Anulare hotarare aga Spete. Decizia 5/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. -
DECIZIA nr. 5/2008 - A/
Camera de consiliu din 01.04.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela
JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor comerciale declarate de apelanții pârâți cu domiciliul în O- și LEASING SRL cu sediul în comuna, loc., nr. 41 județul B în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în O- județul și intimatele pârâte - - cu sediul în județul B și - SRL cu sediul în O- împotriva sentinței nr. 1183/COM/2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect anulare hotărâre AGA.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu nu se prezintă nicio parte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelurile sunt legal timbrate cu câte 29,5 lei taxă de timbru - chitanțele nr. 288-1-101/15.10.2007, 288-1-100/15.10.2007, 313-1-80/09.11.2007, 345-1-12/11.12.2007, 345-1-13/11.12.2007 - și câte 0,3 lei timbru judiciar, faptul că intimata - - a depus concluzii scrise.
Judecarea în fond a cauzei a avut loc în data de 25.03.2008 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea din acea dată și când, având nevoie de timp în vederea deliberării și pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea.
URTEA D APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului comercial d e față constată următoarele:
Prin sentința nr. 1183/COM/2007 Tribunalul Bihora admis acțiunea comercială introdusă de reclamantul în contradictoriu cu - - reprezentantă prin - SRL formulată în dosar nr- și în dosarul conexat nr- ale Tribunalului Bihor. A anulat hotărârea adunării generale ordinare a acționarilor - - din data de 20.02.2007. A respins cererile de intervenție formulate de intervenienții și - LEASING SRL.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform art. 117 (3) din Legea nr. 31/1990 modificată și republicată, convocarea adunării generale va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV a și într-unul din ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
(4) al aceluiași articol prevede că, dacă toate acțiunile societății sunt nominative, convocarea poate fi făcută și numai prin scrisoare recomandată sau dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa acționarului, înscrisă în registrul acționarilor.
În speță, convocarea adunării generale a acționarilor - - din data de 19.02.2007, respectiv 20.02.2007 s-a făcut prin publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, convocarea nefiind publicată și într-unul din ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
Legea impune o publicare obligatorie atât în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, cât și într-un ziar, iar nu o publicare alternativă, reține prima instanță. Nerespectarea acestei cerințe atrage nulitatea hotărârii adunării generale.
Cum în speță convocarea adunării generale a fost publicată doar în Monitorul Oficial al României, neefectuându-se publicarea acesteia și într-un ziar, fiind astfel încălcate dispozițiile legale imperative enunțate mai sus și cum nu s-a făcut dovada convocării adunării generale în modalitatea prevăzută la alin. (4) al art. 117 din lege și anume prin scrisoare recomandată, sau dacă actul constitutiv permitea, prin scrisoare simplă, expediată cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii adunării, la adresa acționarului înscrisă în registrul acționarilor, hotărârea adunării generale a acționarilor - - din data de 20.02.2007 este lovită de nulitate, a reținut prima instanță.
Privind susținerea intervenienților, în sensul că, reclamantul își invocă propria culpă atunci când afirmă că nu s-a respectat procedura de convocare a adunării generale îndeplinită de către administratorul - SRL, societate pe care acesta o administrează, prima instanță a reținut următoarele:
Administratorul - SRL a fost desemnat potrivit dispozițiilor art. 139 din Legea nr. 31/1990. Conform alin. (2) al acestui articol, drepturile și obligațiile părților se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică este obligată să-și desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică. Textul de lege prevede că acest reprezentant permanent are aceeași răspundere civilă și penală ca și un administrator, persoană fizică, fiind supus acelorași condiții și obligații și având aceleași responsabilități ca și acesta din urmă.
În speță, administratorul - SRL și-a desemnat ca reprezentant permanent pe numitul care, potrivit dispozițiilor legale enunțate mai sus, a preluat responsabilitățile privind administrarea - -, acestea nemairevenindu-i administratorului societății comerciale - SRL -. Rezultă că, sarcina convocării adunării generale a acționarilor - - i-a revenit persoanei fizice astfel desemnate, iar culpa pentru nelegala convocare îi aparține tot acestuia.
Așa fiind, prima instanță nu a putut reține că reclamantul, care a introdus acțiunea în virtutea dreptului conferit de calitatea sa de acționar al - -, își invocă propria turpitudine atunci când afirmă că nu s-a respectat procedura de convocare a adunării generale, deoarece sarcina efectuării convocării nu i-a aparținut acestuia.
Privind celelalte motive de nulitate a hotărârii AGA din 20.02.2007, invocate de reclamant, prima instanță a reținut următoarele:
Conform art. 132 (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, instanța de judecată poate cenzura doar sub aspectul legalității, nu și al oportunității hotărârile adoptate de adunarea generală a acționarilor; un eventual control de oportunitate ar echivala cu un amestec în administrarea societății, ceea ce contravine dispozițiilor Legii 31/1990. De aceea, afirmațiile reclamantului privind inexistența unor motive temeinice pentru revocarea administratorului - - nu au relevanță sub aspectul validității hotărârii AGA din 20.02.2007.
Împrejurarea că în convocatorul pentru AGA din 20.02.2007 nu s-a efectuat mențiunea prevăzută la art. 117 (6) din Legea nr. 31/1990, nu constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii adunării generale a acționarilor ci, eventual ar putea constitui motiv de nulitate relativă, în măsura în care s-ar fi dovedit că, prin încălcarea acestui text de lege reclamantul a suferit o vătămare care nu s-ar putea repara decât prin anularea hotărârii, ceea ce în cauză nu s-a dovedit, arată prima instanță.
Prima instanță a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 117 (7) din Legea nr. 31/1990, deoarece, în speță, numirea administratorilor nu a reprezentat o modificare a actului constitutiv, raportat la dispozițiile art. 137/1 din Legea 31/1990.
Contrar susținerilor reclamantului, acordul expres al persoanei ce urmează a fi numită administrator nu este o condiție de valabilitate a hotărârii AGA de numire, ci doar o condiție de valabilitate a mandatului, conform art. 153^12(3) din Legea 31/1990.
Împrejurarea că președintele consiliului de administrație a fost numit în cadrul adunării acționarilor nu constituie, în opinia primei instanțe, un motiv de nulitate a hotărârii de numire, deoarece decizia numirii a fost luată de cei patru administratori prezenți, fiind respectate dispozițiile art. 153/20 din Legea 31/1990.
Prima instanță a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile privind cvorumul și majoritatea de vot la adoptarea hotărârii AGA din 20.02.2007. Adunarea s-a întrunit după a doua convocare, iar potrivit art. 112 (2) din Legea 31/1990, adunarea ce se întrunește la a doua convocare poate să delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintâi adunări, indiferent de cvorumul întrunit, luând hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generală întrunită la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicată.
Prima instanță, reținând că nu au fost respectate dispozițiile imperative ale art. 117(3) din Legea 31/1990, republicată, privind publicarea convocării adunării generale ordinare a acționarilor - - din data de 20.02.2007, în temeiul dispozițiilor art. 132 (2) din Legea 31/1990 a admis ca întemeiată acțiunea introdusă de reclamant în dosar nr- și în dosar conexat nr- ale Tribunalului Bihor și a anulat hotărârea AGOA - - din data de 20.02.2007.
Pentru aceleași considerente, prima instanță a respins ca neîntemeiate cererile de intervenție prin care intervenienții și - Leasing SRL solicită respingerea acțiunii reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel în termen, legal timbrat, și - LEASING SRL.
Prin apelul formulat pârâtul a solicitat admiterea acestuia și schimbarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererii de chemare în judecată.
În motivare apelantul a arătat că motivul nepublicării convocatorului într-un ziar de largă răspândire a fost invocat abuziv.
Astfel, apelantul a precizat că Adunarea Generală din 20.02.2007 a fost convocată chiar de către reclamantul prin - SRL administratorul -, că la acea dată acesta reprezenta - SRL și că reprezentantul permanent al - era, desemnat de către.
În contextul celor arătate, apelantul a subliniat că voința socială a - SRL avea la bază exclusiv voința asociatului său, precum și că nepublicarea convocatorului îi este imputabilă - SRL, indiferent de persoana care a acționat în numele ei, invocându-și practic propria culpă.
S-a mai învederat instanței că scopul prevederilor art. 117 din Legea 31/1990 este acela de a asigura informarea asociaților despre ținerea unei adunări generale, important fiind ca ei să fie luat la cunoștință despre aceasta în una dintre modalitățile prevăzute și de asemenea împrejurarea că alineatele 4 și 5 ale art. 117 fac trimitere și la dispozițiile de convocare stipulate în actul constitutiv întărește concluzia că modalitățile de convocare sunt alternative și nu cumulative, ceea ce face ca recunoașterea reclamantului privind luarea la cunoștință a convocatorului publicat în Monitorul Oficial să îl pună pe acesta în imposibilitatea de a mai obține anularea hotărârii din 20.02.2007 pentru aceste motive.
De asemenea apelantul a mai arătat că nulitatea presupune o vătămare a celui care o invocă, or câtă vreme reclamantul recunoaște prin cererea de chemare în judecată că a cunoscut conținutul convocatorului, rezultă că nu există nici o rațiune pentru ca instanța să dispună anularea hotărârii AGA.
Apelul nu a fost motivat în drept.
Pârâta - LEASING SRL prin apelul formulat a solicitat instanței admiterea acestuia și schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
A motivat apelanta că instanța de fond a interpretat în mod mecanic și foarte restrictiv dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea 31/1990 pierzând din vedere faptul că numitul a procedat deliberat la convocarea adunării generale în modalitatea respectivă, întrucât pe de o parte pe ordinea de zi a adunării generale se afla tocmai revocarea administratorului iar pe de altă parte prin schimbarea administratorului erau afectate în mod direct și interesele lui cel care l-a desemnat pe delegat permanent la conducerea - -.
S-a precizat de către apelant și că invocă faptul că nu ar fi cunoscut actele îndeplinite de mandatarul său în numele societății - SRL pe care chiar reclamantul o administrează, în condițiile în care actele persoanei juridice sunt de fapt actele reprezentanților săi legali.
Apelanta a precizat că își invocă propria culpă atunci când afirmă că nu s-a respectat procedura de convocare a adunării generale, îndeplinită chiar de către - SRL a cărei reprezentant era chiar el, precum și că din analiza prevederilor art. 3 și 4 ale art. 117 din Legea 31/1990, rezultă cu claritate că legiuitorul a instituit obligația publicării în Monitorul Oficial și a publicării într-un ziar de largă răspândire doar în cazul societăților cu acțiuni la purtător, în cazul societăților cu acțiuni exclusiv nominative, legiuitorul renunțând la caracterul obligatoriu al convocării prin ziar și Monitorul Oficial și a optat pentru prevederi permisive.
Referindu-se la tipul de nulitate care afectează convocarea în cazul nerespectării dispozițiilor art. 117 din Legea 31/1990, pârâta a învederat că ar fi vorba de o nulitate relativă întrucât, fiind vorba de o societate care are doar acțiuni nominative și un număr restrâns de acționari, orice prevederi privind convocarea sunt instituite în scopul ocrotirii intereselor acționarilor și nu în scopul ocrotirii interesului social.
Nu în ultimul rând apelanta a subliniat că în cauză, fiind vorba de o nulitate relativă, instanța trebuia să verifice dacă interesul reclamantului a fost sau nu afectat, câtă vreme reclamantul nu se poate prevala de culpa societății pe care o conducea exclusiv.
Apelul nu a fost motivat în drept.
Prin notele de ședință depuse intimatul a solicitat respingerea apelului.
Intimatul a arătat în esență că AGA a fost convocată cu nesocotirea prevederilor art. 117 alin. 3 din Legea 31/1990, că administratorul societății respectiv - SRL prin persoana fizică desemnată a făcut convocarea și nu el, precum și datorită nelegalei sale convocări nu a putut să-și pregătească poziția în AGA pentru exercitarea dreptului la vot în cunoștință de cauză.
În drept notele de ședință nu au fost motivate.
- - prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului menționând că prevederile art. 117 din Legea 31/1990 au caracter imperativ astfel că sancțiunea nerespectării lor atrage nulitatea absolută și că responsabilitatea convocării AGA îi revine administratorului - al cărei reprezentant permanent (administrator) a fost desemnat.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Intimata - SRL deși legal citată nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei și nu a formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea apelată instanța a apreciat că aceasta este legală și temeinică, motiv pentru care apelurile formulate de și - LEASING SRL urmează a fi respinse în baza art. 296 Cod de Procedură Civilă.
Pornind de la prevederile art. 117 alin. 3 din Legea 31/1990 corect a apreciat instanța de fond că acestea au un caracter imperativ iar nesocotirea lor atrage nulitatea absolută.
În acest context, contrar susținerilor apelanților, nulitatea absolută își produce efectele independent de dovada unei vătămări din partea celui care a invocat-
Pe de altă parte este adevărat că scopul dispozițiilor art. 117 din Legea 31/1990 este acela de a informa comercianții în legătură cu faptul că urmează a se ține o adunare generală, însă optându-se pentru una din variantele de convocare prevăzute de articolul mai sus menționat, aceasta trebuie să se realizeze întocmai cum dispun prevederile legale.
În speță, procedându-se la convocarea Adunării Generale în varianta stipulată în art. 117 alin. 3 din Legea 31/1990 era necesar ca cele două cerințe din cuprinsul acestui articol, respectiv cea a publicării convocării în Monitorul Oficial al României și de asemenea cea a publicării acesteia într-un ziar de largă răspândire să fie îndeplinite cumulativ, nefiind suficientă doar luarea la cunoștință în una dintre cele două modalități.
De asemenea, se impune a se arăta că deși s-a susținut faptul că își invocă propria culpă, aceste aspecte nu au fost dovedite.
Chiar dacă a fost administratorul - SRL, la momentul convocării adunării generale, societatea care la rândul său era administratorul - -, convocarea nu s-a realizat de, ci de, care a fost desemnat reprezentant permanent la conducerea - SRL în condițiile art. 139 din Legea 31/1990 și care este suspus acelorași condiții și obligații și are aceeași responsabilitate civilă și penală ca și un administrator persoană fizică ce acționează în nume propriu.
Așadar, cum a precizat și Tribunalul, responsabilitatea convocării AGA i-a revenit persoanei fizice desemnate.
În cauză nu s-a probat nici faptul că a procedat deliberat la convocarea defectuoasă a AGA, așa încât obiecțiile apelantei - LEASING circumscrise acestui aspect nu vor putea fi primite.
De asemenea, din interpretarea coroborată a alineatelor 3 și 4 ale art. 117 din Legea 31/1990 reiese clar că regula aplicabilă convocării adunării generale este cea prevăzută în alineatul 3, alineatul 4 constituind o excepție, ce se aplică doar în cazul în care toate acțiunile societății sunt nominative.
Astfel, chiar dacă toate acțiunile societății litigante sunt nominative, modalitatea de convocare a adunării generale ține de opțiunea celor ce le revine obligația efectuării convocării, or în cauza dedusă judecății s-a optat pentru modalitatea reglementată de art. 117 alin. 3 din Legea 31/1990.
Pentru ansamblul considerentelor ce preced, deoarece criticile apelanților sunt nefondate, apelurile vor fi respinse potrivit art. 296 Cod de Procedură Civilă.
Instanța va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile comerciale declarate de și LEASING SRL în contradictoriu cu intimații, - - și - SRL împotriva sentinței nr. 1183 din 19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată în ședința camerei de consiliu din 01.04.2008.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2008.
Președinte Judecător Grefier
- - - - - -
Red. dec.
În concept 25.04.2008
Judecător fond
7 ex./29.04.2008
Emis/exp. 5 comunicări:
apelanții pârâți cu domiciliul în O- LEASING SRL cu sediul în comuna, loc., nr. 41 județul B intimatul reclamant cu domiciliul în O- județul intimatele pârâte - - cu sediul în județul B - SRL cu sediul în O-Astăzi, ____ 2008
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana
