Anulare hotarare aga Spete. Decizia 43/2008. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 43

Ședința publică de la 17 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudia Popescu

JUDECĂTOR 2: Aurelia Saftiuc

Grefier șef secție comercială

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi a venit spre pronunțare apelurile formulate de apelantele pârâte - " SERV SRL P N și -""- P N și de chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, împotriva sentinței civile nr.1963/Com din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință ce s-a întocmit la acea dată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelurilor de față, declarate în termen și legal timbrate, de -""- P N, B și -" Serv"SRL P N, județul N, împotriva sentinței civile nr.1963/COM/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- (nr.vechi 2457/COM/2006) reține următoarele:

Prin sentința de mai sus a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de -""- P N și -" Serv"SRL P N și excepția lipsei calității procesuale active a -""- P N, ca nefondate.

De asemenea, a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a și a -" Serv"SRL P

Acțiunea formulată de reclamanta -" "- P N, în contradictoriu cu pârâții -""- P N, -" Serv"SRL P N și chemata în garanție Baf ost admisă.

A fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2517/12.06.2006, încheiat între -""- P N în calitate de vânzătoare și -" Serv"SRL P N în calitate de cumpărătoare și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.

Pârâta -""- PNa fost obligată să restituie reclamantei -" "- P N, spațiul situat în P N, Bd. -, - 1, parter, în suprafață de 67,80 mp, precum și spațiul situat în P N, Piata, - 4, în suprafață de 47,65.

Cererea reconvențională formulată de -" Serv"SRL PNa fost respinsă.

Cererea de chemare în garanție formulată de -" Serv"SRL PNa fost admisă în parte, pârâta chemată în garanție -""- PNf iind obligată să-i plătească suma de 48.387,78 lei, reprezentând contravaloare preț, achitată în baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.2517/12.06.2006, actualizată cu indicele de inflație, precum și suma de 964,37 lei reprezentând contravaloare cheltuieli suportate cu ocazia încheierii contractului de vânzare- cumpărare.

Cererea de chemare în garanție a Ba fost admisă, aceasta fiind obligată alături de -""- P N să plătească sumele datorate pârâtei -" Serv"SRL P

Pârâtele au fost obligate să-i plătească reclamantei suma de 30,30 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că âta timp cât obiectul principal al acțiunii este obligația de a face, generată de intenția reclamantei de a-și valorifica dreptul de restituire în natură a bunurilor imobile - spații comerciale transmise pârâtei în baza Protocolului din 10.02.1995, întocmit în temeiul nr.HG391/1005, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.7201Cod procedură civilă, astfel că excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă ca nefondată.

Tribunalul a respins și excepția lipsei calității procesuale active a -""- P N, invocată de, ca urmare a cererii acesteia de chemare în garanție și solicitarea de despăgubiri în baza clauzei 4. din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr.745 /8.02.1996, determinat de faptul că în procesul de privatizare, ( în prezent B) în calitate de proprietar al spațiilor din litigiu, a hotărât vânzarea celor două imobile către -""- P N, reprezentată prin Asociația Salariaților și a Conducerii P

Asociația Salariaților N, a avut calitatea de cumpărător al acțiunilor vândute de și, ducând la modificarea structurii acționariatului, fără însă a afecta personalitatea juridică a -""- P

Întrucât -" Serv"SRL PNa avut calitatea de cumpărător în contractul de vânzare - cumpărare nr.2517/12.06.2003, a cărui nulitate absolută s-a solicitat a fi constatată, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității sale procesuale pasive pe care a invocat-o, de asemenea este nefondată.

Totodată a fost respinsă și excepția ridicată de B, privind lipsa calității sale procesuale pasive, deoarece valoarea acțiunilor vândute și cumpărate prin contractul nr.745/8.07.1996, are o acoperire în active concrete - construcții, terenuri, mijloace fixe, etc și nu reprezintă simple hârtii, pentru care -""- PNa plătit în anul 1996, în contul A,V,A,S, un preț de 4.276.675.960 lei.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că la data de 1.07.1995 între Domeniul Public P N în calitate de predator și -" și Panificație"- P N, s-a încheiat în temeiul nr.HG391/6.06.1995 un protocol, în baza căruia s-a stabilit că începând cu data semnării protocolului, se predă în patrimoniul -" și Panificație"- N ( în prezent -""- P N) spațiile din litigiu.

Întrucât la data încheierii protocolului, reclamanta era organizată în regie autonomă, instanța de fond a apreciat că transmiterea celor două imobile s-a făcut în temeiul art.1 (2) din nr.HG391/1995, în folosință gratuită, pe o perioadă de 10 ani, pârâta având obligația, conform prevederilor art.2 (1) din această hotărâre, să nu schimbe în această perioadă destinația spațiilor comerciale și să le predea la expirarea perioadei.

În condițiile în care pârâtei -""- P N nu i-a fost transmis un drept de proprietate asupra imobilelor, includerea acestora în privatizarea societății a fost greșită, precum și înstrăinarea ulterioară către -" Serv" SRL P N, a spațiului situat în, -.4, parter, în suprafață de 47,65 mp.

În aceste împrejurări, acțiunea formulată de reclamanta -" "- PNa fost admisă, iar pârâta -""- PNo bligată să-i restituie cele două spații comerciale.

În această situație, a fost admisă în parte și cererea de chemare în garanție formulată de -" Serv"SRL P N, pârâta -""- PNf iind obligată să restituie suma de 48.387,78 lei, achitată cu titlu de preț, actualizată în raport cu rata inflației, precum și cheltuielile suportate cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Cererea reconvențională formulată de -" Serv"SRL PNa fost respinsă, deoarece sumele cheltuite de aceasta reprezentând sporul de valoare și îmbunătățirile aduse spațiului cad în sarcina chiriașului, fiind făcute în scopul desfășurării activității.

Cererea de chemare în garanție aaf ost admisă și obligată să plătească alături de -""- PNs umele datorate către -" Serv"SRL P N, așa cum s-a arătat mai sus.

Împotriva sentinței au declarat apel pârâtele și chemata în garanție.

- Pârâta -""- PNa susținut că spațiile din litigiu au fost preluate în baza prevederilor art.3 din HG391/1995, iar prin Hotărârea AGA nr.8 din 24.08.2005 s-a aprobat majorarea capitalului social al societății cu valoarea acestor spații, ce au făcut obiectul protocolului, procedând apoi la înscrierea mențiunilor în Registrul Comerțului, sub nr.3016/29.08.1995.

În această situație, instanța de fond a apreciat greșit că transmiterea spațiilor s-a făcut în temeiul art. 2 din nr.HG391/1995.

De asemenea, prima instanță a apreciat greșit că încheierea contractului de vânzare cumpărare nr.2517/12.06.2003, s-a făcut prin fraudarea legii, prin schimbarea destinației spațiului.

Acest lucru s-a întâmplat după preluarea imobilului în proprietate și după înstrăinare, respectiv intabularea în Cartea Funciară și înscrierea măririi capitalului la.

Pe cale de excepție, a arătat apelanta, reclamanta trebuia să atace în instanță intabularea dreptului de proprietate privind cele două spații și respectiv să conteste rezoluția directorului Camerei de Comerț și Industrie a Județului

Apelanta a solicitat modificarea sentinței și respingerea cererii formulate de către reclamantă.

- -" Serv"SRL PNa invocat excepția inadmisibilității acțiunii, prin care reclamanta solicita obligarea sa ca subdobânditoare a imobilului situat în, la restituirea, remiterea materială a acestui spațiu.

Atâta timp cât reclamanta a înțeles să formuleze o acțiune în obligația de a face, aceasta este inadmisibilă, deoarece urmărirea unui bun de către cel ce se pretinde proprietar nu se poate face decât pe calea unei acțiuni în revendicare.

Pe fondul cauzei, această apelantă a solicitat respingerea acțiunii, deoarece reclamanta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, spațiul din litigiu apărând în evidențele -""- P N, ca mijloc fix.

În protocolul încheiat între reclamantă și pârâta -""- P N nu s-a prevăzut că imobilul în discuție ar fi fost predat doar în folosință și că această predare se face în baza art.1 alin.2 din nr.HG391/1995. Mai mult, în actul încheiat s-a făcut mențiunea că spațiilese predau în patrimoniul -" și Panificație", această situație trebuind a fi interpretată ca având un act translativ de proprietate și nu ca o simplă cedare a folosinței. De altfel, a precizat apelanta, proprietarul imobilului a rămas, în esență, statul, deoarece -" și Panificație"- redenumită era cu capital exclusiv de stat. În anul 1996, prin contractul nr.745/8.08.1996 această societate a fost privatizată, iar statul ca unic asociat, reprezentat prin, actualmente, a vândut o parte din acțiunile deținute.

În concluzie, atâta timp cât statul, reprezentat de, a fost cel care a privatizat -""- P N, operațiune care pe lângă vânzarea acțiunilor a avut ca efect și predarea-preluarea mijloacelor fixe evidențiate în patrimoniul societății, autoarea ei, a fost incontestabil proprietara imobilului.

În aceste împrejurări, în anul 2003 în baza contractului autentic de vânzare-cumpărare, nr.2517/12.06.2003, a cumpărat imobilul situat în, -4, parter. Dreptul său de proprietate a fost înscris în cartea funciară prin încheierea nr.8318/2003, neîntâmpinând nici un fel de opoziție.

În cauză, nu s-a acționat cu rea credință, vânzătoarea fiind convinsă că după privatizare imobilul a intrat in patrimoniul său, imobil pentru care s-a achitat o sumă foarte mare de bani, făcând un efort financiar pentru a-l dobândi. Neexistând o complicitate la fraudă, instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea și aac onstatat nul contractul de vânzare-cumpărare, dispunând totodată și repunerea părților în situația anterioară, deși reclamanta nu a solicitat acest lucru.

Sub aspect reconvențional, în mod greșit i-a fost respinsă cererea, cu motivarea că respectivele cheltuieli de întreținere aduse spațiului, cad în sarcina chiriașului.

În realitate, acestuia din urmă îi revine doar obligația întreținerii spațiului, obligație ce vizează doar reparații mici, având însă dreptul la despăgubiri pentru îmbunătățirile necesare, utile și chiar voluptorii aduse lucrului.

Aceste despăgubiri, a arătat apelanta, sunt datorate de către vânzător indiferent dacă a fost de bună sau rea credință.

Cu privire la cererea de chemare în garanție, aceasta trebuia admisă în întregime, în ipoteza admiterii acțiunii reclamantei.

În mod nelegal, prima instanță nu a admis daunele interese constând în sporul de valoare dobândit prin trecerea timpului de către imobil și datorat evoluției pieței imobiliare.

Pentru considerentele expuse apelanta a solicitat admiterea apelului și în principal admiterea excepției inadmisibilității capătului de cerere privind obligația de a face, sau respingerea ca nefondat.

De asemenea, să fie respins ca nefondat și cel de-al doilea capăt de cerere.

În subsidiar, apelanta a solicitat admiterea în totalitate a cererii reconvenționale și a cererii de chemare în garanție, așa cum au fost precizate, după efectuarea expertizei.

- La rândul său, B, a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii excepțiilor pe care le-a invocat, a lipsei calității procesuale active a -""- P N, în privința formulării unei cereri de chemare în garanție împotriva sa, pentru răspunderea contra evicțiunii și respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive, față de cererea de chemare în garanție.

Apelanta a motivat că obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între și Asociația Salariaților îl constituie acțiunile și nu activele. Privatizarea -""- PNs -a realizat prin metoda vânzării de acțiuni și nu prin vânzarea de active.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, motivat de faptul că nici reclamanta și nici pârâta -""- P N nu și-au dovedit calitatea de proprietar, prin depunerea listei de mijloace fixe, care nu reprezintă acte de proprietate.

Curtea de apel, analizând sentința civilă nr.1963/COM/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în raport cu motivele de apel formulate și din oficiu, urmează a reține următoarele:

Prima instanță a analizat judicios actele și lucrările dosarului, reținând în mod corect că cele două spații comerciale din litigiu,au fost transmise de la reclamanta "Domeniul Public"P N, în prezent -" "- P N în patrimoniul -" și Panificație"- P N, în prezent -""- P, în baza nr.HG 391/1995. ( a se vedea filele 15-16, dosarul Judecătoriei Piatra Neamț, nr.368/2006).

În executarea acestei hotărâri, cele două părți au încheiat Protocolul din data de 1.07.1995, (fila 5 dosar judecătorie) prin care s-au predat spațiile, fără însă a se prevedea textul exact din hotărârea de guvern.

Având în vedere că transmiterea imobilelor s-a făcut de către Regia Autonomă Domeniul Public P N, este evident că în spețăsunt aplicabile dispozițiile art.1 pct.2 din nr.HG391/1995.

Potrivit acestui articol, spațiile prevăzute în anexele nr.1-4, au fost transmiseîn folosință gratuităsocietăților comerciale cu capital majoritar de stat, având activitate de producție în domeniile morărit și panificație, carne și produse din carne, etc,pe o perioadă de 10 ani.

În aceste împrejurări este de observat că pârâta -""- PNa încălcat acest protocol atât în ceea ce privește menținerea destinației celor două spații, până la împlinirea termenului de 10 ani, cât și prin majorarea capitalului social, înaintea privatizării, cu valoarea spațiilor respective și asupra cărora nu avea decât un drept de folosință gratuită. (a se vedea fila 7 dosar judecătorie).

Mai mult, la data de 12.06.2003, apelanta-pârâtă încheie contractul de vânzare cumpărare nr.2517, cu apelanta -" Serv"SRL P N, prin care îi vinde spațiul comercial,coafor, în suprafață utilă de 49,71 mp, situat în P N, -4,cu mențiunea că a fost dobândit conform protocolului încheiat la data de 1.07.1995(fila 45 dosar tribunal).

În aceste împrejurări, este de observat că în mod legal Tribunalul Neamța admis acțiunea formulată de către reclamanta-intimată și a dispus constatarea nulității absolute a acestui contract de vânzare-cumpărare,atâta timp cât a fost înstrăinat spațiul de către un neproprietar.

Respectivul contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat prin fraudarea legii, respectiv a dispozițiilor nr.HG391/1995, de către apelanta pârâtă -""- astfel că în mod legal instanța de fond a dispus obligarea acesteia la restituirea celor două spații, cum de altfel s-a solicitat inițial prin acțiunea introductivă, (fila 1 dosar judecătorie) situație ce echivalează cu restabilirea situației anterioare încheierii protocolului din 1.07.1995.

Susținerea apelantei -" Serv"SRL P N că obiectul acțiunii ar fi "obligația de a face" și că acțiunea ar fi inadmisibilă, urmează a fi înlăturată, în raport de considerentele arătate, obligația de restituire a bunurilor ce au fost transmise prin efectul unei hotărâri de guvern, fiind derogatorie de la norma generală.

Acțiunea formulată nu privește o realizare a dreptului de proprietate prin compararea titlurilor de proprietate ci restituirea unor bunuri imobile, transmise către -""- P N, în temeiul HG391/1995, ca urmare a expirării termenului de 10 ani, spații date în folosință gratuită.

De asemenea și susținerea acestei pârâte că reclamanta trebuia să atace în instanță intabularea dreptului său de proprietate, urmează a fi înlăturată.

În concluzie, atâta timp cât apelanta - pârâtă -""- PNa înstrăinat un spațiu asupra căruia nu avea un drept de proprietate ci doar un drept de folosință, în mod legal acțiunea a fost admisă, constatată nulitatea contractului de vânzare - cumpărare și restituirea bunurilor către reclamanta-intimată.

În ce privește cererea reconvențională, prin care cumpărătoarea spațiului solicită obligarea intimatei la plata sumei de 13.270 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului situat în, în mod corect a fost respinsă.

Din expertiza tehnică efectuată în cauză (filele 144-151, dosar tribunal) rezultă că într-adevăr, la spațiul înstrăinat s-au făcut o serie de îmbunătățiri, necesare însă unei bune desfășurări a activității de coafor, manichiură și cosmetică.

Astfel, au fost efectuate compartimentări de noi spații, placarea întregii suprafețe utile cu gresie, construirea unui tavan suspendat pentru zona de cosmetică, etc, îmbunătățiri care nu au cum să-i profite intimatei-reclamante, care urmează să primească spațiul în forma inițială.

Cererea de chemare în garanție formulată de către apelanta -" Serv"SRL P N, în mod legal a fost admisă și obligată vânzătoarea să-i plătească prețul achitat în baza contractului de vânzare cumpărare, actualizat cu indicele de inflație, precum și contravaloarea cheltuielilor suportate cu ocazia încheierii contractului.

În cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.1337-1344 Cod civil, în sensul că pe lângă plata prețului vânzătoarea a fost obligată și la plata indicelui de inflație.

Totodată, este de observat că și cererea de chemare în garanție a, de către -""- P N, în mod corect a fost apreciată de instanța de fond, ca fiind întemeiată.

Această apelantă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acestei societăți, precum și lipsa calității procesuale pasive a B, excepții legal respinse.

Astfel, potrivit art.60 (1) din Codul d e procedură civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții, cu o cerere în garanție sau în despăgubiri. În speță, având în vedere că în procesul de privatizare, (în prezent ) în calitate de proprietar al spațiilor din litigiu, a hotărât vânzarea celor două imobile, către -""- P N, reprezentată de Asociația Salariaților și a conducerii acestei societăți,fără a verifica situația juridică a respectivelor spații, în mod legal s-a reținut că această pârâtă are calitate procesuală activă.

Pentru aceleași considerente, este de observat că apelanta, are calitate procesuală pasivă, deoarece valoarea acțiunilor vândute și cumpărate prin contractul nr.745/8.07.1996, are acoperire în active concrete, respectiv în construcții, terenuri, mijloace fixe, etc. pentru care apelanta -""- PNa plătit un preț foarte mare, de 4.276.675.060 lei (fila 24 dosar judecătorie).

Că este așa, rezultă din copia contractului de vânzare- cumpărare de acțiuni, nr.745/8.07.1996, (filele 23 -29, dosar judecătorie) unde la art.6 - 6.3. se face mențiunea că "vânzătorul atestă că societatea deține certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria, pentru suprafețe de 53.861,57 mp".

Având în vedere restabilirea situației anterioare dispusă de tribunal, admiterea cererii de chemare în garanție a apelantei este legală, aceasta fiind de altfel obligată să restituie alături de -""- PNs umele primite de la apelanta pârâtă -" Serv"SRL P N și respectiv de la -""- P N, cu titlu de preț al spațiului vândut prin contractul de vânzare- cumpărare și a cărei nulitate absolută a fost constatată.

De altfel, este de reținut că atât societatea vânzătoare, cât și, au înstrăinat un spațiu comercial care se întoarce în patrimoniul intimatei - reclamante, prin aceste operațiuni nesuferind nici un fel de prejudiciu.

Dimpotrivă, în caz contrar s-ar îmbogăți fără just temei.

Mai mult, în art.6.4 din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni s-a prevăzut că vânzătorul în calitate de proprietar al acțiunilor, garantează cumpărătorul că nu există drepturi aparținând terților asupra acestor acțiuni.

Cum în cauză s-au ivit probleme cu privire la transmiterea spațiului comercial și apelanta are o serie de obligații pentru care trebuie să răspundă.

În concluzie, sentința civilă nr.1963/Com/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- este legală și temeinică, astfel că, nefiind îndeplinite dispozițiile art.296 Cod procedură civilă, pentru a se dispune schimbarea în tot sau în parte a acesteia, curtea de apel urmează a respinge apelurile declarate ca fiind nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate apelurile, formulate de apelantele - pârâte - " SERV SRL P N, str.- -, -.12,.D,.66, județul N și -""- P N,-, județul N, cu sediul ales la cabinet avocat -, din P N,-, -.D,.55 -parter, județul N, precum și de chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B,--11, Sector 1, împotriva sentinței civile nr.1963/Com din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -" "- P N, str.-.- nr.20, județul

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Red.

Tehnored.

16/19 iulie 2008

Ex.7

Președinte:Claudia Popescu
Judecători:Claudia Popescu, Aurelia Saftiuc

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 43/2008. Curtea de Apel Bacau