Anulare hotarare aga Spete. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 785/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 375
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
**********
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelul formulat de reclamantul împotriva Sentinței comerciale nr.850/21.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă BANK SA B, precum și intervenienții în interesul apelantului: G, a, ). ), -, ta, G, C, G, A n, ia, scu, scu, ia, G, G, intervenient, G, G, ia, G, scu, G, -, G, -,
, G, G, G, G, a, ta, SC SA, G, a, ASOCIAȚIA ACȚIONARILOR, u, ia, -, a, a, scu, G, a, ta, -, G, Stănel, I, ia, scu, G, scu, -, G, G, ia, cea, G, C, ta, G, G, scu, ia,
, B, G, G, ta, SC SRL, GH., a, G, a, ia, G, u, -, ia, G, ta, -, G, R, ia, n, a, G, u, a, G,.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul personal, asistat de avocat, intervenienții și intimata pârâtă prin avocați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că cererea de intervenție depusă la termenul anterior nu a fost timbrată, după care:
Se solicită dosarul cu prioritate și intervenienții în interesul apelantului, prin avocat, depun cerere de intervenție pentru încă 11 persoane fizice, respectiv:,
, ia, G, și, taxa judiciară de timbru în valoare de 15 lei și timbre judiciare mobile în cuantum de 0,30 lei, plus taxa judiciară de timbru în valoare de 15 lei pentru cererea de intervenție depusă la termenul anterior și înscrisuri anexate, inclusiv împuterniciri avocațiale.
Se comunică intimatei pârâte copia cererii și a înscrisurilor depuse în anexă, apărătorul părții solicitând lăsarea cauzei la ordine pentru a face verificări telefonice cu privire la calitatea de acționari ai băncii a intervenienților.
La a doua strigare, au răspuns aceleași părți susmenționate.
Având cuvântul pe eventuale alte cereri, părțile susțin că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apelantul reclamant, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea în totalitate a sentinței atacate și admiterea acțiunii precizate, dezvoltând pe larg motivele consemnate în cererea de apel.
În susținerea cererii se arată că hotărârea AGA a fost viciată de o serie de încălcări, respectiv: au fost nesocotite prevederile art.127 care instituie obligația legală de abținere de la vot și prevederile art. 130 din legea societăților comerciale care impun votul deschis; prin hotărârea de aprobare a fuziunii s-a hotărât și majorarea capitalului social al BANK cu activul - SA, dar nu s-a respectat dreptul de preferință în realizarea fuziunii al acționarilor Băncii. Modalitatea în care au fost tratați acționarii minoritari i-a îndreptățit să se constituie în asociație.
Depune concluzii scrise la dosar și învederează faptul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimata pârâtă, prin avocat, susține că încă in anii 2005, 2006 acționarii minoritari au început să atace toate hotărârile băncii și toate acțiunile au fost respinse.
Solicită respingerea apelului ca nefondat conform motivelor arătate prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial.
Cu privire la susținerile apelantului, arată că art.127 din legea nr.31/1990 prevede dreptul de abținere în cazul conflictului de interese, dar nu s-a specificat în ce constă contrarietatea de interese, există doar o prezumție de contrarietate.
- precizează că actul constitutiv nu conține o convenție implicită de cedare a dreptului de vot, nici un anumit mod de a vota și nu a fost atacat, iar dreptul de preferință nu se aplică în cadrul unei majorări a capitalului social în urma unei fuziuni prin absorbție.
Intervenienții în interesul apelantului, prin avocat, precizează la interpelarea instanței că doresc comunicarea hotărârii la Cabinetul de Avocatură ‟. și -,.2, parter,
sector 2,Solicită admiterea apelului și a cererilor de intervenție.
Intimata pârâtă, prin avocat, solicită respingerea cererilor de intervenție.
Apărătorul apelantului, în replică, susține că de principiu, garanția dată de art.127 trebuie să fie aplicată și consideră că nu există un privilegiu al acționarului majoritar și solicită admiterea cererilor de intervenție în interesul apelantului.
CURTEA,
Asupra apelului comercial, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.850/21.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu intimata pârâtă BANK SA, ca neîntemeiată.
De asemenea, a fost respinsă cererea reclamantei în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și a fost obligată reclamanta la plata sumei de 7.802 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamantul a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a hotărârilor adunărilor AGA Băncii SA din data de 9.03.2007 sub aspectul tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar în subsidiar a solicitat anularea acestor hotărâri, cu cheltuieli de judecată.
alul a apreciat că nici unul dintre motivele de nulitate invocate de reclamant nu poate fi reținut și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamantul care a solicitat desființarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, iar pe fond admiterea acțiunii precizate.
S-a arătat, în motivarea apelului, în esență că, au fost încălcate dispozițiile articolul 127 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 întrucât în cazul fuziunii băncilor și SA a existat același acționar majoritar, respectiv Bank Austria -Baca. Având în vedere faptul că operațiunea fuziunii prin absorbție presupune, printre altele, transferul activului și pasivului societății absorbite către entitatea absorbantă este evident interesul contrar dintre SA și Bank Austria -Baca. În condițiile în care articolul 127 instituie obligația legală a abținerii de la vot, în acest caz avem de a face cu o veritabilă pierdere temporară a exercițiului de vot în privința chestiunilor în care acționarul are un interes contrar cu al societății, iar încălcarea obligației de abținere constituie un motiv de nulitate a hotărârii adoptate.
Având în vedere dispozițiile articolului 22 alin. 6 din actul constitutiv al băncii SA și faptul că hotărârile din data de 9.03.2007 au condus și la modificarea capitalului social, dar și la o decizie de afaceri cu o valoare mai mare de 20.000.000 Euro, neluarea în calcul a voturilor acționarului obligat la abținere conduce la nulitatea absolută a hotărârilor adoptate. Aceasta deoarece toate aceste hotărâri sunt legate de fuziunea
celor două bănci, fapt de natură a implica o decizie de afaceri de peste 20.000.000 Euro.
S-a mai arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins cel de al doilea motiv de nulitate invocat întrucât prevederile articolului 130 alin.1 din Legea nr.31/1990 impuneau aplicarea sistemului de vot deschis.
În cauză, toate problemele aflate pe ordinea de zi a adunării au fost adoptate prin vot secret iar cunoașterea modului în care au votat ceilalți acționari are înrâurire asupra formării voinței interne a fiecărui acționar cu privire la modalitatea de exercitare a propriului său vot ulterior, în chestiuni similare, sau chiar în privința problemelor supuse dezbaterii în respectiva adunare generală.
De asemenea, hotărârea a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor articolului 117 alin.6 din Legea nr.31/1990 întrucât în convocator nu a fost menționat locul ținerii adunării, acest loc fiind însă precizat numai în ceea ce privește adunarea generală ordinară a aceleiași societăți.
Hotărârea adoptată de adunarea generală a societății pârâte este nulă întrucât convocatorul din data de 9.03.2007 nu conține nici o mențiune cu privire la stabilirea datei de referință, fiind încălcate prevederile articolului 123 alin.2 din Legea nr.31/1990.
Instanța de fond a respins în mod netemeinic și motivul de nulitate referitor la încălcarea dispozițiilor articolul 128 din Legea nr.31/1990 întrucât dreptul de vot nu poate fi cedat iar articolul 22 pct.6 din actul constitutiv al Băncii conține o convenție implicită de cedare a dreptului de vot.
Au fost încălcate și dispozițiile articolul 120 din legea societăților comerciale întrucât în cadrul AGA din 9.04.1993 a Băncii s-a hotărât în mod vădit nelegal înmulțirea de 4 ori a numărului de acțiuni deținute de anumiți acționari, precum și participarea la majorarea capitalului social doar anumitor acționari și a unei persoane juridice care nu avea calitatea de acționar la acea dată, cu încălcarea evidentă a dreptului de preferință al acționarilor existenți. Această hotărâre nu a fost niciodată publicată în Monitorul Oficial al României, fiind pusă în executare în mod nelegal, fapt care a determinat promovarea unei acțiuni pe rolul Tribunalului București.
În mod nelegal tribunalul a respins și motivul de nulitate referitor la încălcarea dispozițiilor articolului 216 alin.1 și 2 din Legea nr.31/1990.
Din cuprinsul hotărârii atacate nu rezultă că majorarea de capital ar urma să se realizeze cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor așa cum prevăd dispozițiile articolului 216 din Legea nr.31/1990.
Acționarii societății absorbite, SA, primesc acțiuni la entitatea absorbantă, respectiv la, fără ca vechii acționari ai acesteia să aibă șansa de a-și păstra nivelul de deținere. În condițiile în care nu a fost ridicat dreptul de preferință al acționarilor, hotărârea înfrânge dispozițiile art.216 din Legea nr.31/1990, fraudând drepturile legitime ale acționarilor de a-și păstra același nivel de
participație la capitalul social pe care le-au avut și înaintea majorării capitalului social.
Apelul a fost legal timbrat.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În cauză au formulat cereri de intervenție în interesul apelantului reclamant numiții, -, A, -, G, ASOCIAȚIA ACȚIONARILOR, G, G, -, -, G, G, C, -, B, CATEA, CATEA, G, G, G, G, -, CONȚIU, G, C, G, A, SON, G,
CRIVEI G, G, N, G, G, G, -, G, IA, G, -, STĂNEL, G, LASCA G, G, LEGA N, U, (FOSTĂ ), U, U, U, IA, G, -, MONDA, G,
, I, U, -, -, -, -, G, G, G, LĂCRĂN. IA, PUCEREA, -, BICUȚA, G, R, SC SRL, SC SA, -, G, A, A, GH., -, IA, G,
, ȚENTU, G, -, N, IA, G, și, cereri care au fost admise în principiu de către instanță având în vedere dispozițiile articolul 49 și 51 Cod procedură civilă.
Intervenienții au arătat că hotărârile din data de 9.03.2007 au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor articolelor 117, 20, 127, 128, 130, 123 alin.2 și 216 alin.1 și 2 din Legea nr.31/1990 și au solicitat admiterea apelului și a acțiunii principale.
Au mai învederat că sunt acționari ai BANK SA, iar interesul cererii de intervenție rezidă în faptul că hotărârea a lezat drepturile și interesele lor legitime deținute în calitate de acționari ai intimatei pârâte.
Analizând întreaga cauză sub aspectul motivelor de apel invocate de apelant, curtea reține următoarele:
Critica apelantului în sensul că s-ar fi încălcat dispozițiile art.127 alineat 1 din legea societăților comerciale este nefondată întrucât susținerile din cadrul primului motiv de apel în sensul existenței unui interes contrar al acționarului BANK AUSTRIA AG, care ar fi trebuit să se abțină de la vot, nu sunt probate. Împrejurarea că acest acționar este atât acționar majoritar al băncii absorbite, cât și al băncii absorbante, susținută de apelant, prin ea însăși, nu conduce la concluzia că interesele entităților implicate în fuziune sunt contrare. Curtea constată și că apelantul nu a dovedit prejudicierea societății prin exercitarea dreptului de vot, situație premisă în dovedirea contrarietății de interese în înțelesul textului legal invocat. Deținerea unui pachet majoritar de acțiuni nu reprezintă dovada existenței unui interes contrar cu cel al societății întrucât aceasta ar însemna că, în toate situațiile, acționarul majoritar ar trebui să se abțină de la vot. De asemenea, dacă s-ar admite punctul de vedere al apelantului, s-ar ajunge la concluzia că, în situația în care acționarul este majoritar în mai multe societăți, acesta nu ar putea niciodată să voteze fuziunea prin absorbție a acestora, fiind prezumat ca având interese contrare societăților integrate.
În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art.130 alineat 1 din Legea nr.31/1990 rep. și modif. din examinarea probelor administrate la fond, respectiv a buletinelor de vot utilizate și a minutei ședinței, rezultă indubitabil faptul că au existat două modalități de votare,
respectiv votul deschis și votul secret, conform prevederilor actului constitutiv și dispozițiilor legale în materie, astfel încât și acest motiv de apel nu este fondat.
Pretinsa încălcare a dispozițiilor art.117 alineat 6 din legea societăților comerciale, invocată de către reclamantul-apelant, nu este dovedită, în condițiile în care, în convocatorul adunării, publicat atât în Monitorul Oficial al României, cât și în ziarul România Liberă s-au indicat atât data, cât și locul ținerii adunării, precizându-se că adunarea generală extraordinară a acționarilor este convocată pentru data de 9.03.2007, începând cu ora 9, iar adunarea generală ordinară a acționarilor este convocată pentru data de 9.03.2007, începând cu ora 11, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului B, intrarea C, sala, situată în B,-, sector 3.
Din cuprinsul convocatorului rezultă în mod clar că, pentru ambele adunări, locul ținerii acestora este cel precizat în mod explicit, iar apelantul nici nu a invocat faptul că lucrările s-ar fi desfășurat, de fapt, la o altă adresă decât cea menționată în convocator.
Critica referitoare la nestabilirea datei de referință va fi, de asemenea, înlăturată, întrucât din proba cu înscrisuri administrată în cauză reiese că acționarii îndreptățiți să participe la au fost cei înregistrați în registrul acționarilor băncii la data de 15.02.2007.
Motivul de nulitate constând în încălcarea dispozițiilor art.128 din legea societăților comerciale a fost corect examinat de instanța de fond întrucât prevederile actului constitutiv nu stabilesc modalitatea concretă în care va vota fiecare acționar, ci se referă numai la un consens necesar pentru luarea unor decizii importante.
Nici încălcarea dispozițiilor art.120 din Legea nr.31/1990 nu a fost dovedită în cauză întrucât, la momentul adoptării hotărârilor și-au exercitat dreptul de vot un procent de 95,35% din acționarii băncii înregistrați la data de referință. Susținerile în sensul că numărul acționarilor ar fi incert nu pot fi probate prin simpla invocare a existenței, pe rolul instanțelor de judecată, a unui litigiu în acest sens, fără a se depune înscrisuri din care să rezulte un alt număr de acțiuni deținute de fiecare acționar.
Referitor la nerespectarea dreptului de preferință al acționarilor cu ocazia adoptării hotărârii nr. 6, curtea reține că majorarea capitalului social ca urmare a fuziunii nu este o majorare obișnuită, precum cea reglementată de art. 16, ci o operațiune prin care se evaluează capitalul social al băncii absorbite și se transformă în acțiuni ale băncii absorbante. Practic nu are loc o infuzie de capital pentru a fi necesar să se respecte dreptul de preferință al acționarilor, ci o transformare a acțiunilor băncii absorbite în acțiuni ale băncii absorbante, fiind păstrați titularii acțiunilor.
Critica ce privește fraudarea drepturilor legitime ale acționarilor de a-și păstra același nivel de participație ca și înainte de majorarea capitalului social pornește de la o premisă falsă, în opinia curții. Astfel, cota de participare nu trebuie raportată la cea deținută în societatea absorbantă, ci la noua societate, respectiv al participația stabilită prin proiectul de fuziune.
Având în vedere considerentele expuse pe larg mai sus, curtea va respinge apelul ca nefondat și, pe cale de consecință, inclusiv cererile de intervenție în interesul apelantului-reclamant.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod de procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant, domiciliat în B, sector 1,-,.11,.49, împotriva Sentinței comerciale nr.850/21.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă BANK SA, cu sediul în B, sector 1,--25.
Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenție formulate de intervenienții în interesul apelantului:, -, A, -, G, ASOCIAȚIA ACȚIONARILOR, G, G, -, -, G, G, C, -, B, CATEA, CATEA, G, G, G,
, G, -, CONȚIU, G, C, G, A, SON, G, CRIVEI G, G, N, G, G, G, -, G, IA, G, -, STĂNEL, G, LASCA G, G, LEGA N, U, (FOSTĂ ),
, U, U, U, IA, G, -, MONDA, G, I, U, -, -, -, -, G, G, G, LĂCRĂN. IA, PUCEREA, -, BICUȚA, G, R, SC SRL, SC SA, -, G, A, A,
, GH., -, IA, G, ȚENTU, G, -, N, IA, G, ȘI - toți cu sediul ales la Cabinetul de Avocatură ‟. și în B -,.2, parter, sector 2.
Obligă apelantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.539,78 lei către intimată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, --- - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored..
437 ex./16.10.2009
Com.435 ex./04.11.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
