Anulare hotarare aga Spete. Decizia 58/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 58
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei comerciale privind pe apelantul și pe intimata SC SRL, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA, apel formulat împotriva sentinței nr. 17/31.11.2008, pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 29.06.2009, când:
CURTEA DE APEL
Asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 17/camera de consiliu din 31 octombrie 2008 Tribunalul Iași a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut - în primul rând - că reclamantul a susținut că neregulile invocate în susținerea acțiunii în anulare ar atrage nulitatea absolută a celor 2 hotărâri contestate, însă din analiza acestora reiese că - dacă ar fi operante - nu ar atrage nulitatea absolută, ci nulitatea relativă, nulitatea absolută fiind invocată în scopul de a eluda depășirea termenului de contestare a celor două hotărâri, termen prevăzut de art.132 alin.2 din Legea nr. 31/1990.
În al doilea rând, raportat la cele două hotărâri contestate, reclamantul a susținut existența următoarelor încălcări:
a) Hotărârea Adunării generale a Asociaților din data de 17.12.2006 - se pretinde că au fost încălcate prevederile legale privitoare la convocarea adunării generale, ordinea de zi a adunării generale, modul de votare și adoptarea hotărârii, în viziunea reclamantului.
Din analiza documentației ce a stat la baza adoptării hotărârii contestate rezultă modalitatea de convocare a reclamantului (scrisoare recomandată - fila 44 dosar) iar din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 17.12.2006 reiese că reclamantul și ceilalți asociați au fost prezenți și și-au exprimat punctul de vedere cu privire la ordinea de zi.
Prin urmare, în ceea ce privește convocarea reclamantului la adunarea generală nu i s-a produs nici o vătămare, de natură a conduce la anularea hotărârii AGA.
În ceea ce privește ordinea de zi dezbătută, aceasta este identică cu cea din convocator, iar chestiunea revocării reclamantului din calitatea de administrator reiese din problematica pusă pe ordinea de zi, astfel încât nu există nici o încălcare a prevederilor legale incidente sau ale actului constitutiv, de natură a atrage nulitatea hotărârii AGA.
Faptul că - în cazul unor măsuri adoptate de AGA - acestea nu erau expres prevăzute în convocator nu este de natură a atrage nulitatea hotărârii AGA, deoarece ceilalți 2 asociați îndeplineau - și fără votul reclamantului - cvorumul necesar discutării în acea ședință AGA a respectivelor măsuri, cvorumul fiind suficient și pentru adoptarea legală a hotărârii AGA contestate.
În ceea ce privește problema votului secret, tribunalul a constatat că dispozițiile art.130 din Legea nr.31/1990 nu sunt incidente, deoarece acestea vizează în mod expres consiliile de administrație și nu existența doar a unui singur administrator, precum în cauză, iar incompatibilitatea asociatului nu este operantă, asociatul negăsindu-se în vreuna dintre situațiile avute în vedere de art.126 sau art.127 din Legea nr.31/1990.
În consecință, hotărârea contestată de reclamant a fost adoptată în mod legal, nefiind incident niciunul dintre pretinsele motive de nulitate absolută invocate, inclusiv semnarea hotărârii de către ceilalți 2 asociați, aspect ce rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 17.12.2006.
b) Hotărârea Adunării generale a Asociaților nr. 4/18.12.2007 - se susține că au fost încălcate prevederile imperative privind locul convocării adunării generale și procedura de convocare a asociaților, în viziunea reclamantului.
Din analiza documentației depuse reiese că reclamantul a fost convocat la adunarea generală și - în același timp - înștiințat cu privire la locul adunării generale și la ordinea de zi, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (fila 46 dosar), iar hotărârea contestată a fost adoptată cu cvorumul impus de articolul 10 din actul constitutiv.
Inadvertența din conținutul procesului-verbal încheiat cu prilejul AGA din 18.12.2007, referitoare la existența unei a doua convocări, este nefondată în raport de conținutul convocatorului și de data pentru care a fost convocată adunarea generală a acționarilor.
În ceea ce privește locul convocării ședinței AGA, instanța a reținut că în actul constitutiv nu s-a prevăzut în mod expres desfășurarea AGA într-un anume loc, iar atât timp cât reclamantul a fost convocat legal nu există nicio vătămare produsă acestuia, de natură a justifica anularea hotărârea AGA contestate.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
1. În motivarea apelului, el arată că hotărârea AGA din 17.12.2006 este lovită de nulitate absolută, deoarece nu au fost respectate dispoziții legale imperative referitoare la: convocarea adunării generale; ordinea de zi a adunării generale; modul de votare și adoptarea hotărârii AGA.
În ce privește convocarea adunării generale, apelantul învederează că adunarea generală a fost convocată de si și a avut ca ordine de zi: "analizarea activității administratorului, în ceea ce privește: neinformarea asociaților privind salarizarea personalului, angajările, situația financiară lunară, repartizarea profiturilor, falsurile comise de administrator, abuzurile comise de administrator, furturile si evaziunea fiscală comise de administrator sau din dispoziția acestuia, concurența neloială, șantajul, corupția, alte probleme."
Potrivit art. 117, alin. 6 din Legea 31/1990 convocarea trebuie să cuprindă locul si data ținerii adunării precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultata si completata de aceștia, pretinde.
El susține că în convocator nu a fost trecut pe ordinea de zi nici un punct referitor la revocarea sa din funcția de administrator si numirea unui nou administrator. Practica judiciară este constantă în ceea ce privește necesitatea ca ordinea de zi să cuprindă toate chestiunile ce urmează să facă obiectul dezbaterilor adunării, în mod explicit, problemele înscrise în ordinea de zi trebuind să fie precise și determinate, condiții în care, propunându-se a se discuta "diverse", obiectul unei asemenea deliberări nu este nici precis si nici determinat, ceea ce ar echivala cu posibilitatea ca adunarea să ia in discuție orice problemă, fapt interzis de lege.
Totodată, literatura de specialitate consacră că nulitatea convocării duce la nulitatea adoptării hotărârii, deoarece o adunare neconvocată în conformitate cu legea și cu actul constitutiv nu poate avea puterea unei adunări investite cu puterea legală de a delibera și a adopta hotărâri care să producă efecte juridice și să aibă forța obligatorie pe care o are hotărârea unei adunări legal convocate și constituite. Astfel, sunt hotărâri lovite de nulitate absoluta hotărârile care nu cuprind o ordine de zi explicită, au fost luate prin excluderea acționarilor care aveau dreptul sa voteze, au fost luate cu un cvorum și majorități mai mici decât cele prevăzute de Legea societăților comerciale. Întrucât revocarea administratorilor este supusa regulilor mandatului comercial, aceasta trebuie să fie datorata unei juste cauze și să nu fie intempestivă. În cazul în care mandatul de administrator este revocat intempestiv, potrivit art. 391.com. societatea poate fi obligată la plata despăgubirilor, pentru prejudiciile cauzate administratorului revocat.
În ceea ce privește modul de votare la luarea hotărârii AGA din 17.12.2006 susține că - potrivit art. 77 din Legea 31/1990 - asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mult administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel, iar alineatul 2 al art. 77 prevede că, cu aceeași majoritate, asociații pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin actul constitutiv.
Pe de altă parte, art. 126 din Legea 31/1990 prevede că acționarii care au calitatea de membri ai consiliului de administrație, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, în baza acțiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi in discuție. Tribunalul ar fi trebuit să țină seama de dispozițiile citate mai sus și să constate că numirea în funcția de administrator a lui a fost luată cu încălcarea dispozițiilor legale.
Referitor la adoptarea hotărârii AGA, apelantul învederează că în procesul - verbal întocmit s-a consemnat că - în momentul în care a fost supusă votului asociaților numirea în funcția de administrator a lui - pentru numirea acestuia ca administrator au votat (care nu avea voie să voteze acest lucru, fiind direct interesat în cauză și care deținea 25% din capitalul social) și (care deține 25% din capitalul social), în timp ce dânsului, care deține 50 % din capitalul social, i-a fost interzisă participarea la vot, fapt peste care instanța de fond a trecut fără nici o explicație. Au fost încălcate de asemenea și dispozițiile art. 10, alin. 2 din Statutul societății si art. 192 din Legea 31/1990 care prevăd ca hotărârile adunării generale a asociaților se iau prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale.
Pe de alta parte - pretinde reclamantul - a fost încălcat art. 130, alin. 2 din Legea 31/1990 în sensul ca votul nu a fost secret, textul de lege invocat prevăzând în mod obligatoriu modalitatea de vot secret, asupra numirii și revocării administratorilor.
Totodată art. 192, alin. 2 din Legea societăților comerciale prevede că pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevăd altfel.
Un alt aspect ce conduce la nulitatea hotărârii adunării generale susține apelantul că este acela referitor la consemnarea, în procesul - verbal de ședință, supunerii la vot a suspendării din funcție a administratorului, pe când în hotărârea redactată și semnată doar de se notează că: "s-a hotărât retragerea dreptului de deliberare și decizie administratorului. AGA hotărăște în unanimitate revocarea din funcție a administratorului și înlocuirea acestuia cu ". În condițiile în care nu există identitate între cele consemnate în ordinea de zi, cele ce s-au discutat la adunarea generală și cele consemnate în hotărârea generală a AGA, care se publica in Monitorul Oficial, pretinde apelantul că hotărârea este lovită de nulitate absolută.
Apelantul învederează că prin luarea hotărârii AGA/17.12.2006 și - pe cale de consecință - înregistrarea la ORC a mențiunilor referitoare la persoanele împuternicite au fost încălcate și dispozițiile art. 136 din Legea 31/1990, referitoare la obligația acționarilor de a-și exercita drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și celorlalți acționari. De altfel, și articolul 57 din Constituție consacră principiul exercitării drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință. Principiul general al exercitării drepturilor cu bună-credință își găsește aplicația și în art. 17 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 723 Cod procedură civilă.
2. Cu privire la hotărârea AGA nr. 4/18.12.2007, apelatul pretinde că este lovită de nulitate absolută, întrucât nu au fost respectate prevederile legale și ale actului constitutiv referitoare la locul convocării adunării generale și la convocarea asociaților.
Art. 110, alin. 2 din Legea 31/1990 prevede că, atunci când actul constitutiv nu dispune altfel, adunările generale se vor ține la sediul societății, acest lucru fiind prevăzut și în statutul societății. Textul stabilește regula în materia locului ținerii adunării generale, ca fiind cel de la sediul societății. Excepția constă în posibilitatea ca adunarea generală să fie ținută în alt loc, dar acest lucru trebuie să fie prevăzut în statutul societății. Aceasta - pretinde apelantul - reiese foarte clar și din art. 195 din Legea 31/1990, care prevede că "administratorii sunt obligați să convoace adunarea asociaților la sediul social.". De altfel, instanța de fond a reținut că prin actul constitutiv nu s-a prevăzut în mod expres desfășurarea AGA într-un anume loc, deci AGA ar fi trebuit să se desfășoare la sediul societății Nerespectarea dispozițiilor legale privind locul ținerii adunării se sancționează cu nulitatea convocării. Având în vedere ca această adunare a asociaților a fost ținută în alt loc decât la sediul societății, susține că hotărârea luată de AGA este nulă absolut.
Pe de altă parte, chiar dacă prima instanță a reținut că a fost convocat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, apelantul arată că nu este adevărat, numitul reușind încă o data inducerea în eroare a instanței de judecată. El pretinde că în perioada decembrie 2007 - martie 2008 între asociatul și dânsul s-a desfășurat o corespondență legată exclusiv de o altă societate, la care erau asociați, SC SRL. Este posibil ca recomandata nr.40034/07.12.2007 să fi fost primita de el, arată, dar nu conținea niciun convocator AGA și nicio referire la SC SRL. De altfel, recomandata nr.40034/07.12.2007 nu a fost primită de dânsul în timp util, pentru a putea participa la AGA.
învederează că prima instanța nu lămurește motivele ținerii AGA din 18.12.2007, după ce se luase aceeași hotărâre pe 17.12.2006, lucru care ar fi trebuit sa ridice unele semne de întrebare. Și la luarea acestei hotărâri au fost încălcate dispozițiile art. 10, alin. 2 din Statutul societății si art. 192 din Legea 31/1990, nefiind îndeplinit cvorumul necesar pentru luarea unor hotărâri legale si temeinice. Cei doi asociați prezenți la adunarea asociaților din data de 18.12.2007 nu aveau cum să ia o hotărâre valabilă, în ceea ce privește numirea lui în funcția de administrator, având în vedere că acesta nu avea voie să voteze, deoarece era un vot dat într-o cauza in care era direct interesat (art. 126 din Legea 31/1990), iar numai cu votul numitului nu se putea lua o hotărâre legală, acesta având doar 25 % din capitalul social (art. 126 alin. l din Legea 31/1990).
Intimata Iaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului. Intimata învederează că reclamantul critică hotărârea AGA din data 17.12.2006 prin prisma presupuselor încălcări ale prevederilor legale privitoare la convocarea, ordinea de zi, modul de votare și adoptarea hotărârii generale. Societatea pârâtă susține că a participat la AGA, deci a contribuit la luarea tuturor hotărârilor în AGA, și-a exprimat punctul de vedere și a semnat procesul-verbal, care cuprinde explicit hotărârilor luate în AGA. La AGA din 18.12.2007, dl. nu a vrut să participe, dar a cunoscut ordinea de zi și măsurile luate în AGA.
Referindu-se la adunarea generala a asociaților din 17.12.2006 și la documentele emanate din acest fapt, sub aspectul nulității absolute, în lumina trăsăturilor acestei instituții juridice, astfel cum au fost acestea statuate în literatura de specialitate, intimata arată că nulitatea este absolută atunci când, la încheierea actului juridic, se încalcă o normă ce ocrotește un interes general. În literatură, acest lucru mai apare definit ca situația în care se încalcă o normă legală imperativă, care ocrotește precumpănitor un interes general.Tot în literatura de specialitate, dar și în practica judiciară în materia nulității absolute, au fost statuate următoarele încălcări care atrag sancțiunea nulității absolute: încălcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor (nerespectarea unor incapacități speciale pentru ocrotirea unui interes obștesc - art. 1309 Cod Civil, lipsa capacității de folosință a persoanelor juridice și nerespectarea principiului specialității capacității de folosință - art. 34 Decretul nr.31/1954); ipsa totală a consimțământului (în cazul erorii obstacol);nevalabilitatea obiectului actului juridic civil; lipsa cauzei sau caracterul ei ilicit sau imoral; erespectarea formei cerute "ad validitatem"; lipsa sau nevalabilitatea autorizației administrative ( art. 58 17/1996); încălcarea ordinii publice; raudarea legii. Apelantul nu invocă nici un motiv de nulitate absolută, pretinde intimata.
Reclamantul, în calitatea sa de administrator al societății, a organizat adunarea generală a asociaților și a asigurat buna desfășurare a acesteia. Toate discuțiile asociaților, inclusiv ale reclamantului, sunt înregistrate în procesul-verbal. Toți cei trei asociați au semnat procesul-verbal. În plus, reclamantul a făcut mențiunea că nu este de acord cu propunerile. Această nemulțumire personală îi dădea posibilitatea ca, în termen de 15 zile, să conteste în instanță hotărârile luate în adunarea generală a asociaților, dar nu a făcut-
Ulterior, la pronunțarea încheierii 10579/29.10.2007, prin care judecătorul delegat la ORC Iah otărât publicarea hotărârii adunării generale a asociaților în partea a IV-a, putea să conteste această încheiere, în termen de 15 zile, dar nu a făcut- La apariția acestei hotărâri în nr. 3334/ 19.11.2007, a avut oat reia ocazie de a contesta această hotărâre, dar nu a făcut- În plus, această hotărâre AGA a fost depusă în instanță, în diferite procese aflate pe rol, în care avea calitatea de pârât (ex. dosar -, dosar penal 820/P/2007, etc.). Acest act, cu adnotarea de dezacord a fostului administrator, vine în sprijinul celor afirmate de intimată în întâmpinarea din 22.04.2008, prin faptul că nu a fost de acord cu hotărârea AGA, dar nici nu a contestat-o în instanță, la termenele legale.
Tot o dovadă a recunoașterii legalității și acceptării tacite a adunării generale contestate, o constituie - pretinde intimata - și faptul că, după 10 zile de la ținerea acesteia, pe data de 27.12.2006, sub nr. -, a scris personal un act adițional, prin care își modifică funcția din administrator în director economic. De altfel, adunarea generala din data de 17.12.2006 a fost convocată de ceilalți 2 asociați, dar a fost condusă, pregătită și organizată pentru desfășurare în cele mai bune condiții de administratorul.
Intimata învederează că a sfidat adunarea generala a asociaților, până pe 21.03.2008 când - prin încheierea 3179 - a fost înlocuit în funcția de administrator, de asociatul. Această încheiere a fost contestată, dar a rămas definitivă și irevocabilă. Pârâta susține că in analiza înscrisurilor ce au stat la baza adoptării hotărârii din 17 decembrie 2006 rezultă modalitatea de convocare a apelantului - scrisoare recomandată, fila 44 dosar fond, iar din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 17.12.2006 reiese faptul că reclamantul, și ceilalți asociați au fost prezenți la AGA și și-au exprimat punctul de vedere cu privire la ordinea de zi. În ceea ce privește ordinea de zi dezbătută, aceasta este identică cu cea din convocator, roblema p. revocării apelantului din calitatea sa de administrator reieșind din problematica pusă pe ordinea de zi, astfel încât nu există nici o încălcare a prevederilor legale incidente sau ale actului constitutiv,de natură a atrage anularea hotărârii AGA.
Apelantul își fundamentează critica privitoare la ordinea de zi pe disp. art. 117 al. 6 din L 31/ 1990, dar textul legal menționat este aplicabil doar societăților pe acțiuni. În cazul SRL reglementarea o face Legea nr. 31/1990 în art. 195(3), cu trimitere la actul constitutiv al societății.
Intimata susține că, prin convocator, se supun adunării generale a asociaților problemele care vor fi discutate și gestionate de AGA. In urma dezbaterilor din AGA, aceasta adoptă hotărâri. Ce va hotărî AGA nu se știe la momentul convocării. In AGA se propun măsuri care se votează ulterior. Acesta este aspectul democratic și legal al adunării generale. In AGA a fost discutat detaliat fiecare aspect din convocator. S-au exprimat diverse păreri, toate consemnate în procesul verbal. S-a stabilit că administratorul se face vinovat de aspectele puse în discuție, s-au propus măsuri în consecință și apoi s-au supus la vot.
Intimata învederează ca în convocatorul AGA s-au respectat toate cerințele legale. Convocatorul cuprinde analiza activității administratorului, detaliată în nouă puncte distincte, iar în completare, prin scrisoare, s-au făcut și alte precizări în cinci puncte distincte.
Privitor la critica vizând votul secret, pârâta susține că dispozițiile art. 130 din Legea nr. 31/1990 nu sunt incidente, deoarece acestea vizează în mod expres consiliile de administrație și nu existența doar a unui singur administrator, precum în speța de față, iar așa-zisa incompatibilitate a asociatului nu este operantă, acesta negăsindu-se în nici una dintre situațiile avute în vedere de art. 126 sau art. 127 din Legea nr. 31/1990.
În cazul SRL se aplică art. 191 (2), potrivit cu care: "Prin actul constitutiv va putea stabili că votarea se poate face și prin corespondență". In statutul societății este inserat art. 10, conform căruia: "Votul este deschis sau prin corespondență", iar art. 13 "în procesele-verbale se vor înregistra asociații care au votat contra". Așadar, este exclus votul secret.
În ce privește hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr. 4 din 18.12.2007, intimata susține că locul convocării este specificat în convocator. Adunarea nu a avut loc la sediul societății, deoarece Statutul societății prevede că administratorii sunt obligați să convoace adunarea generală la sediul social, cel puțin o dată pe an (art. 16). n 2007 s-au ținut 3 adunări generale la sediul social, convocate de administrator. Cea de-a patra adunare generală a fost convocată de asociați. Locul ținerii adunării generale a fost indicat în convocator. Concluzionând, pretinde intimata că AGA din 18.12.2007 a fost corect convocată, prin scrisoare recomandată - fila 46 dosar fond - cu cel puțin 10 zile înainte, s-au trecut ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării, menționându-se inclusiv reconvocarea, în caz de lipsă de cvorum.
În ceea ce privește cvorumul asigurat, învederează intimata că adunarea generală a asociaților a fost legal constituită, la a doua convocare. Este foarte clar, aspect menționat și în cuprinsul procesului-verbal, că adunarea generală s-a ținut la a doua convocare, la prima neîntrunindu-se cvorumul necesar. În acest caz nu se pune problema de cvorum asigurat, când s-a supus la vot schimbarea administratorului.
Răspunzând la întâmpinare, apelantul reiterează argumentele invocate în declarația de apel.
În apel s-au depus înscrisuri, potrivit articolului 295 alineat (2) teza finală Cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, conform articolului 295 alin. (1) Cod procedură civilă, curtea constată că apelul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Reclamatul investit tribunalul cu o cerere de constatare a nulității absolute a două hotărâri ale Adunării Generale a Asociaților Societății Comerciale I, dar încălcările pretinse în actul introductiv de instanță nu reprezintă, în abstract - astfel cum judicios a constatat tribunalul - motive de nulitate absolută, ci doar relativă.
Mai mult, corect a reținut tribunalul că aceste încălcări nu s-au produs în cauză, argumentele expuse de în apel (reiterarea celor invocate la fond) vădindu-se nefondate.
Privitor la hotărârea Adunării Generale a asociaților din 17 decembrie 2006, instanța de apel constată că nu se verifică prezența vreunei încălcări a dispozițiilor legale ori statutare, de natură a atrage nulitatea. Articolele 126 și 130 din Legea nr. 31/1990, invocate de apelant, nu își află incidența în pricina dedusă judecății, textele fiind aplicabile votului în adunările generale ale societăților pe acțiuni și nicidecum în situația societăților cu răspundere limitată, pentru care votul este guvernat de prevederile art. 191 și următoarele din Legea societăților comerciale.
Referitor la hotărârea Adunării Generale din 18 decembrie 2007, curtea constată că reclamantul nu invocă motive de nulitate absolută. În pofida susținerilor lui, el a fost convocat la adunarea generală, cu scrisoare recomandată, depusă în copie la dosarul tribunalului, care îndeplinește cerințele articolului 195 din Legea nr.31/1990. Obligația convocării adunării generale la sediul social incumbă - conform alineatului 1 al articolului 195 - administratorului, iar nu asociaților, pentru care nu este stipulată o obligație echivalentă.
Raportat considerentelor expuse curtea, în aplicarea articolului 296 teza I Cod procedură civilă, va respinge apelul, păstrând sentința Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 17/cam. consiliu/31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ, hotărâre pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
29.07.2009
Tribunalul Iași
jud.
Președinte:Anca GhideanuJudecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu
