Anulare hotarare aga Spete. Decizia 466/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1109/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 466
Ședința din Camera de Consiliu de la 06 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur
Grefier: - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă împotriva sentinței comerciale nr.11C/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC ROMÂNIA SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 30 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 06 noiembrie 2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față.
Prin cererea înregistrată la numărul - din 9 aprilie 2008 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta, cu sediul social în, Cipru și cu sediul procesual ales în Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâta SC ROMANIA SA, cu sediul în A, jud. T, anularea hotărârii AGA nr. 52 din 13 februarie 2008, publicarea și menționarea hotărârii judecătorești în registrul comerțului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sus invocata hotărâre a adunării generale a acționarilor societății pârâte s-a procedat la alegerea de administratori cu încălcarea prevederilor legale privind convocarea adunărilor generale și privind alegerea administratorilor.
S-a invocat în primul rând nulitatea hotărârii față de viciile de convocare și de constituire a adunării, susținându-se că în speță au fost încălcate prevederile articolului 117 alineat 6 din legea nr.31/1990, întrucât la data convocării - 11 ianuarie 2008 - lista cu propunerile administratorilor nu se află deja la dispoziția acționarilor pentru consultare, în convocator arătându-se expres că această listă este disponibilă începând cu 4 februarie 2008.
S- arătat în al doilea rând că prin această convocare reclamantei i-au fost încălcate drepturile prevăzute de lege în privința propunerilor de candidaturi pentru postul de administrator, întrucât dispozițiile articolului 1171alineat 2 din legea nr.31/1990 prevăd înaintarea cererilor către consiliul de administrație, respectiv directorat, în cel mult 15 zile de la publicarea convocării, pentru ca și acestea să fie publicate și cunoscute de ceilalți acționari. Sub același aspect, reclamanta a invocat și dispozițiile articolului 1371alineat 2 din lege, care prevăd nominalizarea candidaților de către membrii actuali ai consiliului de administrație sau de către acționari și a susținut că, în raport de prevederile articolului 1171alineat 2 din lege, dreptul său de a face nominalizări pentru postul de administrator a expirat după 15 zile de la publicarea convocării, adică la 26 ianuarie 2008 și că nu a putut să și-l exercite față de lipsa propunerilor inițiale, care trebuiau puse la dispoziția acționarilor până la 3 februarie 2008.
Al treilea motiv de nulitate vizează încălcarea dispozițiilor articolului 101 alineat 1 din legea nr.31/990, în sensul că exercitarea drepturilor de vot în adunarea generală s-a făcut cu neobservarea structurii capitalului social și a acțiunilor emise, fiind folosite acțiuni radiate din registrul comerțului prin efectul unor hotărâri judecătorești irevocabile (sentința civilă nr. 1329/2001 a Tribunalului Teleorman și decizia nr. 917 R din 18 noiembrie 2004 Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială), iar drepturile de vot aferente acestor acțiuni inexistente au fost exprimate în adunarea generală a acționarilor societății pârâte.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile articolului 101, 132, 117, 11711371din legea nr.31/1990.
La 24 aprilie 2008, pârâta a depus cerere de amânare și întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de cererea de chemare în judecată, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Prin sentința comercială nr.11C din ședința camerei de consiliu de la 5 mai 2008, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență că în convocator există toate mențiunile prevăzute de articolul 117 alineat 6 din legea nr.31/1990 și că aceste dispoziții legale nu prevăd obligația ca, la data convocării adunării generale, lista cu propunerile de administratori să se afle deja la îndemâna acționarilor.
În ce privește dispozițiile articolului 1371alineat 2 din legea nr.31/1990, a reținut că au fost propuși de către consiliul de administrație mai mulți candidați pentru funcția de administrator, că numele și datele necesare au fost precizate în lista pusă la dispoziția acționarilor la 4 februarie 2008, cu mențiunea că lista poate fi completată și cu alte propuneri până la data adunării generale, astfel că sunt neîntemeiate susținerile reclamantei despre imposibilitatea în care s-a aflat de a-și exercita acest drept, nefăcându-se dovada că s-ar fi trimis completări ale listei până la data adunării generale.
A apreciat neîntemeiată și ultima critică referitoare la neîndeplinirea condițiilor de valabilitate cu privire la cvorum și la vot, reținând că prin hotărârea AGEA de la 17 octombrie 2007 s-a aprobat majorarea capitalului social al societății pârâte cu suma de 29.820.000 lei, prin compensarea creanțelor deținute de acționarul JAPONIA, că s-au urmat etapele legale realizării operațiunii de majorare că la 20 decembrie 2007 fost publicată hotărârea consiliului de administrație privind încheierea majorării capitalului social și că valorile au fost înregistrate la registrul comerțului, dar la Depozitarul Central SA au fost înregistrate abia după 13 februarie 2008.
Sub același aspect, a reținut și prevederile articolului 112 alineat 1 din legeanr.31/1990, care impune condiția prezenței acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare, precum și faptul că la ședința din 13 februarie 1008 fost prezent acționarul majoritar Japonia, deținător a 96,3008% din capitalul social conform registrului comerțului, iar la data convocării erau 94,7918% astfel că în ambele valori era îndeplinit cvorumul, votul depășind cele 25 de procente din capitalul social.
În temeiul articolului 1169 Cod civil, a apreciat cererea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel motivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 9 iunie 2008 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
În motivarea apelului a fost criticată hotărârea în primul rând pentru greșita interpretare a prevederilor articolului 117 alineat 6 din legea nr.31/1990, apelanta - reclamantă susținând că aceste prevederi indică exact conținutul convocatorului și obligația de a menționa în acesta că lista persoanelor propuse se află la dispoziția acționarilor.
În susținerea aceluiași motiv de apel, s-a susținut și că dispozițiile articolului 117 alineat 6 din legea nr.31/1990 trebuiau coroborate cu dispozițiile articolului 117 alineat 2 din același act normativ, concluzia care se impunea a fi trasă fiind aceea că lista cu propuneri pentru administratori trebuia să fie disponibilă încă de la data convocării, respectiv cu cel puțin 30 de zile înainte de adunare.
A doua critică, întemeiată pe prevederile articolului 1171alineat 2 și ale articolului 1371alineat 2 din legea nr.91/1990, vizează faptul că instanța de fond a reținut doar dreptul consiliului de administrație de a face propuneri, fără observarea dreptului similar al acționarilor, care trebuia exercitat în termen de 15 zile de la publicarea convocatorului, respectiv la 26 ianuarie 2008, dată la care lista propunerilor consiliului nu era adusă încă la cunoștința acționarilor.
A treia critică vizează faptul că, deși instanța de fond a reținut neînregistrarea în registrul acționarilor (depozitarul Central SA) a unor acțiuni cu care s-a votat în adunarea generală, nu a sancționat această încălcare a legii, respectiv a dispozițiilor articolului 101 alineat 1 din legea nr.31/1990.
Apelul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 282 și urm. Cod procedură civilă, ca și pe dispozițiile articolelor 101, 132, 117, 1171și 1371din legea nr.31/1990.
La termenul din 30 octombrie 2008, apelanta - reclamantă și-a completat oral motivele de apel, invocând excepția nulității absolute a hotărârii primei instanțe, în raport de prevederile articolului 105 alineat 2 Cod procedură civilă, susținând că hotărârea a fost pronunțată în lipsa unui proces purtat în conformitate cu dispozițiile codului d e procedură civilă, întrucât în cauză a fost acordat un singur termen de judecată, la care s-au depus o cerere de amânare și o întâmpinare care nu a fost comunicată, iar instanța nu s-a pronunțat asupra cererii formulate de apelanta-reclamantă în temeiul articolului 172 Cod procedură civilă, fiind încălcate astfel prevederile articolelor 129 și 168 Cod procedură civilă și prevederile articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului.
La 18 septembrie 2008. apelanta-pârâtă a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de motivele de apel, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază apelul ca întemeiat și îl va admite în limitele și pentru următoarele considerente:
Față de motivul de ordine publică invocat în completarea motivelor de apel la termenul din 30 octombrie 2008, Curtea apreciază că prioritate în analiză are acest din urmă motiv, care vizează chiar nulitatea hotărârii atacate și care, dacă ar fi găsit întemeiat, ar avea drept consecință reținerea cauzei spre rejudecare în fond, în condițiile articolului 297 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă.
Critica este neîntemeiată și a fost înlăturată. Este de necontestat că în cauză s-a acordat un singur termen de judecată, termen la care pricina s-a și soluționat. Numai că, procedând în acest mod, judecătorul fondului nu a încălcat nici o normă de procedură atâta vreme cât nici o prevedere legală nu fixează un număr minim de termene de judecată și atâta vreme cât pentru termenul respectiv procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar reclamanta însăși a solicitat ca judecata să se facă în lipsa ei, asumându-și riscul ca la termen să se depună întâmpinare de care să nu ia cunoștință.
În ce privește neadmiterea cererii de amânare formulată de intimata - pârâtă, apelanta - reclamantă nu justifică nici un interes în invocarea acestui aspect, câtă vreme nu a suferit pentru acest motiv nici o vătămare.
În ce privește necomunicarea întâmpinării, critica este neîntemeiată, întrucât nici o normă legală nu îl obligă pe judecător să comunice acest act de procedură, doar dispozițiile articolului 96 Cod procedură civilă prevăzândposibilitateaca instanța să încuviințeze,la cererea părții prezente căreia i s-au înmânat în instanță actele de procedură și înscrisuri, un termen pentru a se lua cunoștință de acestea.
Critica relativă la nepronunțarea pe proba cu înscrisuri solicitate în condițiile articolului 172 Cod procedură civilă este nefondată și a fost înlăturată având în vedere că aceste înscrisuri nu au avut o înrâurire decisivă la pronunțarea hotărârii, din acest punct de vedere apelanta-reclamantă nesuferind o vătămare legată strict de înscrisurile respective, cu atât mai mult cu cât nici judecătorul fondului nu a apreciat necesară depunerea acestora. În plus, Curtea apreciază și că apelanta - reclamantă avea obligația de a-și proba susținerile atașând la cerere aceste înscrisuri în conformitate cu dispozițiile articolului 7203alineat 2 Cod procedură civilă, întrucât avea acces la ele în calitatea sa de acționar al societății pârâte.
Primul motiv de apel, referitor la greșita interpretare a dispozițiilor articolului 117 alineatele 2 și 6 din legea nr.31/1990, este întemeiat. Din redactarea alineatului 6 al articolului 117 din sus-invocatul act normativ reiese fără putință de tăgadă că în convocarea adunării generale se va menționa că lista cu propuneri pentru funcția de administratorise aflăla dispoziția acționarilor, iar din folosirea verbului la indicativ prezent se trage concluzia fără echivoc că lista în discuție trebuie să fie efectiv întocmită și la dispoziția acționarilor în momentul în care convocarea adunării generale este publicată.
Din acest punct de vedere, față de împrejurarea că publicarea convocării adunării generale de la 13 februarie 2008 avut loc la 11 ianuarie 2008 (fila 6 dosarului de fond), iar în textul însuși al convocării s-a prevăzut că lista va fi la dispoziția acționarilor la 4 februarie 2008, reiese cu evidență încălcarea dispozițiilor articolului 117 alineat 6 din legea nr.31/1990, dispozițiile imperativă față de modul de redactare a lui verbum regens ("în convocarese va menționa"), care nu lasă loc de interpretare și nu instituie o facultate, ci prescrie o conduită.
Ca urmare, nulitatea hotărârii de la 13 februarie 2008 se datorează în primul rând încălcării unei norme legale imperative.
Este întemeiată și critica fundamentată pe încălcarea dispozițiilor articolului 1171alineat 2 din legea nr.312/1990, dispoziții care trebuie coroborate cu cele ale articolului 117 alineat 6 din lege și din a căror interpretare reiese aceeași concluzie, anume că, la momentul convocării adunării generale, lista cu propunerile administratorilor trebuie să existe și să poată fi consultată de acționari. Aceasta pentru că, așa cum a susținut și apelanta - reclamantă, potrivit dispozițiilor articolului 1371alineat 2 din legea nr.31/1990, dreptul de a propune candidați pentru funcția de administratori revine și acționarilor, însă aceștia și-l pot exercita în condițiile articolului 1171alineat 2 din lege, respectiv prin cererea adresată consiliului de administrație în cel mult 15 zile de la publicarea convocării.
Or, de vreme ce acționarii nu au avut posibilitatea de a se informa cu privire la propunerile societății comerciale, pentru că lista nu era încă la dispoziția lor, aceștia nu au avut nici posibilitatea de a-și face propriile propuneri și de a le comunica în termenul prevăzut de articolul 1171alineat 2 din lege, respectiv până la 26 ianuarie 2008, dispozițiile legale precitate urmărind să ofere acționarilor posibilitatea de a propune în cunoștință de cauză candidați proprii competitivi.
Cea de a treia critică este neîntemeiată. Deși în apel nu se invocă expres, Curtea constată că judecătorului fondului, deși a luat în analiză motivul de nulitate legat de neîndeplinirea condițiilor de cvorum și de drept la vot, nu s-a referit la împrejurarea invocată în cererea de chemare în judecată, respectiv la faptul că au fost folosite drepturile de vot aferente unor acțiuni radiate prin efectul unor hotărâri judecătorești irevocabile, ci s-a referit la împrejurarea majorării de capital decisă în adunarea generală a acționarilor societății pârâte din 17 octombrie 2007 și la consecințele acesteia, soluția dată acestui motiv de nulitate nesocotind pe de o parte temeiurile de fapt ale cererii cu care instanța de fond a fost învestită, iar pe de altă parte bazându-se doar pe susținerile făcute de intimata pârâtă în întâmpinare, neconfirmate de apelanta-reclamantă și nesusținute de nici o probă.
Numai că apelanta - pârâtă nu și-a probat susținerea nici în fața instanței de fond, nu a solicitat sub acest aspect nici proba cu înscrisuri în condiții articolului 172 Cod procedură civilă (probă în cadrul căreia a făcut referi doar la procesul verbal de ședință, actele constitutive ale societății și la "materialele aflate la baza adoptării hotărârilor") și nu a produs dovezi nici în apel, deși obligația îi revenea conform principiului de drept actori incumbit probatio și conform dispozițiilor articolelor 1169 - 1170 cod civil și putea fi și adusă la îndeplinire, câtă vreme, invocând hotărârile judecătorești irevocabile, este prezumată a le cunoaște.
Ca atare, înlăturarea celui de-al treilea motiv de nulitate de către instanța de fond apare ca respectând principiul idem est non esse non probari, critica adusă sub acest aspect fiind înlăturată de
Toate aceste considerente au format convingerea Curții că hotărârea instanței de fond este pronunțată cu greșita aplicare a legii, astfel că apelul urmează a fi admis în conformitate cu dispozițiile articolelor 295 și 296 Cod procedură civilă, hotărârea instanței de fond schimbată în tot, iar cererea de chemare în judecată admisă în parte.
În temeiul articolului 132 alineatele 2 și 3 raportat la articolul 117 alineat 6, articolul 1171alineat 2 din legea nr.31/1990, Curtea va anula hotărârea AGA din 13 februarie 2008 acționarilor SC ROMANIA SA.
Curtea va respinge capătul de cerere relativ la publicarea și menționarea hotărârii judecătorești în registrul comerțului. că dispozițiile articolului 132 alineat10 din legea nr.31/1990 prevăd că hotărârea irevocabilă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României - Partea a IV a, numai că reclamanta nu solicită prin petitul cererii ca obligația să fie stabilită în sarcina pârâtei, încercând să acrediteze în mod netemeinic ideea că această obligație ar reveni instanței.
Or, din interpretarea dispozițiilor articolului 21 litera h din legea nr.26/1990 a registrului comerțului reiese că în registrul comerțului se înregistrează mențiuni privind oricemodificare privitoare la actele, faptele și mențiunile înregistrate,hotărârea AGA de față, de vreme ce este publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1535 din 19 martie 2008 (fila 7 dosarului de fond) fiind menționată în registrul comerțului înainte de publicare. Potrivit dispozițiilor articolului 22 alineatele 1 și 4 din legea nr.26/1990,obligația de a solicita înregistrareaactelor prevăzute la articolul 21 îi revinecomerciantului,această obligație izvorând din lege și neimpunându-se a fi stabilită de instanța învestită cu soluționarea cererii în anulare. De asemenea, potrivit dispozițiilor articolului 22 alineat 2 din același act normativ, este în drept să solicite înregistrarea și orice persoană interesată (cazul apelantei-reclamante), nici una din dispozițiile legale precitate neimpunând ca înregistrarea să fie dispusă de instanță, cu atât mai puțin obligația de publicare a hotărârii, care este subsecventă înregistrării în registrul comerțului.
Ca atare, acest capăt de cerere este apreciat ca neîntemeiat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă, cu sediul ales în B, B- - de, nr. 3-5,.1, 1, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.11C/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC ROMÂNIA SA, cu sediul în orașul A,-, Județ
Schimbă în tot hotărârea atacată, în sensul că admite în parte cererea reclamantei.
Anulează hotărârea nr. 52 din 13 februarie 2008 acționarilor SC ROMANIA SA.
Respinge cererea privitoare la publicarea și menționarea hotărârii judecătorești în Registrul Comerțului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex./10.12.2008
Tribunalul Teleorman
Judecător fond: G
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur
