Anulare hotarare aga Spete. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - anulare contract concesiune -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 55

Ședința publică din 15 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Artene Doina

JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana

Grefier - -

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de pârâții SC "F" - prin. administrator, cu sediul în F,-,. C,. 18, județul S șiMUNICIPIUL F - PRIN PRIMAR, cu sediul în F, str. -, jud. S, împotriva sentinței nr. 121 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamantul intimat, domiciliat în F,- bis, județul

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 13 aprilie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin acțiunea formulată la data de 26 ianuarie 2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Primăria municipiului F, și "" prin administrator, solicitând anularea contractului de concesionare nr. 9404 din 10 mai 2001 încheiat între Primăria municipiului F și și demolarea chioșcului aflat pe acest teren.

Acțiunea a fost admisă prin sentința nr. 121 din 26 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava dispunându-se anularea contractului de concesiune nr. 9404 din 10 mai 2001 încheiat între pârâții Primăria F, și ""

În motivarea soluției, instanța de fond, instanța de reținut următoarele:

Suprafața de 70 mp teren construcții situată în mun. F, str. -, jud. S care a format obiectul contractului de concesiune nr. 9404/10.05.2001 încheiat între pârâte, face parte din suprafața de 609 mp teren care a fost proprietatea reclamantului și care a fost preluat la stat prin Decretul de expropriere nr. 408/1981 cu plata unei despăgubiri în sumă de 300 lei.

Încă din anul 1991, reclamantul a făcut demersuri pentru restituirea suprafeței de teren preluate de stat în anul 1981 dar, din suprafața de 609 mp i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, numai pentru o suprafață de 337 mp. Reclamantul a continuat demersurile pentru restituirea și a diferenței de teren adresând notificarea nr. 188/2001 în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru o suprafață de 200 mp.

Prin decizia nr. 4085 din 18.05.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 200 mp situată în mun. F,- cu obligația restituirii despăgubirilor primite în sumă de 300 lei reactualizată.

La data de 10.05.2001, pârâta Primăria mun. Faî ncheiat cu pârâta SC "" F, reprezentată prin, contractul de concesiune nr. 9404 prin care prim pârâta a concesionat secund pârâtei pentru un termen de 49 de ani o suprafață de 70 mp din suprafața de 200 mp teren supusă restituirii către reclamant conform Legii nr. 10/2001. Contractul a fost încheiat în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Împotriva sentinței au declarat apel pârâta "" și Primăria Municipiului

În motivarea apelului său, Primăria Municipiului Faa rătat că sentința este nelegală sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, atâta timp cât, prin întâmpinarea depusă nu s-a opus acțiunii reclamantului ci a făcut doar, o descriere a situației de fapt.

"" a susținut că sentința apelată este nelegală pentru următoarele considerente:

- s-a încălcat dreptul la apărare în condițiile în care cererea de completare a acțiunii formulată de reclamant nu i-a fost comunicată iar apărătorul ales, din motive medicale, nu a avut posibilitatea să o studieze;

- în mod greșit s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 50/1991 deoarece la data încheierii contractului prim pârâtul avea calitatea de proprietar;

au fost încălcate dispozițiile art. 966 - 968 cod civil în condițiile în care nu s-a făcut vreo probă cu privire la reaua credință a pârâților; la data încheierii contractului, reclamantul nu avea nici măcar o aparență de drept de proprietate asupra terenului concesionat.

Analizându-se art. 274 Cod procedură civilă, "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere să plătească cheltuielile de judecată; art. 277 Cod procedură civilă statuează că: "dacă sunt mai mulți pârâți ei vor fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar".

În speță, pârâții au căzut în pretenții, astfel că în mod corect instanța de fond a obligat și Primăria Municipiului F la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză nu sunt date prevederile art. 275 Cod procedură civilă

- care ar exonera pârâta de plata cheltuielilor de judecată - deoarece,

pentru exonerare, pârâta ar fi trebuit să recunoască, explicit, pretențiile reclamantului, lucru ce nu a făcut prin întâmpinarea depusă.

Contractul de concesiune nr. 9404 din 10 mai 2001 se încheie între Primăria Municipiului F și "", în temeiul Legii nr. 50/1991, pentru suprafața de 70 teren pentru o perioadă de 49 ani. s-a făcut în vederea amplasării unui chioșc alimentar.

Terenul face parte dintr-o suprafață mai mare ce a fost proprietatea reclamantului și de la care a fost expropriat prin Decretul nr. 401/1981. Prin decizia nr. 4085 din 18 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus restituirea în natură către reclamant, în baza Legii nr. 10/2001, a suprafeței de 200 teren situat în municipiul În baza acestei hotărâri, prin dispoziția nr. 53 din 16 ianuarie 2008 a Primarului municipiului F, s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 200 cu precizarea că acest imobil este grevat de o servitute constând în existența contractului de concesiune nr. 9404/3/10.05.2001 pentru suprafața de 70, în favoarea "" În dispoziție s-a menționat că în speță sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 10/2001 care prevede că: "dacă imobilul restituit prin procedurile administrative sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoane juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii".

Ori, în cazul de față contractul nr. 9404/2001 nu a fost încheiat conform Legii nr. 50/1991 deoarece art. 14 din acest act normativ statuează că "până la reglementarea prin lege a situației juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcții aflate în administrarea consiliilor locale și care pot fi revendicate de foștii proprietari".

Conform actelor depuse la dosar, la data încheierii contractului de concesiune - 10.05.2001 - reclamantul demarase procedurile pentru revendicarea terenului (4360/30.08.1991 și nr. 619/1998) iar prin adresa nr. 14537 din 14 iulie 2008 Primăria Municipiului F comunică reclamantului faptul că nu a fost eliberată autorizație de construire pentru construcția ridicată de "" pe terenul concesionat (fila 13 fond).

Față de prevederile legale sus menționate soluția instanței de fond este legală.

Nu pot fi reținute motivele din apel pentru următoarele considerente:

- pentru ultimul termen de judecată apărătorul pârâtului apelant a

arătat că nu se poate prezenta din motive de sănătate. Instanța a amânat pronunțarea pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise. Nu s-au depus aceste concluzii deși pronunțarea a fost pe 26 ianuarie 2009 iar repausul la domiciliu a avocatului a fost în perioada 05 - 20 ianuarie 2009 (fila 41) conform adeverinței medicale din 05 ianuarie 2009.

- soluția instanței de fond se bazează pe prevederile art. 14 din

Legea nr. 50/1991 - republicată și nu pe dispozițiile Codului civil.

Așa fiind față de situația de fapt prezentată, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Reclamantul justifică 600 lei cheltuieli de judecată din apel cu onorar de avocat, urmând ca în baza art. 274 Cod procedură civilă să fie obligați apelanții la plata acestei sume.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de pârâții SC SRL - prin. administrator, cu sediul în F,-,. C,. 18, județul S, și MUNICIPIUL F - PRIN PRIMAR, cu sediul în F, str. -, jud. S, împotriva sentinței nr. 121 din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamantul intimat, domiciliat în F,- bis, județul

Obligă pârâții - apelanți să plătească reclamantului - intimat 600 lei cheltuieli de judecată din apel.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.-

Jud.fond:

Tehnodact.

06.05.2009/5 ex.

Președinte:Artene Doina
Judecători:Artene Doina, Morariu Adriana

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 55/2009. Curtea de Apel Suceava