deținute, data, ora și locul adunărilor pentru care este acordată împuternicirea, precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului, data emiterii și semnătura acționarului.
Faptul că în cuprinsul procurii înregistrate la sediul ACSA sub nr. 100/464/11.04.2008 nu este precizată modalitatea de vot la fiecare problemă supusă dezbaterilor, nu poate afecta în vreun fel valabilitatea împuternicirii.
Legea prevede posibilitatea inserării în procură a modului de exercitare a votului, nu și obligativitatea mențiunii ce se impune în special în ipoteza adoptării unor hotărâri.
Potrivit art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, conducere și de control ale societății. Or, în aceste situații ar fi excesiv să se pretindă menționarea în procură a modalității în care se va vota. Este adevărat că votul trebuie exercitat în maniera dorită de acționar, însă acest aspect privește strict relația dintre acționar și reprezentant, un terț neputând invoca nerespectarea mandatului.
Totodată, instanța a constatat că potrivit art. 210 din Legea nr. 297/2004 deținătorii valorilor mobiliare trebuie să își exercite drepturile conferite de acestea cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți deținători și a interesului prioritar al societății comerciale, în caz contrar fiind răspunzători pentru daunele provocate.
Legea nu sancționează cu nulitatea actele juridice încheiate cu abuz de majoritate, și chiar dacă ar prevede o asemenea sancțiune, cererea reclamantei ar fi neîntemeiată.
Prin hotărârile criticate adunarea generală extraordinară a acționarilor a aprobat lista candidaților la funcția de administrator a și împuternicirea directorului general a ACSA sau a altei persoane să propună și să voteze aceste candidaturi în AGA a (pct.IX), iar la punctul 2.5 a împuternicit consiliul de administrație să încheie orice contract cu Ford sau afiliații săi destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, inclusiv contracte de împrumut fără limită de valoare și fără a fi necesară o altă aprobare prealabilă a adunării acționarilor.
Instanța a reținut că reclamanta este un acționar care deține o cotă semnificativă de participare la capitalul social al ACSA, însă hotărârile acționarilor se iau cu majoritatea cerută de lege, nu cu acordul unanim al celor prezenți la adunare. Chiar dacă reclamanta ar fi dorit un reprezentant în consiliul de administrație al, cota sa de 22,06% nu-i conferă automat acest drept, nefiind nici măcar acționar al acestei societăți. Reclamanta nu motivează de ce anume ar fi prejudiciată prin faptul că nu are un reprezentant în acest consiliul de administrație, simplele suspiciuni conform cărora persoanele propuse ar administra societatea în interesul Ford și nu al ACSA nefiind suficiente.
În ceea ce privește împuternicirea consiliului de administrație de a încheia orice fel de contracte cu Ford sau cu reprezentanții acestuia, a constatat că nici în această situație nu este precizat în concret prejudiciul, un prejudiciu eventual neputând constitui un motiv de anulare a hotărârii. Membrii consiliului de administrație au o serie de obligații impuse de lege și de actul constitutiv, printre care și aceea de a da socoteală de modul de îndeplinire a mandatului. Consiliul de administrație este însărcinat să îndeplinească toate actele necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății, mandatul fiind exercitat strict în interesul societății, nu al unui anumit acționar. Administratorii răspund față de societate pentru nerespectarea obligațiilor asumate, neputându-se pleca de la prezumția că în îndeplinirea hotărârii adunărilor acționarilor ei vor prejudicia societatea.
Abuzul de majoritate, ca formă a abuzului de drept, a fost definit ca o exercitare discreționară a dreptului de vot de către acționarul majoritar, în vederea realizării intereselor sale individuale, în dauna interesului social și în scopul prejudicierii acționarilor minoritari.
Chiar dacă votul acționarului majoritar a fost decisiv, atâta timp cât nu există o limitare a dreptului de vot prin actul constitutiv, iar reclamanta nu făcut dovada că hotărârile au fost adoptate cu intenția clară a prejudicierii acționarilor minoritari, instanța nu poate dispune anularea acestora. Existența unui acționar majoritar nu poate constitui, în sine, un motiv de anulare a hotărârilor adoptate de adunările acționarilor. Principiul egalității în drepturi nu este încălcat prin exercitarea de către un acționar a drepturilor sale, orice acțiune dând dreptul la un vot. Hotărârile au fost luate în funcție de numărul de voturi de care beneficiază un acționar, nu de numărul de acționari.
Împotriva acestei sentința, în termen legal a declarat apel reclamanta Oltenia SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală, întrucât a menținut hotărârile menționate adoptate pe baza votului nevalabil exprimat și impuse de acționarul majoritar.
Astfel, instanța deși a reținut că nu a fost îndeplinită cerința autentificării procurii, hotărârea AGA nu este afectată întrucât legea nu impune o asemenea condiție. Din moment ce instanța a constatat o nelegalitate a convocatorului, consecința logică era anularea hotărârii, în caz contrar, este validată o inechitate între acționarii societății.
SC C SA este societate deținută public astfel că toate condițiile prevăzute în convocator sunt obligatorii cu ocazia ținerii adunării, cu atât mai mult cu cât acționarul majoritar este o persoană nerezidentă, ale cărei organe de conducere sunt greu de identificat în cazul în care urmare votului se constată prejudicii în patrimoniul celorlalți acționari.
Împrejurarea că nici procura de reprezentare a Oltenia SA nu a fost conformă cu convocatorul nu are nici-o relevanță. Ceea ce ceste cert este că nelegalitatea convocatorului nu poate fi remediată de împrejurarea că au existat acționari prezenți în baza unor procuri nevalabile, acționari pe care, în mod legal, secretariatul însărcinat cu verificarea cvorumului de ședință trebuia să-i înlăture de la vot.
Un alt motiv de nelegalitate al procedurii de reprezentare a acționarului majoritar este legat de faptul că aceasta nu este conformă cu cerințele prevăzute în convocatorul de ședință și nici cu dispozițiile art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al.
Hotărârea adoptată este nelegală întrucât în baza unei procuri nelegale acționarul majoritar a impus adoptarea unor hotărâri nelegale. Astfel, hotărârea adoptată la pct. IX privind alegerea consiliului de administrație al societății afiliate DAEWOO Automobile România SA (sub noua denumire SA) este nelegală pentru că SC SA este societate având acționar unic SC C SA și alegerea consiliului de administrație al SC SA, pe baza unor propuneri care nu au fost publicate în convocatorul de ședințe, este nelegală, deoarece încalcă dreptul la informare al acționarilor. Această hotărâre are scopul injust de preluare al controlului societății de către acționarul majoritar și contravine dispozițiilor art.209 și 210 din Legea 297/2004.
Hotărârea prin care se adoptă la pct. X2, confirmarea puterii consiliului de administrație de a încheia orice acte, orice contracte cu sau afiliații acestuia destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării inclusiv contracte de împrumut încheiate cu și cu oricare afiliați ai săi, fără limite de valoare și fără nici o altă aprobare este nelegală pentru că este contrară convocatorului de ședință pe de o parte, și pe de ală parte încalcă dispozițiile legale privind plenitudinea de competență a adunării generale a acționarilor în aceea ce privește operațiuni de natură patrimonială. Acordarea unei asemenea împuternici este contrară dispozițiilor art. 150 din Legea 31/1990 coroborat cu art. 241 din Legea 297/2004. Această hotărâre contravine interesului prioritar al acționarilor, operațiunea adoptată urmărind strict implementarea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni, negociat între fostul acționar majoritar AVAS B și MOTOR.
Ori, contractul respectiv nu poate fi opus societății însăși și nici celorlalți acționari care devin captivi într-o societate asupra căreia nu dețin nici un fel de control, datorită preluării ostile de către consiliul de administrație a dreptului de a dispune operațiuni fără nici o limită cu acționarul majoritar, precum și cu afiliații acesteia, a căror structură nici nu a fost prezentată. Legat de acest fapt, hotărârea este nelegală, pentru că s-a adăugat la convocatorul de ședință posibilitatea ca operațiunile de împrumut fără limită de sumă să facă obiectul unei majorării viitoare de capital social. Un asemenea mandat general acordat de către consiliului de administrație încalcă jurisprudența ÎCCJ și CEDO.
Instanța a apreciat greșit că abuzul de majoritate nu este dovedit în condițiile în care există intenția clară a acționarului majoritar de a prejudicia pe ceilalți acționari. Astfel, prin acordarea mandatului general, de a încheia operațiuni de împrumut fără limită de sumă de la acționarul majoritar și afiliații acestuia în mod incontestabil, de fapt, acționarul majoritar și-a aprobat o operațiune în care are un interes direct, personal și mai mult și-a aprobat posibilitatea ca respectivele împrumuturi să poată fi convertite în aport de capital, ceea ce creează o evidentă inechitate față de ceilalți acționari.
Potrivit art. 127 acționarul majoritar era obligat să se abțină de la deliberările privind această acțiune, ca atare, abuzul de majoritatea este dovedit.
Toate hotărârile adoptate sunt motivate de interesul acționarului majoritar de a implementa contractul de privatizare încheiat cu AVAS B ce nu este opozabil societății și datorită acestuia societatea a fost sancționată de către Comisia Europeană cu o amendă de 27 milioane EURO, pentru încălcarea dispozițiilor legale în materie de liberă concurență, ceea ce dovedește caracterul abuziv al votului acționarului majoritar, interzis prin dispozițiile art. 209 din Legea 297/2004.
Prin întâmpinare, intimata SC C SA a solicitat respingerea apelului ca nefundat pentru cele ce urmează:
Referitor la caracterul autentic al procurii de reprezentare a acționarului majoritar, în mod corect instanța a reținut că nerespectarea cerințelor legale de validitate atrage sancțiunea nulității în timp ce nerespectarea eventualelor cerințe convenționale poate atrage, cel mult, angajarea răspunderii civile, delictuale sau contractuale, după caz, pentru persoana culpabilă, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile de validitate ale respectivei răspunderi juridice.
În cazul dedus judecății au fost respectate dispozițiile art. 125 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, art. 243 alin. 3 din Legea 297/2004 și art. 138 din Regulamentul nr. 1/2006 al. Procura acordată de acționar pentru reprezentarea sa în cadrul AGA a îndeplinit condițiile prevăzute de lege, forma autentică fiind stabilită pe calea autonomiei de voință a Consiliului de Administrație, iar nu pe cale legală, constituie o realitate faptică iar nu juridică, în sensul că nu produce nici un efect juridic în ceea ce privește forma procurii speciale. Cerința cuprinsă în convocator este inexistentă, nefiind rodul manifestării de voință a legiuitorului. În adunările acționarilor au fost acceptate procurile acționarilor reprezentați care nu erau întocmite în forma autentică dar care respectau cerințele legale, așa fiind și procura apelantei.
Susținerea apelantei că procura de reprezentare a acționarului majoritar nu îndeplinește caracterul special stabilit de art.139 din Regulamentul nr.1/2006 este neântemeiată.
Caracterul special al procurii de reprezentare rezultă din precizarea clară a problemelor supuse votului acționarilor și nu din arătarea modalității de vot pentru fiecare problemă în parte și în acest sens sunt dispozițiile art.139 alin 5 din Regulamentul nr.1/2006.
Motivul de apel privind faptul că hotărârea nr.7/15.04.2008 pct. II pct.5 și hotărârea nr.8/15.04.2008 au fost adoptate cu abuzul de majoritate al acționarului majoritar este neîntemeiat. Potrivit art. 210 din Legea 297/2004 sancțiunea aplicabilă abuzului de majoritate este angajarea răspunderii civile delictuale a acționarului majoritar, ceea ce însemnă că acționarul minoritar trebuie să dovedească elementele răspunderii civile delictuale. Chiar dacă s-ar admite existența abuzului de majoritate, sancțiunea aplicabilă, nu se răsfrânge asupra validității hotărârii atacate ci are consecințe asupra măsurii în care poate fi angajată răspunderea civilă delictuală a acționarului majoritar. Așa cum reține și instanța, prin exercitarea de către acționarul majoritar al dreptului de vot, acționarul minoritar nu a fost prejudiciat în nici un fel, în sensul că nici un drept sau interes al acestuia nu a fost încălcat. Acționarul majoritar a acționat în spiritul prevederilor contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 12.09.2007. Contractul de privatizare încheiat între AVAS B și MOTOR are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra a 13.716.318 acțiunii având o valoare nominală de 2,1 lei fiecare reprezentând 72,40316 % din capitalul social al SC C SA. La data semnării contractului de privatizare ACSA deținea 1.499.988 acțiuni în capitalul social al societății DAEWOO ROMÂNIA SA.
În baza contractului de privatizare MOTOR și-a a sumat o serie de obligații în ceea ce privește dezvoltarea acestor societății, prevăzute în art. 7.1 din Contractul de privatizare: obligația respectării planului de afacerii, în sensul realizării investiților necesare pentru ca să atingă un volum dep roducție de peste 250.000 automobile până la sfârșitul celui de al 4 an de investiție; să realizeze în ACSA și investiții tehnologice în valoare de 67 milioane EURO. Conform art. 10.1.3. din Contractul de privatizare va realiza investiții în fie direct fie prin intermediul ACSA, fiind liber să utilizeze oricare și toate din mijloacele prevăzute în legea aplicabilă privind îndeplinirea investițiilor de tehnologie și de mediu.
În consecință votarea de către acționarul majoritar al hotărârii nr. 7 și 8 din 15.04.2008 constituie modalitatea directă prin care acționarul majoritar a înțeles să respecte obligațiile contractuale asumate prin semnarea contractului, respectiv să protejeze interesul social al celor două societăți și ACSA în sensul realizării investițiilor necesare obiectul de activitate al acestora.
Hotărârea nr.8/2008 a adunării generale extraordinare a ACSA prin care a fost a aprobată lista candidaților care au fost susținuți de ACSA pentru a ocupa poziția de administratori în cadrul unei filiale a ACSA și anume este legală și temeinică, întrucât această decizie putea fi luată de conducerea executivă a ACSA fără să fie supusă adunării generale ACSA. Este vorba de aprobarea candidaturii a unor persoane în filiala ACSA fapt care nu se califică conform Legii 31/1990 sau statutului ACSA drept o chestiune de competența adunării generale a acționarilor ACSA. Hotărârea a fost adoptată cu votul majorității acționarilor, respectând astfel atât prevederile legale, statutare cât și prevederile din contract, iar dreptul acționarului minoritar nu a fost lezat atâta timp cât ACSA este acționar la.
Hotărârea nr. 7/2008 pct. II.5, prin intermediul căruia ACSA a acordat mandat conducerii sale să voteze în cadrul adunării generale a în favoarea confirmării puterilor Consiliului de administrația al de a încheia orice contracte cu sau afiliații acestuia destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării, inclusiv contracte de împrumut încheiate cu și cu afiliații acestuia fără limită de valoare și fără ca nici o altă aprobare prealabilă în cadrul adunării acționarilor să fie necesară, este legală și temeinică. Această decizie este una de oportunitate și instanța nu poate cenzura oportunitatea unei hotărâri adoptate de adunarea acționarilor ci poate doar să se pronunțe asupra nelegalității acesteia, ori acordarea de împrumuturi de către acționarul majoritar al unui grup este legală, în acest sens fiind art. 3 alin. 2 lit.g din OG 25/2002 care enumeră printre sursele de finanțare împrumuturile acordate de acționarul - cumpărător sau altă societate din grupul său, iar mai departe transformarea unui astfel de împrumut în capital social prin conversia datoriilor în acțiuni este operațiune reglementată de art. 210 și următoarele din Legea 31/1990.
Susținerea apelantei reclamante privind mandatul general este neîntemeiată. Reclamanta-apelantă pleacă de la premisa că între Adunarea Generală și Consiliul de Administrație se raporturi juridice asimilate contractului de mandat. În realitate, așa cum prevede art. 114 din Legea 31/1990, între cele două entități se raporturi juridice specifice delegării de atribuție situație juridică diferită de situația contractului de mandat, iar pe de altă parte, așa cum rezultă din cuprinsul hotărârii, așa zisul mandat are caracter special întrucât identifică operațiunea juridică - contracte încheiate cu și cu oricare dintre afiliații săi, respectiv obiectul acesteia destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării contractului de vânzare-cumpărare.
Curtea va respinge apelul ca nefondat pentru cele ce urmează:
Se constată că apelanta reclamantă a solicitat anularea și SC SA pentru:
Nelegalitatea convocării AGA pentru că:
convocatorul este nelegal întrucât unele mențiuni sunt contrare legii;
convocatorul este nelegal pentru informarea incompletă a acționarilor prin omisiune de a fi publicat lista candidaților la funcția de administrator pentru filiala societății în cauză.
Nelegala reprezentare a acționarilor în adunările generale:
pe baza unei procurii neautentice așa cum cerea convocatorul;
pe baza unei procuri ce nu cuprindea modalitatea de vot.
S-a delegat, puterile conferite de legiuitor adunării generale, consiliului de administrație.
Abuzul de majoritate în adoptarea hotărârile mai sus menționate.
În drept, omisiunea sau greșeala în a emite un convocator complet și legal poate avea semnificația încălcării dreptului la informare exactă și completă a acționarilor în ceea ce privește organizarea AGA cu consecința posibilității de anulare a unei hotărâri luate în baza unui convocator emis cu încălcarea legii și sau a actului constitutiv.
Regulile privind organele competente să convoace AGA, termenele și condițiile convocării, modalitățile de convocare, conținutul convocărilor își găsesc reglementarea în art.117, 117 ind.1 117 ind 2 din 31/1990 și în 297/2004 pentru societățiile deținute public. 6 al art.117 reglementează toate categoriile de informații pe care trebuie să le cuprindă un convocator legal întocmit (care prin actele constitutive, aceste categorii pot fi extinse, dar nu reduse).
Ori, convocatorul în cauză a fost legal întocmit conform cerințelor textelor de mai sus, cuprinde toate mențiunile legale de informarea exactă și completă a acționarilor iar mențiunea că reprezentarea acționarilor se va face pe baza procurii autentice deși este greșită, căci cerința procurii autentice nu este prevăzută nici de lege nici de actul consecutiv, nu atrage nulitatea convocării întrucât nu vatămă nici un drept al acționarilor respectiv dreptul acestora la informare corectă, așa cum s-a arătat mai sus, și nici nu a produs vreun efect juridic, căci reprezentanții acționarilor, inclusiv al apelantei, au fost admiși să participe la desfășurarea AGA și să voteze pe baza procurii speciale prevăzute de lege. Însă, în cazul în speță, prin luarea în considerare de către AGA a SC C SA a procurilor speciale de reprezentare s-a înlăturat din convocator o mențiune nelegală, procedurală, mențiune care dacă era luată în considerare abia atunci producea efecte juridice care atrăgeau nulitatea AGA, căci încălca dreptul de participare al acționarilor în AGA, drept fundamental prevăzut de lege.
Faptul că în convocatorul la pct.IX nu au fost nominalizați candidații la funcția de administrator în nu lovește cu nulitatea hotărârea adoptată de AGA SC C SA, întrucât o asemenea mențiune, potrivit legii, era necesară numai dacă se alegeau administratorii ACSA.
Astfel art. 117 alin.6 din Legea 31/1990 prevede că ". În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa, că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională a persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor putând fi consultată și completată de aceștia".
Această dispoziție nu poate fi extinsă speței de față, pentru că în AGA ACSA, așa cum s-a arătat, s-au făcut numai propunerile pentru funcția de administrator la urmând ca în adunarea acestei societății să fie desemnați, așa cum prevede textul de lege mai sus citat.
Așa cum deja s-a antamat mai sus, reprezentarea acționarilor în baza procurii speciale și nu autentice, cum s-a menționat în convocatorul emis de Consiliul de Administrație, este legală și luarea în considerare de către AGA a SC C SA, a procurilor speciale de reprezentare nu lovește cu nulitatea hotărârea adoptată din moment ce aceste procuri au fost întocmite în conformitate cu legea și statul societății.
Astfel, art. 125 din Legea 31/1990 prevede că acționarii pot participa și vota în Adunarea generală prin reprezentanții în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunarea generală.
Legea nu cere existența unei procurii autentice pentru reprezentarea acționarilor în adunarea generală, dar este evidentă necesitatea unei procurii scrise pentru a permite secretariatului adunării să verifice întrunirea cvorumului.
În cazul societăților pe acțiuni deschise, cum este cazul în speță, se reglementează în detaliu reprezentarea acționarilor în cadrul adunărilor generale și conținutul procurii speciale.
Astfel art.2 lit.j din Regulamentul nr.1/2006 definește procura specială ca fiind " formular tip" care permite reprezentarea acționarilor într-o singură AGA, iar în art. 139 din același regulament se prevede conținutul obligatoriu al procurii speciale.
Deci mențiunea din convocator excede legii și nerespectarea acestei mențiuni nu produce efecte juridice în sensul anulării hotărârii AGA.
Faptul că în procura specială a acționarului MOTOR nu s-a menționat modalitatea de exprimare a votului nu afectează valabilitatea acesteia, întrucât modalitatea de vot este prevăzută ca posibilitatea și nicidecum ca obligativitate.
În acest sens, art. 139 aliniatele 5 și 6 din Regulamentul nr.1/2006 referitoare la conținutul procurii, arată că aceasta trebuie să cuprindă " precizarea clară a fiecărei probleme supusă votului acționarilor, cu posibilitatea ca acesta să voteze pentru, împotrivă sau abținere"; ". în cazul în care pe ordinea de zi este înscrisă alegerea administratorilor, fiecare candidat pentru consiliul de administrație va fi trecut separat, acționarul având posibilitatea să voteze pentru fiecare candidat pentru, împotrivă sau abținere".
A mai invocat apelanta că hotărârea este nelegală cu privire la acordarea mandatului conducerii ACSA de a vota în cadrul adunării generale a în favoarea confirmării puterilor consiliului de administrație al de a încheia orice contracte cu sau afiliații acestuia destinate asigurării de resurse financiare în scopul implementării de contracte de vânzare cumpărare, inclusiv contracte de împrumut încheiate cu și cu oricare dintre afiliații săi, fără limită de valoare și fără ca nici o altă aprobare prealabilă în cadrul adunării generale a acționarilor să fie necesară.
Susținerea că sunt încălcate dispozițiile legale privind plenitudinea de competență a AGA în ceea ce privește operațiuni de natură patrimonială este nefondată, întrucât în adunarea generală a acționarilor SC C SA nu s-a hotărât delegarea atribuțiilor AGA către Consiliu de Administrație, ci s-a acordat o împuternicire conducerii sale de a vota o asemenea măsură în cadrul AGA.
Acordarea împuternicirii în opinia apelantei echivalează cu însăși hotărârea ce va fi luată în Adunarea generală a și față de aceasta face trimitere la textele de lege care pun în discuție însăși valabilitatea celor ce vor fi adoptate de către adunarea generală a ce urmează a avea loc, respectiv art. 241 din Legea 297/2004, art.150 din Legea 31/1990.
Nefiind vorba de însăși hotărârea AGA, în cazul în speță a, împuternicirea acordată de către AGA ACSA, în legătură cu modalitatea de vot în cadrul AGA, este o măsură de oportunitate și nu de legalitate ce nu poate fi cenzurată de către instanță și nu sunt aplicabile textele de lege mai sus arătate și invocate de apelantă. De fapt, împuternicirea reprezentanților acționarului (ACSA)pentru exprimarea votului în AGA, așa cum rezultă din economia legii societăților comerciale era atributul Consiliului de administrație și din motive de transparență a fost supusă votului AGA.
Principiul abuzului de majoritate (dar și de minoritate) este enunțat de
art.136 din 31/1990 și preluat de art.210 alin.2 din 297/2004. Astfel, acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari. Acest principiu, exprimă esența spiritului societar care trebuie să-i anime pe asociați atât la constituirea societății, cât și pe întreg parcursul existenței sale: interesele legitime ale oricărei societăți comerciale nu pot fi puse, în nici o situație, mai prejos de interesele acționarilor. Cu alte cuvinte, în orice manifestare de voință vizând societatea, acționarii trebuie să urmărească binele economic și financiar al acesteia și nu să situeze interesele lor personale, patrimoniale sau nu, mai presus de cele ale societății cu care se află în raporturi juridice derivate din calitatea de acționar.
Nerespectarea principiului enunțat poate avea drept consecință fie anularea hotărârilor AGA, pentru contrarietatea lor cu legea ori cu actul constitutiv, fie antrenarea răspunderii civile delictuale a acționarului vinovat de o astfel de încălcare față de societate (art.127 din 31/1990 și art. 210 din 297/1994). Deci, sub acest aspect, susținerea intimatei pârâte că abuzul de majoritate nu poate sancționa hotărârii AGA cu anularea ci numai obligarea acționarului majoritar la despăgubiri nu poate fi primită, această opinie rezultând dintr-o interpretarea restrictivă a dispozițiilor art. 127 din Legea 31/1990 și art. 210 alin.1 din Legea 297/1994, fără a avea în vedere și principiul enunțat în art. 136 din Legea 31/1990 și art.210 alin.1 din Legea 297/1994.
Dar, în cazul în speță, AGA ACSA cu votul acționarului majoritar, a aprobat lista candidaților nominalizați pentru funcția de administrator în, filială a ACSA, propusă de către acest acționar, și nu este o măsură care să afecteze interesul societar, nefiind încălcat principiul mai sus enunțat.
Pe de o parte, aceasta era o atribuție a consiliului de administrație a acționarului ACSA, dar în ideea de accentua transparența decizională, lista persoanelor care vor fi susținute de ACSA în cadrul Adunării generale a, pentru a ocupa funcția de administrator, a fost pusă în discuția acționarilor în cadrul adunării generale ce face obiectul litigiului de față. În acest sens sunt dispozițiile art.137ind.1 alin 1din 31/1990 potrivit căruia candidații pentru posturile de administrator sunt nominalizați de către membrii actuali ai consiliului de administrație sau de către acționari (nu se cere întrunirea adunării generale a acționarilor pentru luarea acestei măsuri), iar în speța de față acționarul ACSA și-a nominalizat candidații pentru funcția respectivă la societatea controlată, fiind irelevantă care propunere a fost aprobată.
Pe de altă parte, nu orice hotărâre luată prin votul majorității poate fi anulată invocându-se abuzul de majoritate, ci trebuie să se dovedească că este contrară interesului general al societății, nefiind decât exprimarea unor interese strict personale ale unor asociații, că este încălcată cerința fundamentală a promovării interesului social prin intermediul adunării generale.
Ori, în speța de fața apelanta reclamantă prezumă că s-ar putea încălca interesul societar și aduce ca argument că acționarul majoritar MOTOR are interesul de implementare a contractului de privatizare încheiat cu AVAS B și pentru care ACSA ar fi fost amendată de către Comisia Europeană cu 27 milioane Euro, argument ce nu poate fi primit căci: necesitatea implementării contractului de privatizare rezultă din Legea nr.36, publicată în MO.nr.205/17.III.2008, privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale "Automobile C"- Sa și a contractului de vânzare, cumpărare de acțiuni din 12 septembrie 2007 încheiat între AVAS B și MOTOR; iar prin Decizia Comisiei Europene de la din 10. 2007 s-a cerut imperativ României să suspende acordarea oricărui ajutor ilegal până la adoptarea de către Comisie a unei decizii privind compatibilitatea ajutorului cu piața comună (ordin de suspendare), și să înceteze imediat orice acțiune de punere în aplicare în continuare a contractului de privatizare, inclusiv orice acțiune legată de legea specială. S-a adoptat această decizie pentru că, Comisia Europeană "a constatat că România a impus o serie de condiții referitor la vânzare care aveau drept obiectiv asigurarea unui anumit nivel de producție și ocupare a forței de muncă, acceptând în schimb un preț de vânzare mai mic. Realizarea unui nivel mai ridicat de producția și de ocupare a forței de muncă pentru Automobile C prin vânzarea condiționată și, dimpotrivă, obținerea unor venituri mai mici de către statul român reprezintă ajutor de stat. Pentru a evita ca întreprinderile să beneficieze de avantaje neloiale față de concurenți, nu se pot acorda ajutoare decât în condiții stricte. În cazul acestei privatizări nu se aplică niciuna dintre condițiile respective și, prin urmare, ajutorul este incompatibil cu piața comună. Pentru a elimina denaturarea concurenței provocată de ajutorul ilegal, Guvernul României trebuie să recupereze 27 milioane de euro de la Automobile C".
Din cele menționate, nu rezultă că acționarul majoritar al ACSA( MOTOR ) acționează în interesul propriu și nu al societății. Și de fapt, așa cum s-a mai menționat, hotărârea adoptată și contestată privește propunerea unei liste de candidați pentru funcția de administrator în societatea controlată și aceasta urmează a fi sau nu adoptată de AGA, aceasta nefiind o măsură fundamentală pentru societate prin care să se producă vreun prejudiciu societății și să atragă anularea hotărârii în baza principiului abuzului de majoritate. Încă o dată de precizat, că pentru a fi în prezența abuzului de majoritate, care să atragă anularea hotărârii AGA, hotărârea adoptată trebuie să privească măsuri fundamentale pentru societate ca de exemplu: tendința acționarului majoritar, fără echivoc, de a deplasa capitalul social de la o societate la alta, transformarea unei societății din SA în SRL etc. ori în speța de față apelanta prezumă că prin măsura adoptată se vor prejudicia interesele societății.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 296. pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA cu sediul în C,-, jud. D, împotriva sentinței nr.17 din 8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta SC C SA cu sediul în C,-, jud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud.
jud.fond.
tehnored. /4ex/09.12.2008
11 2008
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nicoleta Țăndăreanu
