Anulare hotarare aga Spete. Decizia 34/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 34
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Poiană Cipriana
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelanții, și în contradictoriu cu intimații " BANCA ROMÂNEASCĂ " SUC. I și " " I, având ca obiect acțiune în anulare, apel formulat împotriva sentinței civile nr. 740/11.04.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelanții prin mandatar și intimata SC Românească au depus concluzii scrise, precum și faptul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.05.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre și când la cererea părților de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față;
Prin sentința comercială nr. 740/12 aprilie 2007 Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
A respins acțiunea formulată de reclamanții și, din I., nr. 17,. 944,. B,. 1,. 2, și -, din I., nr. 38,. 965,. 1,. 1, și, din I str. -, nr. 37, în contradictoriu cu pârâtele "BANCA ROMÂNEASCĂ" - Sucursala I cu sediul în I, str. -. -, nr. 2, -. și " " cu sediul în I,-,. 339,. B,. 2,. 10.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel, prin contractul de credit bancar nr. 104/26.05.1999 pârâta Românească - Sucursala Iaa cordat pârâtei " " un credit de 300.000.000 lei, garantat cu contractul de ipotecă nr. 163, 164, 165, 166/25.05.1999, proprietatea reclamanților.
Ulterior, între Românească și " " au mai fost încheiate o serie de acte adiționale la contractul de împrumut nr. 104/26.05.1999 (nr. 1/171/10.06.1999, prin care s-a acordat un plafon de lucru suplimentar de 100.000.000 lei, nr. 2/217/1.07.1999, prin care s-a mai acordat un plafon suplimentar de 100.000.000 lei, nr. 3/225/7.07.1999 - plafon de lucru suplimentar de 70.000.000 lei, nr. 4/228/9.07.1999, prin care se acordă un plafon suplimentar de lucru total de 640.000.000 lei, nr. 5/236/15.07.1999 - se acordă un plafon de lucru de 90.000.000 lei, nr. 6/244/27.07.1999 se acordă un plafon de lucru suplimentar de 90.000.000 lei, nr. 7/270/11.08.1999 - se mai acordă un plafon suplimentar de 90.000.000 lei și nr. 8/299/10.09.1999 - prin care plafonul total de lucru de 730.000.000 se reduce la nivelul sumei de 500.000.000 lei.
Actele adiționale sunt semnate doar de reprezentanții băncii și ai societății comerciale împrumutate - " " nu și de proprietarii imobilelor ipotecate,dar acest lucru nu atrage nulitatea actelor adiționale.
In cadrul contractului de împrumut, raportul juridic se stabilește între împrumutător ( Românească) și împrumutat ( " " ), contract care împreună cu actele adiționale, produc efecte numai între părțile contractante, potrivit art. 973 Cod civil, care conservă principiul relativității efectelor contractului.
Faptul că cel dintâi contract este garantat cu ipotecile constituite asupra imobilelor proprietatea reclamanților, face ca obligațiile născute în sarcina acestora să se limiteze la valoarea creanței garantate, menționată în contractul de ipotecă, potrivit principiului specializării acesteia.
Ipoteca este supusă principiului specializării, sub sancțiunea nulității, ea trebuie să fie determinată atât asupra imobilului afectat de garanție (art. 1774 Cod civil), cât și asupra valorii creanței garantate (art. 1776 Cod civil).
Prin urmare, imobilele ipotecate nu pot fi urmărite decât în limita creanței înscrise în contractul de ipotecă.
Reclamanții au consimțit la ipotecarea imobilelor,deținute în proprietate, numai în considerarea creanței înscrisă în contractul de credit nr. 104/26.05.1999, nu și în ce privește sumele acordate ulterior, prin actele adiționale nr. 1 - 8/1999, astfel că, în virtutea principiului specializării ipotecii, imobilele reclamanților pot fi urmărite doar pentru satisfacerea creanței născute din contractul de credit,nu și din actele adiționale.
In raport cu cele anterior expuse,reclamanții sunt lipsiți de calitate procesuală activă în prezenta cauză,întrucât nu justifică interesul pentru invocarea nulității actelor adiționale.
Întrucât actele adiționale au născut obligații doar în sarcina împrumutatului - " ", reclamanții nu intră în categoria persoanelor care justifică interesul și,pe cale de consecință,calitatea procesuală activă în acțiunea în constatarea nulității absolute a acestora.
Reclamanții, -, și au declarat apel și au criticat sentința penală pronunțată de Tribunalul Iași pentru următoarele motive:
1. Instanța de fond nu a ținut cont de cererea modificatoare și completatoare la cererea de chemare în judecată prin care reclamanții au investit instanța și cu capătul de cerere: constatarea nulității absolute a clauzei contractuale V, 5.1, 5.2 din contractul de credit nr. 104/1999.
Susțin reclamanții că nemotivarea respingerii acestui capăt de cerere echivalează cu nulitatea sentinței și atrage trimiterea cauzei spre rejudecare.
2. În mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Prin întâmpinare, pârâta Românească, membră a Grupului Național Bank of, Sucursala Ias olicitat respingerea apelului motivat de faptul că apelanții nu au demonstrat interesul și calitatea procesuală în prezenta cauză, aceștia fiind obligați doar la suma din contractul de credit.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate,instanța de apel constată următoarele:
Prin cererea depusă la termen de judecată din 21 februarie 2007 la Tribunalul Iași, reclamanții și-au completat acțiunea cu capătul de cerere privind constatarea nulității parțiale a contractului de credit nr. 104/1999 în ceea ce privește clauza contractuală V, 5.1 și 5.2, completare făcută în termen procedural.
Deși ambele părți și-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest capăt de cerere (reclamanții prin cererea completatoare, pârâta prin întâmpinare), instanța de fond analizează lipsa calității procesuale active a reclamanților prin raportare doar la actele adiționale, nu și la clauza contractuală V, 5.1 și 5.2 din contractul de credit bancar nr. 104/1999.
Nepronunțarea asupra unui capăt de cerere cu care instanța a fost legal investită echivalează cu necercetarea fondului, situație ce atrage admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare (art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții-reclamanți, și împotriva sentinței comerciale nr. 740/11.04.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o desființează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Iulia Miler
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
05.06.2008
2 ex.-
Președinte:Poiană CiprianaJudecători:Poiană Cipriana, Iulia Miler
