Anulare hotarare aga Spete. Decizia 456/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 536/2009)
ROMÂNIA
CURTEA - APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 456
Ședința Camerei de Consiliu de la 05 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Teodora Bucur
GREFIER - -
*****************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă - - ȘI ENERGETICE SA împotriva sentinței comerciale nr.14008/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 22 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data 29 octombrie 2009 și 05 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față.
Prin cererea înregistrată la numărul - la 23 iunie 2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamanta - - CERCETĂRI ȘI ENERGETICE SA, cu sediul în B, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SA, cu sediul în B, ca instanța să constate nulitatea absolută a hotărârii nr.2 din 23 aprilie 2004 Adunării generale a acționarilor companiei pârâte în ce privește punctul 10 (10.1. 10.2 și 10.3) și punctul 11.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a cunoscut din 1974 și până în prezent mai multe forme de organizare, ultima fiind cea prevăzută în HG nr. 1065/2003, prin care a devenit filială a companiei pârâte. A arătat că în anul 2002 obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 2819,54. situat în C,-, jud. D și că, la momentul când a devenit filială a companiei pârâte, nu a existat nici o mențiune privitoare la eventualele aporturi în natură ale reclamantei la capitalul social al pârâtei, capitalul social fiind subscris și vărsat în întregime de statul român.
Reclamanta a arătat că, în ciuda opoziției sale la demersurile inițiate de pârâtă încă din 2007, pârâta a adoptat hotărârea nr. 2 din 23 aprilie 2008, prin care a decis la punctul 10 preluarea prin restituire către - SA de la reclamantă a terenului în suprafață de 2.819,54. situat în C, precum și desemnarea reprezentanților în adunarea generală a acționarilor societății pârâte în vederea reducerii capitalului social ca urmare a acestei preluări prin restituire.
A arătat că hotărârea adunării generale a asociaților este nelegală și lovită de nulitate absolută, întrucât nu au fost respectate prevederile legale privitoare la înstrăinarea terenurilor aflate în proprietatea societăților comerciale.
Al doilea motiv de nulitate absolută vizează încălcarea de către reprezentanții statului a mandatului dat prin Ordinul nr. 1225 din 18 aprilie 2008 al Ministrului Economiei și Finanțelor, care accentua asupra respectării dispozițiilor legale în vigoare.
Al treilea motiv de nulitate vizează faptul că hotărârea de preluare a fost adoptată deși Consiliul de administrație al reclamantei nu s-a pronunțat cu privire la această operațiune.
Reclamanta a invocat că pentru acest activ reclamanta deținea titlu de proprietate la data când reclamanta nu era filială a pârâtei. În această ordine de idei a arătat și că valoarea terenului nu a constituit aport în natură la capitalul social al societății, deoarece la momentul eliberării certificatului de proprietate nu era filială a pârâtei.
De asemenea, a invocat faptul că valoarea de preluare a activului stabilită de adunarea generală a acționarilor pârâtei este echivalentul a 116 acțiuni, raportată la HG nr.834/1991 și în condițiile în care valoarea unei acțiuni nominale este de 10 lei noi. În aceste condiții, a arătat că reglementările legale în vigoare impun că înstrăinarea activelor să se facă la valoarea stabilită de către un evaluator autorizat și agreat de Ministerul Economiei și Finanțelor, că o astfel de evaluare s-a realizat în martie 2006 la 125.400 Euro și în iunie 2007 la 276.485 Euro, astfel că este inadmisibilă preluarea imobilului la 1160 lei noi, întrucât reclamanta suferă un prejudiciu major și se creează un precedent periculos de deposedare de valori imobiliare.
Ultimul argument adus în susținerea criticii privitoare la punctul 10 al hotărârii contestate vizează faptul că nu este vorba despre o preluare din proprietatea statului în proprietatea statului, întrucât la SA capitalul social este deținut în întregime de stat, în timp ce în cazul SA capitalul social înregistrează participații private, ca urmare a listării la bursa de valori.
În ce privește punctul 11 din hotărârea AGA atacată, reclamanta a susținut că acesta este lovit de nulitate absolută, întrucât mandatul acordat reprezentanților statului nu cuprindea nici o împuternicire cu privire la modificarea proiectului privind "strategia de restructurare și privatizare a - SA, - - CERCETĂRI ȘI ENERGETICE SA B și - - A din ROMANIA SA, în sensul retragerii din strategie a Filialei - - CERCETĂRI ȘI ENERGETICE SA. Sub acest aspect a fost invocată depășirea culpabilă a mandatului acordat.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 132 și următoarele din legea nr.31/1990.
A solicitat, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea aplicării hotărârii atacate.
La 12 septembrie 2008, pârâta a depus întâmpinare, în care a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a reclamantei, motivat de faptul că aceasta nu era acționar al societății pârâte la momentul adoptării hotărârii atacate. Pârâta a formulat apărări punctuale, întemeiate în fapt și în drept, vizând motivele de nulitate a celor două măsuri contestate, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
Întâmpinarea a fost completată cu apărări pe fondul cererii, urmare a precizărilor formulate de reclamantă la cererea introductivă de instanță.
La termenul din 10 decembrie 2008 Tribunalul a disjuns cererea de suspendare a aplicării hotărârii AGA atacate.
La același termen de judecată, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale active, cu motivarea că reclamanta are interes de vreme ce se pretinde proprietara bunului ce a format obiectul hotărârii atacate, având așadar calitate procesuală activă în constatarea nulității absolute a acestei hotărâri.
Prin sentința comercială nr. 14008 din ședința Camerei de Consiliu de la 17 decembrie 2008, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență că prin hotărârea atacată acționarii companiei pârâte au decis reducerea capitalului social al societății reclamante prin restituirea către pârâtă a unei părți din capitalul adus la capitalul social al reclamantei, anume a unui teren situat în municipiul C, jud. A reținut că această modalitate de reducere a capitalului social este prevăzută de articolul 207 alineat 2 litera b din legea nr.31/1990.
A apreciat ca neîntemeiată susținerea reclamantei despre faptul că este titulara dreptului de proprietate asupra acestui teren în raport de certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.7756 din 19 iulie 2002, emis de Ministerul Industriei și, reținând că acest teren a devenit proprietatea pârâtei în condițiile articolului 240 din legea nr.31/1990 la momentul când aceasta a fuzionat prin absorbție cu reclamanta, ca efect al HG nr.1065/2003.
De asemenea, a reținut că această valoare patrimonială a fost adusă de pârâtă (acționar unic al reclamantei) ca aport la capitalul social al reclamantei.
Reținând că prin hotărârea contestată s-a decis reducerea capitalului social, a apreciat ca nefondate susținerile reclamantei privitoare la nesocotirea dispozițiilor legale privitoare la înstrăinarea terenurilor aflate în patrimoniul societății comerciale, câtă vreme în cauză nu se pune problema unei vânzări.
Referitor la punctul 11 al hotărârii AGA nr. 2/2008, prima instanță a reținut că depășirea limitelor mandatului nu se sancționează cu nulitatea actului încheiat de mandatar în aceste condiții.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel motivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 27 februarie 2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
În motivarea apelului a fost criticată hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se în primul rând că prin articolul 3 din HG nr.1065/2003 s-a prevăzut că în cazul reclamantei capitalul social este de 15.496.080 mii lei, subscris și vărsat în întregime de statul român, în calitate de acționar unic, reprezentat de pârâtă. Apelanta - reclamantă a coroborat aceste dispoziții cu cele ale articolului 1 alineat 2 din sus-amintitul act normativ și a conchis că dreptul de administrare a acțiunilor al intimatei - pârâte se exercită doar asupra valorii de 15.496.080 mii lei, dreptul de proprietate aparținând statului, nu intimatei-pârâte.
Raportat la aceste argumente, apelanta-reclamantă a pretins că orice operațiune ce influențează capitalul său social trebuia să se facă în baza unui mandat dat de statul român, în calitate de acționar, fără prejudicierea dreptului de proprietate asupra activelor în discuție și cu respectarea întocmai a acestui mandat, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
A doua critică vizează aplicarea de către instanță a dispozițiilor articolului 240 din legea nr.31/1990. Apelanta-reclamantă a invocat prevederile articolului I punctul 161 din legea nr.441/2006, coroborate cu dispozițiile articolului 7 din HG nr.1065/2003 și a susținut că aceste prevederi legale autorizează a se conchide că, la înființarea sa, apelanta - reclamantă a preluat inclusiv dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, de vreme ce a preluat toate drepturile și este ținută de toate obligația - " - CERCETĂRI ȘI ENERGETICE - " SA În dezvoltarea acestei critici a prezentat reorganizarea formei juridice a începând cu anul 1998 și a reluat parte din motivele de fapt și de drept prezentate și în cererea introductivă de instanță.
A treia critică vizează soluția dată de instanță în privința punctului 11 din hotărârea AGA nr.2 din 23 aprilie 2008, apelanta - reclamantă reiterând susținerile din cererea introductivă de instanță. În plus în susținerea acestei critici, apelanta - reclamantă a invocat și hotărârea AGA de la 26 iunie 2008, în cadrul căreia acționarii intimatei-pârâte au recunoscut nulitatea punctului 11 din hotărârea AGA nr.2/2008, prin aprobarea modificării proiectului în sensul retragerii din strategie a - " - CERCETĂRI ȘI ENERGETICE " SA B și al transformării acestei societăți în institut național de cercetare în domeniul energiei.
Apelul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 282 Cod procedură civilă.
La 8 aprilie 2008 intimata - pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, formulând de asemenea apărări în fapt și în drept în combaterea apelului și solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.
La 19 mai 2009 fost complinită de către apelanta-reclamantă lipsa semnăturii persoanelor care reprezintă legal societatea, excepția lipsei calității de reprezentant nemaifiind ulterior susținută de intimata - pârâtă.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază apelul ca nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Se constată că primele două critici vizează dezlegarea dată de instanța de fond problemei nulității absolute a punctului 10 din hotărârea AGA nr.2/23 aprilie 2008, iar ultima critică vizează soluția dată în legătură cu punctul 11 din aceeași hotărâre.
Curtea va grupa primele două critici și le va răspunde prin considerente comune. Se reține că apelanta-reclamantă a învestit instanța de fond cu o cerere de constatare a nulității absolute. În lipsa unei definiții legale, doctrina și jurisprudențe au statuat în consens că nulitatea este sancțiunea care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Actul juridic, potrivit doctrinei, este manifestarea de voință săvârșită cu intenția de a crea, modifica ori stinge un raport juridic.
Prin prisma acestor definiții Curtea apreciază că punctul 10 din Hotărârea AGA nr.2 din 23 aprilie 2008 nu reprezintă un act juridic în accepțiunea uzuală.
Deși atât apelanta - reclamantă, cât și prima instanță au susținut, respectiv reținut că prin hotărârea de la punctul 10 din Hotărârea AGA nr.2/2008 s-a decis reducerea capitalului social al apelantei - reclamante prin preluarea prin restituire a terenului situat în C, jud. D, din interpretarea coroborată a punctului 10.1. 10.2 și 10.3 reiese indubitabil că acționarii intimatei - pârâte au convenit la 23 aprilie 2008 doar exprimareaintențieisocietarede a proceda pe viitor la reducerea capitalului social al apelantei - reclamante, intimata - pârâtă având calitate de reprezentant al acționarului Statul Român și fiind subiect de drept distinct de apelanta-reclamantă.
Că nu a avut loc operațiunea juridică de reducere a capitalului social societății apelante reiese din analiza dispozițiilor punctului 10.1-10.3 din hotărârea atacată, reieșind indubitabil că la 23 aprilie 2008 s-a exprimat intenția reprezentantului acționarului de a avea o conduită în cadrul unei viitoare adunări generale a apelantei-reclamante cu obiect reducerea capitalului social, adunare generală pentru care s-au desemnat și reprezentanții intimatei - pârâte.
Prin hotărârea atacată intimata - pârâtă nu a redus capitalul social al apelantei - reclamante, ci a fost precizată intenția intimatei - pârâte de a proceda în acest fel în viitor.
De altfel, intimata - pârâtă nici nu putea lua o hotărâre cu acest obiect. Din interpretarea dispozițiilor articolului 113 litera g raportat la articolele 207-209 din legea nr.31/1990 (în forma în vigoare la momentul adoptării hotărârii contestate) reiese fără putință de tăgadă că reducerea capitalului social este atributul exclusiv al fiecărei societăți comerciale, nici o altă societate comercială, nici chiar acționar majoritar, neavând dreptul de a decide asupra acestui aspect în propria adunare generală. Acestui principiu i s-a dat eficiență de către intimata - pârâtă, care la punctul 10.1-10.3 nu a făcut altceva decât să își mandateze reprezentanții pentru adunarea generală a apelantei - reclamante ce va avea pe ordinea de zi reducerea capitalului social.
Din acest punct de vedere, în considerarea naturii juridice a deciziei luate de intimata - pârâtă la punctul 10 din hotărârea nr.2 din 23 aprilie 2008, Curtea apreciază ca inaplicabilă sancțiunea nulității absolute, întrucât decizia nu are valoarea unui act juridic, ci a unei intenții, iar nulitatea nu vizează lipsirea de efecte a intențiilor, chiar declarate, ci doar a acelor acte juridice în care s-au concretizat intențiile, dacă actele respective au fost săvârșite cu nerespectarea dispozițiilor legale edictate pentru valabila lor încheiere.
Ca urmare, Curtea apreciază că toate apărările formulate în legătură cu dreptul intimatei - pârâte de a decide asupra preluării unei părți a capitalului social al apelantei - reclamante și cu respectarea limitelor mandatului acordat de statul român pot fi invocate numai în legătură cuhotărârea apelantei-reclamantede reducere a propriului capital social, nu și în legătură cu hotărârea AGA de față, prin care s-a manifestat voința societară de adoptare a unei conduite viitoare, nepusă în practică. Acestea sunt considerentele conform cu care se impunea respingerea cererii de constatare a nulității absolute a punctului 10 din hotărârea AGA nr.2/2008 a intimatei - pârâte, considerente care vin să suplinească motivarea primei instanțe.
A treia critică este nefondată. Invocând depășirea limitelor mandatului acordat de statul român la adoptarea punctului 11 din hotărâre, apelanta - reclamantă omite să indice și dispoziția legală care o autorizează să invoce nulitatea absolută în acest caz. O astfel de dispoziție legală nici nu există. Dispozițiile articolului 381 Cod comercial prevăd expres că mandatarul care nu se conformează instrucțiunilor primite de la mandantrăspunde de daune-interese. Dispozițiile articolului 1537 cod civil prevăd, de asemenea, obligația mandatarului de a respecta limitele mandatului. Din coroborarea celor două dispoziții legale (posibilă în considerarea dispozițiilor articolului 1 și 390 Cod comercial), reiese indubitabil că depășirea limitelor mandatului nu atrage nulitatea convenției încheiate în aceste condiții, ci răspunderea materială pentru daune - interese, răspundere contractuală și de care se poate prevala doar mandantul.
Din acest punct de vedere, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, aceasta cu atât mai mult cu cât, la momentul soluționării pricinii în fond, asupra punctului 11 din hotărârea AGA nr.2/2008 și se revenise prin punctul 8 din hotărârea AGA nr.4 din 26 iunie 2008, critica de nulitate absolută rămânând, astfel, fără obiect.
Toate aceste considerente au fundamentat convingerea Curții că hotărârea primei instanțe este legală, de aceea apelul urmează a fi respins ca nefondat în conformitate cu dispozițiile articolelor 295 și 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă - - ȘI ENERGETICE SA, cu sediul în B,- sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.14008/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA, cu sediul în B,- sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi,5 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex./
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Teodora Bucur
