Anulare hotarare aga Spete. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 74
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A împotriva sentinței civile nr. 2052/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta - - A, având ca obiect acțiune în anulare hotărâre
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru reclamanta apelantă și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către, grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Reprezentantul reclamantei apelante pune concluzii de admitere a apelului așa cum a fost formulat și motivat în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2052/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins excepția tardivității formulării acțiunii de către reclamanta - -, invocată de pârâta - - A și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - - împotriva pârâtei - -
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că din probele existente la dosarul cauzei, instanța a constatat că reclamanta are calitatea de acționar al pârâtei și la 19.05.2008 reprezentantul acesteia a participat la Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților intimatei - -.
În această au fost adoptate cele 2 hotărâri nr. 1 și respectiv nr. 2, având ca obiect delegarea consiliului de administrație pentru executarea atribuțiilor prev. de art. 113 lit. h, c și f din Legea 31/1990 și respectiv aprobarea datei de 23 mai 2008 ca dată de înregistrare ce servește la identificarea acționarilor asupra căror se răsfrâng dispozițiile hotărârii nr. 1 din 19.05.2008
La data adoptării acestor hotărâri structura acționariatului intimatei era de 92.174 acțiuni, reprezentând 40,53% din capitalul social aparțineau acționarului, iar 89.069 acțiuni reprezentând 39,16 % din capitalul social aparțineau reclamantei, iar diferența de 42.202 acțiuni reprezentând 20,31% din capitalul social aparțineau altor acționari.
Ambele hotărâri au fost adoptate cu votul "pentru" al acționarului reprezentat de și votul "împotriva" al acționarului.
După publicarea celor 2 hotărâri în O Partea IV din 14 aprilie 2008, reclamanta a formulat acțiune prin care a solicitat constatarea nulității absolute a acestora.
În privința primului motiv de nulitate absolută respectiv acela a lipsei capacității de folosință a acționarului, instanța a constatat că acesta nu este întemeiat deoarece intimata a depus la dosarul cauzei încheierea nr. 667/04.02.2008, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar - rămasă irevocabilă, din care rezultă că prin hotărârea AGA nr. 3 din 18.04.2007 s-a dispus modificarea statutului acestui asociat precum și a actului adițional al acesteia, inclusiv în privința duratei Asociației, durată ce a fost prelungită până în anul 2023.
Având în vedere această stare de fapt, potrivit căreia la data adoptării hotărârii asociatul A era în ființă și avea capacitate de folosință și de exercițiu, instanța a înlăturat ca neîntemeiate susținerile reclamantei, cu atât mai mult cu cât, potrivit susținerilor necontestate ale intimatei, anterior datei de 19 mai 2008, în aceeași structură a acționariatului, au fost adoptate numeroase alte hotărâri, ce nu au fost contestate de către asociata reclamantă.
În privința încălcării prev. art. 115 al. 2 din Legea 31/1990, instanța a constatat de asemenea, că susținerile reclamantei sunt neîntemeiate deoarece prevederile legale invocate se referă la cvorumul calificat pretins hotărârilor referitoare la majorarea capitalului social, iar nu la hotărârile consiliului de administrație ce a fost delegat în condițiile art. 114 al. 1 din lega 31/1990, pentru adoptarea hotărârii de majorare a capitalului social prevăzută de art. 113 al. 1 lit. f din legea 31/1990.
Instanța a constatat că, în cauză nu au fost încălcate nici dispozițiile art. 220 ind. 1 din Lega 31/1990 și cele ale art. 236 din legea 297/2004, deoarece dispozițiile legale invocate, pe de o parte, permit delegarea atribuțiilor privind majorarea capitalului către consiliul de administrație, iar pe de altă parte, acest organ de conducere, prin hotărârea adoptată la 30 iulie 2008 stabilit valoarea nominală a acțiunilor rezultând din majorarea capitalului.
Instanța a apreciat de asemenea, că nu era necesară inserarea în cuprinsul hotărârii nr. 1 din 19 mai 2008 a duratei mandatului dat consiliului de administrație, deoarece această durată rezultă din însăși dispozițiile legale ce reglementează această procedură și competență, și de alt fel reclamanta nici nu a contestat că hotărârea de majorare a capitalului social adoptată la 30 iulie 2008 ar fi fost luată după expirarea termenului de 1 an de la autorizarea acestui organ de către prin hotărârea mai sus citată.
Sunt lipsite de relevanță susținerile referitoare la încălcarea disp. art. 129
al. 2 din legea 31/1990 referitoare la lipsa mențiunii privind alegerea secretarului
ședinței Adunării Generale Extraordinare a Asociaților, pe de o parte pentru că
dispoziția legală mai sus citată nu prevede sancțiunea nulității absolute pentru
astfel de omisiune, iar pe de altă parte pentru că reclamanta nu a contestat că în
fapt, atribuțiile secretarului de ședință au fost îndeplinite, necontestându-se
prezența acționarilor și capitalul social pe care îl reprezintă fiecare dintre aceștia,
ori modul în care acești reprezentați și-au exprimat votul față de punctele de pe
ordinea de zi.
Verificând conținutul convocatorului emis de intimată pentru din
19 mai 2008, convocator ce a fost publicat în din 14 aprilie 2007, aflat la
fila 13 dosar, instanța a constatat că în cuprinsul acestui a fost inserată pentru
ordinea de zi, doar delegarea consiliului de administrație, pentru exercitarea
atribuțiilor prev. de art. 113 lit. b, c și f din legea 31/1990, iar nu și aprobarea
datei de 23 mai 2008 ca dată de înregistrare ce servește la identificarea
acționarilor asupra cărora se răsfrâng dispozițiile hotărârii din 19 mai
2008, ce constituie obiectul hotărârii nr. 2 din 19 mai 2008, atacată de asemenea
de reclamantă.
Instanța a constatat că, deși dispozițiile art. 135 al. 11 din regulamentul 1/2006 precum și cele ale art. 129 al. 7 rap. la art. 117 și 117 ind. 1 din legea 31/1990, pretind ca în convocatorul să fie cuprinse toate punctele de pe ordinea de zi și imposibilitatea adoptării vreunor hotărâri asupra altor aspecte decât cele cuprinse în convocator, în fapt prin convocatorul mai sus arătat a fost cuprins, implicit și acest punct, atâta vreme cât el s-a adresat tuturor acționarilor înregistrați la data de 18 aprilie 2008, iar reclamanta nu a susținut și nici nu a dovedit că ar fi intervenit vreo modificare în structura acționariatului până la data de referință stabilită prin hotărârea nr. 2 din 19 mai 2008, respectiv 23 mai 2008.
Instanța a apreciat că o altă interpretarea dată dispozițiilor legale mai sus invocate ar însemna o interpretare abstractă a acestora, atâta vreme cât nu s-a susținut ori dovedit vreo vătămare determinată prin adoptarea acestei hotărâri.
Pentru considerentele arătate mai sus și stabilind că potrivit prev. Art. 132 din lega 31/1990, instanța este chemată a se pronunța doar asupra legalității hotărârilor atacate, iar nu și asupra oportunității lor, instanța a respins acțiunea reclamantei pentru constatarea nulității absolute a celor 2 hotărâri, și pe cale de consecință, și a constatării nulității absolute a hotărârii nr. 10 din
p? |
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a Sentinței Civile nr. 2052/13.10.2008 în sensul admiterii cererii de constatare a nulității absolute a Hotărârii nr.l și nr.2 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor - - din 19.05.2008, de constatare a nulității absolute a Hotărârii nr.10 din 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - - și de radiere din registrul comerțului a mențiunilor făcute în baza Hotărârii nr.l și nr.2 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor - - din 19.05.2008 și în baza Hotărârii nr.10 din 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - - și obligarea pârâtei-intimate la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului arată că prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad sub nr-, - - a chemat în judecată pârâta - - și a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a Hotărârii nr. 1 și nr.2 a - - din 19.05.2008, a Hotărârii nr.10 din 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - - și să dispună radierea din registrul comerțului a mențiunilor făcute în baza hotărârilor menționate.
Tribunalul Arad, prin Sentința Civilă nr. 2052/13.10.2008 a respins cererea formulată de reclamantă.
Sentința pronunțată de Tribunalul Arad este netemeinică și nelegală așa cum arătăm în cele ce urmează.
S-a invocat ca motiv de nulitate faptul că Hotărârea nr. 1/19.05.2008 a fost adoptată cu eludarea prevederilor art. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, care instituie o majoritate calificată pentru adoptarea hotărârilor ce privesc majorarea capitalului social.
Raportat la acest motiv de nulitate invocat, instanța de fond preia, în mod greșit, argumentarea pârâtei și consideră că"prevederile legale invocate se referă la cvorumul calificat pretins hotărârilor referitoare la majorarea capitalului social, iar nu la hotărârile consiliului de administrație ce a fost delegat în condițiile art. 114 al.l din legea 31/1990 pentru adoptarea hotărârii de majorare a capitalului social prevăzută de art. 113 al.1 lit. f) din legea 31/1990."însă, prin Hotărârea nr. 1/19.05.2008 s-a aprobat"delegarea consiliului de administrație al societății să exercite atribuțiile prevăzute de art. 113 lit.b) c) și f) din Legea nr. 31/1990 modificată",deci inclusiv atribuțiile privind majorarea capitalului social, majorare care s-a și realizat ulterior prin adoptarea Hotărârii nr.10 din 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - -.
Ca regulă, competența de majorare a capitalului social aparține. în situația în care majorarea capitalului social se aprobă de către, trebuie respectate prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 "Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societății, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societății se ia cu o majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați."
Astfel, în mod corect, în doctrina recentă, s-a arătat că"din considerente de simetrie, hotărârea prin care adunarea generală decide delegarea atribuțiilor de majorare a capitalului social va trebui să fie luată în condițiile de cvorum și majoritate impuse de lege pentru majorarea însăși",condiții prevăzute de art. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Însă conform procesului verbal, prezența în data de 19.05.2008, la data desfășurării a fost următoarea: Asociația, deținătoare a 92.174 de acțiuni și - -, deținătoare a 89.069 de acțiuni, deci un total de 181.243 de acțiuni.
Astfel, Hotărârea a fost adoptată doar cu votul"pentru"al acționarului Asociația care deține 92.174 de acțiuni, - - votând"împotrivă".Un simplu calcul matematic ne arată că voturile"pentru"au reprezentat puțin peste 1/2 din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați, fiind departe de limita minimă de 2/3 impusă de art. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Hotărârea nr. 1/19.05.2008 a fost luată cu încălcarea prevederilor legii societăților comerciale și ale legii pieței de capital referitoare la mandatarea Consiliului de administrație pentru majorarea capitalului social.
Societatea pârâtă este o societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe piața sub simbolul. în consecință societății pârâte îi sunt aplicabile pe lângă prevederile Legii nr. 31/1990 și prevederile legale specifice pieței de capital, respectiv Legea nr. 297/2004 și Regulamentul nr. 1 /2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare
Conform art. 2201din Legea nr. 31/1990:"(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administrație, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depăși 5 ani de la data înmatriculării societății, să majoreze capitalul social subscris până la o valoare nominala determinată (capital autorizat), prin emiterea de noi acțiuni în schimbul aporturilor.
O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a acționarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depăși5ani de la data înregistrării modificării. Actul constitutiv poate majora cerințele de cvorum pentru o astfel de modificare
Iar, conform art. 236 din Legea nr. 297/2004:"(1) Orice majorare a capitalului social trebuie sa fie hotărâtă de adunarea generală extraordinară a acționarilor.
Actul constitutiv sau adunarea generală extraordinară pot autoriza majorarea capitalului social până la un nivel maxim. În limitele nivelului fixat, administratorii pot decide, în urma delegării de atribuții, majorarea capitalului social. Această competentă se acorda administratorilor pe o durata de maximum un an și poate fi reînnoită de către adunarea generală pentru o perioada care, pentru fiecare reînnoire, nu poate depăși un an.
Astfel prin hotărârea s-a atribuit Consiliului de administrație un mandat general și nelimitat pentru a dispune cu privire la activități ce privesc funcționarea societății și care, prin lege, sunt destinate exclusiv, întrucât așa cum a fost efectuată delegarea de competențe, "consiliul de administrație al societății pârâte poate să procedeze la majorări succesive ale capitalul social oricând și cu orice sumă.
Într-o motivare absolut surprinzătoare, în ciuda evidentei nelegalități a hotărârii, dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond răstoarnă argumentele și apreciază că"reclamanta nu ar fi contestat că majorarea capitalului ar fifost luată după expirarea termenului de 1 an de la autorizarea acestui organ".în realitate nu acesta era aspectul care să fie elocvent în aprecierea nelegalității hotărârii, ci faptul că s-a acordat un mandat absolut consiliului de administrație pentru a hotărî cu privire la majorarea capitalului social, ceea ce echivalează cu transmiterea perpetuă a atribuțiilor către consiliul de administrație.
Hotărârile au fost luate cu încălcarea prevederilor art. 129 alin.(2) din Legea nr. 31/1990 referitoare la alegerea secretarilor de ședință.
Conform art. 129 alin.(2) din Legea nr. 31/1990"adunarea generală va alege, dintre acționarii prezenți, 1 până la3secretari, care vor verifica lista de prezență a acționarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numărului acțiunilor depuse și îndeplinirea tuturor formalităților cerute de lege și de actul constitutiv pentru ținerea adunării generale."
Aceste prevederi legale au fost încălcate în mod flagrant de societatea pârâtă.
Așa cum rezultă din procesul verbal, nu a ales secretarul/secretarii de ședință. Nealegerea secretarilor de ședință, reprezintă un motiv de nulitate absolută a Hotărârii.
Raportat la acest motiv de nulitate instanța de fond reține, în mod absolut greșit, în motivare, că nu s-ar fi contestat în ședință modul în care au votat acționarii.
Pe lângă lipsa de relevanță a acestei motivări, instanța omite un aspect esențial și anume faptul că prin prezenta cerere se contestă tocmai majoritatea care a dus la adoptarea nelegală a hotărârii. Alegerea secretarilor de ședință și exercitarea cu obiectivitate a atribuțiilor acestora, avea drept scop și a fost instituită de legiuitor tocmai pentru a se evita adoptarea unor hotărâri nelegale și abuzive.
Un alt motiv de nulitate invocat privește faptul că Asociația nu mai avea capacitate juridică la data desfășurării, fiind dizolvată de drept.
Conform Procesului verbal de ședință din data de 19.05.2008, încheiat cu ocazia desfășurării, Hotărârea nr. 1, prin care s-a dispus delegarea consiliului de administrație al societății să exercite atribuțiile prevăzute de art. 113 lit.b) c) și f) din Legea nr. 31/1990, a fost aprobată cu votul exclusiv și decisiv al acționarului.
Instanța de fond reține însă în mod greșit că, acționarul Asociația era în ființă și avea capacitate de exercițiu și de folosință la data adoptării hotărârii, raportat la faptul că intimata a depus la dosarul cauzei încheierea nr. 667/04.02.2008 din care rezultă că durata "asociației ar fi fost prelungită până în anul 2023.
Conform art. 3 din Statutul asociației, aflat la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate, eliberat de către Tribunalul Arad, singurul care este opozabil față de terți, durata Asociației a fost de 4 ani de la data înscrierii în registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Așa zisul Statut depus de pârâtă și care se referă la o durata inițială a Asociației de 12 ani este, sau eronat redactat, o eroare nedescoperită și menținută de-a lungul mai multor ani, sau este contrafăcut.
Întrucât asociația a fost autorizată la data de 15.06.1995, rezultă fără echivoc faptul că asociația a încetatde juresă mai reprezinte un subiect de drept valabil constituit la data împlinirii termenului de 4 ani, respectiv 15.06.1999, dată la care a survenit dizolvarea sa de drept.
La data de 19.05.2008, data ținerii, Asociația nu mai avea capacitate de folosință și nu-și mai putea exercita votul în, în calitate de acționar al - -.
Nu în ultimul rând s-a invocat ca motiv de nulitate nerespectarea prevederilor legale privind convocarea adunării.
Conform prevederilor art. 135 alin.(l) pct.ll din Regulamentul nr. 1/2006 Convocatorul adunării generale cuprinde următoarele informații:".propunere privind data de înregistrare".
Deși convocatorul nu a prevăzut pe ordinea de zi nici o rezoluție privind data de înregistrare, în ședința s-a aprobat"data de 23.05.2008 ca dată de înregistrare".Acesta rezoluție, nemenționată în convocator, a fost luată cu încălcarea prevederilor art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990:"Nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispozițiile art. 117 si 1171, cu excepția cazului în care toți acționarii au fost prezenți sau reprezentați și niciunul dintre aceștia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotărâre."
Deși instanța de fond reține faptul că prevederile legale invocate mai sus"pretind"ca în convocatorul AGA să fie cuprinse toate punctele de pe ordinea de zi și imposibilitatea adoptării vreunor hotărâri asupra altor aspecte decât cele cuprinse în convocator apreciază că în convocator/" ar fi fost cuprinsă implicit rezoluția adoptată prin Hotărârea nr. 2/19.05.2008.
Hotărârea CA. este nulă absolut ca urmare a nulității absolute a Hotărârii.
Hotărârea, ca act subsecvent, a avut ca temei juridic și ca act inițial Hotărârea de mandatare a consiliului de administrație cu privire la majorarea capitalului social al - -, hotărâre care este lovită de nulitate absolută așa cum am arătat mai sus.
Astfel în speță, ca efect al nulității absolute a Hotărârii, își găsește aplicarea un principiu general recunoscut privind efectele nulității: principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial -resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis,ceea ce presupune anularea Hotărârii CA ca act subsecvent al Hotărârii.
Menționează că, în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (3) din Legea nr. 297/2004:"Hotărârile luate de consiliul de administrație al unei societăți admise la tranzacționare, în exercițiul atribuțiilor delegate de adunarea generală extraordinară a acționarilor, vor avea același regim ca și hotărârile adunării generale a acționarilor, în ceea ce privește publicitatea acestora și posibilitatea de contestare în instanța.
În cauză a formulat întâmpinare pârâta intimată - - prin care solicită respingerea apelului formulat de reclamanta și menținerea sentinței 2052/13.10.2008 ca temeinică și legală pentru următoarele motive:
Hotarirea 1/19.05.2008 este legala din toate punctele de vedere și s-a adoptat în baza art. 114 alin 1 coroborat cu art. 115 alin 1 si 2 Legea 31/90.
Pentru delegarea atribuțiiunilor către Consiliul de Administrație de a hotărî majorarea de capital social nu se cere un cvorum special ci cel din art. 115 alin 1 si 2 Legea 31/90 - la prima ședință prezentă de minim1/4 din acționari iar adoptarea hotărârilor cu majoritate simplă din cei prezenți.
Apelanta susține ca Hotărârea 1 s-a luat cu încălcarea prevederilor Legii 31/1990 și a legii pieței de capital Legea 297/2004 referitoare la mandatarea Consiliului de Administrație pentru majorarea de capital.
Hotărârea 1/19.05.2008 respectă art. 220 alin.2 Legea 31/90 "Autorizarea ca instituția Consiliului de Administrație să majoreze capitalul social poate fi acordata și de adunarea generală extraordinară pentru o perioada ce nu poate depăși 5 ani de la data înregistrării
Acest lucru s-a și întâmplat în sensul ca Hotărârea 1/19.05.2008 a autorizat Consiliul de Administrație să majoreze capitalul social, autorizare care este valabilă în termenele prevăzute de lege maxim 5 ani cu respectarea art. 236 din Legea 297/2004 în sensul că ea va trebui reînoită după un an.
-se un termen exact operează termenele legale de reînoire la un an, pe o perioada maxima de 5 ani.
Problema capitalului maxim autorizat nu este motiv de nulitate a hotărârii.
Oricum hotărârea este legală pentru că art. 236 din Legea 297/2004 prevede că poate autoriza un nivel maxim al majorării. Este la latitudinea și nu constituie o obligație stabilirea unui nivel maxim al majorării.
Apelanta susține că Hotărârile s-au adoptat cu încălcarea prevederilor referitoare la alegerea secretarilor de ședință.
Secretar de ședința a fost președintele consiliului de administrație ing. iar important este că nu e alterat conținutul procesului - verbal de ședință, ceea ce este înserat în procesul - verbal se regăsește și în hotărârile publicate în Monitorul Oficial.
De altfel reclamanta nu contestă conținutul procesului verbal pe care reprezentantul l-a semnat fără obiecțiuni din acest punct de vedere.
Oricum acest aspect nu reprezintă motiv de nulitate a hotărârilor.
Apelanta susține că acționarul A nu mai avea capacitate juridică la data desfășurării.
Pe scurt, reclamanta susține că din 1999 când ar fi expirat durata asociației este dizolvată de drept ( s-a înființat în 1995 iar durata ar fi de 4 ani).
S. conform statutului depus s-a înființat în anul 1995 și a avut o durata inițiala de 12 ani - art.3 din statut.
Această durată a fost prelungită prin hotărârea adunării generale a asociaților nr. 3IX8.04.2007 care a modificat inclusiv durata asociației, toate modificările statutului fiind certificate de încheierea irevocabila 667/04.02.2008 pronunțata de Judecătoria Arad în dosar -.
De asemenea prin sentința 7640/23.10.2008 Judecătoria Arad în dosarul - a respins ca nefondata cererea prin care aceasta solicita constatarea dizolvării de drept a acționarului
Susținerea privitoare la " data de înregistrare" nu are nici o relevantă în raport cu legalitatea hotărârilor. Sunt de asemenea probleme tehnice care nu au nici o influentă asupra fondului spetei de față mai ales că apelanta nu a făcut dovada vreunei vătămări datorită acestor probleme invocate.
Examinând apelul astfel promovat de reclamanta Societatea de Investiții Financiare - - A, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate prin întâmpinare de către pârâta intimată - - A, conform dispozițiilor art. 295 - 297 Cod procedură civilă, Curtea de APEL TIMIȘOARA constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Astfel, prima instanță, Tribunalul Arad, a aplicat greșit prevederile legale având caracter peremptoriu, de a căror respectare depinde însăși validitatea actului juridic societar adoptat. Drept urmare, încălcarea unor astfel de dispoziții este sancționată cu nulitatea absolută.
Aceste prevederi legale sunt cele referitoare la: 1. cerințele de validitate ale adunării generale extraordinare a acționarilor (); 2. cerințele de valabilitate ale hotărârii unei astfel de adunări; 3. cerințele de validitate ale actelor subsecvente adoptate de organele executive societare în vederea materializării hotărârii.
Ținând seama de circumstanța că pârâta-intimată - - face parte din categoria societăților comerciale deschise, fiind cotată pe piața bursieră, Curtea relevă că - - se supune atât regimului juridic special desemnat de Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cât și, complementar, regimului juridic comun prevăzut de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Drept urmare, cele trei categorii de cerințe de validitate a deciziilor ce însoțesc organizarea și funcționarea - - cu privire specială asupra Hotărârilor nr. 1 și 2 din 19.05.2008 și Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 10/30.07.2008 decurg din aplicarea sistemică a celor două legi, după criteriul prevalenței normei speciale, care se completează cu norma generală.
Astfel, Legea nr. 297/2004 statuează, inderogabil, că în privința societăților admise la tranzacționare pe o piață de capital reglementată, orice majorare de capital social trebuie să fie hotărâtă de adunarea generală extraordinară a acționarilor (art. 236 alin. 1). Această regulă nu cunoaște excepții, sub aspectul cerinței ca majorarea de capital social să fie hotărâtă de organismul societar suprem.
Numai sub aspectul modalităților de punere în operă a unei astfel de majorări de capital social, legiuitorul pieței de capital face următoarea distincție: actul constitutiv sau adunarea generală extraordinară pot autoriza majorarea capitalului social până la un nivel maxim. În limitele nivelului fixat, prin actul constitutiv sau hotărâre a adunării generale extraordinare, administratorii pot decide, în urma delegării de atribuții, majorarea de capital social ( art. 236 alin. 2).
În succesiune logică, în ipoteza în care societatea comercială tranzacționată intenționează să își majoreze capitalul social, prin delegarea operațiunii de majorare în competența administratorilor, sunt necesare îndeplinirea următoarelor condiții: 1. actul constitutiv sau adunarea generală extraordinară să autorizeze acest mod de majorare a capitalului social; 2. majorarea capitalului social trebuie să constituie voința socială a acționarilor, exprimată fie prin actul constitutiv, fie prin hotărâre a adunării generale extraordinare; 3. hotărârea acționarilor de majorare a capitalului social să fie adoptată respectând regimul juridic propriu prevăzut de lege sau de actul constitutiv, regim juridic autonom în raport cu hotărârea sau dispoziția din hotărâre referitoare la delegarea prerogativei majorării capitalului social către administratori; 4. în ierarhia societară, hotărârea acționarilor de autorizare a majorării capitalului social are forță juridică a însăși hotărârii de majorare a capitalului social.
Prin urmare, hotărârea de autorizare a majorării capitalului social conține un număr de trei decizii, astfel: a) prima, de majorare a capitalului social până la un anumit nivel maxim, ceea ce înseamnă că decizia prevede, în cuantum general, suma cu care se va putea majora capitalul social existent al societății comerciale. Aceeași decizie, prevede și termenul până la care administratorii vor putea decide majorarea, durată de timp ce nu poate fi mai mare de un an (art. 236 alin 2 din Legea nr. 297/2004); b) a doua decizie, privește autorizarea capitalului social ce va face obiectul noilor aporturi de capital; c) a treia decizie are în obiect delegarea administratorilor să exercite o atribuție de competența funcțională a adunării generale extraordinare. Sintetizând cele trei componente ale hotărârii, se constată că acestea sunt de majorare a capitalului social, de configurare a capitalului autorizat ce va putea face obiectul deciziilor de majorare adoptate de administratori, respectiv de delegare a competenței majorării capitalului social către administratori.
Curtea relevă că dispozițiile art. 236 alin. 1 și 2 din Legea nr. 297/2004, având caracter special, se aplică după regulalex specialia generalibusderogant,ceea ce înseamnă că prevederile art. 220/1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990, având caracter general, se exclud.
În schimb, pentru a constata îndeplinirea cerințelor de validitate ale hotărârii de autorizare a majorării capitalului social a unei societăți tranzacționate pe o piață de capital reglementată, este necesar să se apeleze la dispozițiile generale compatibile conținute în Legea nr. 31/1990.
Astfel, potrivit art. 113 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 31/1990, adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării generale extraordinare.
Așa cum s-a arătat deja, art. 236 alin. 1 și 2 din Legea nr. 297/2004 impun aprobarea prin hotărâre a adunării generale extraordinare, atât pentru majorarea capitalului social, cât și pentru autorizarea majorării acestuia de către administratori. Legiuitorul pieței de capital a dat în competența adunării generale extraordinare atributul majorării de capital social, de unde rezultă, totodată, cerințele de validitate pe care trebuie să le întrunească deliberările și hotărârea unei astfel de adunări.
Aceste cerințe sunt descrise de art. 115 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990, și anume: a) cvorumul de prezență; b) cvorumul de vot.
Relativ la Hotărârile nr. 1 și 2 atacate cu acțiune în anulare, Curtea reține că cerința cvorumului de prezență de din numărul total de drepturi de vot, este îndeplinită, aspect necontestat de către părți.
În ceea ce privește cerința cvorumului de vot minimal, prevăzut de art. 115 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 31/1990, și anume de 2/3 din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentanți, Curtea constată că această cerință nu este îndeplinită.
Astfel, la adunarea generală extraordinară a participat un număr de 181.243 de acțiuni cu drept de vot, din care a votat pentru majorarea capitalului social un număr de 92.174 de acțiuni, iar împotrivă a votat un nr. de 89.069 de acțiuni. Votul acordat pentru majorarea capitalului social, de aproximativ din totalul drepturilor de vot deținute de acționarii persoane fizice, reprezentați de Asociația, și de acționarul persoană juridică -, se constată insuficient pentru adoptarea acestei decizii. de 2/3 din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentanți este prevăzut de legiuitor cu titlu peremptoriu, în sens minimal, având în vedere că potrivit disp. art. 115 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, prin actul constitutiv se pot stipula cerințe de cvorum și de majoritate mai mari.a contrario, acționarii nu pot conveni prin pacte societare asupra unor cerințe de cvorum și de majoritate inferioare pragului de 2/3. legii este explicabil prin nevoia de a apăra acționarii de influența negativă a acelor hotărâri ale adunării generale sau clauze ale actului constitutiv ce împovărează excesiv obligațiile patrimoniale ale acționarului, prin impunerea de noi aporturi sociale vizate de majorarea capitalului social sau, răpindu-i dreptul de preferință, aduc în structura acționariatului noi acționari având drepturi similare dobândite pe calea majorării de capital social.
Sancțiunea încălcării cerințelor legale de cvorum și de majoritate prevăzute de art. 115 alin. 1-3 din Legea nr. 31/1990 este nulitatea absolută a hotărârii, astfel adoptată.
Este lovită de nulitate absolută Hotărârea nr. 1/19.05.2008 a adunării generale extraordinare a - -, întrucât deși privește majorarea capitalului social pe baza unui capital autorizat de către, în limitele căruia s-a delegat prerogativa de majorare către consiliul de administrație, hotărârea nu a fost adoptată cu îndeplinirea cumulativă a cerințelor prevăzute de art. 236 alin. 2 din Legea nr. 297/2004 și a celor impuse de art. 115 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 31/1990.
Referitor la decizia din această hotărâre, prin care se aprobă delegarea către consiliul de administrație să exercite atribuțiile prevăzute de art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990, Curtea constată că această decizie nu este conformă cu dispozițiile art. 236 din Legea nr. 297/2004, nici cu cele ale art. 114 alin. 2, combinat cu art. 220/1 din Legea nr. 31/1990. Astfel, Hotărârea nr. 1 deși deleagă atribuția majorării capitalului social Consiliului de administrație, totuși, nu respectă cerințele preliminare acestei delegări, și anume: adoptarea deciziei de majorare a capitalului social; autorizarea capitalului social ce se va constitui prin operațiunea majorării, fixând nivelul maxim al majorării; delegarea acestei atribuții pe o durată limitată, în competența consiliului de administrație.
Relativ la Hotărârea nr. 2 luată de la aceeași dată și în același context juridic, Curtea constată că aceasta nu este o hotărâre de sine-stătătoare, ci o continuare a primei hotărâri, ceea ce rezultă din problematica pe care o rezolvă, și anume, data de la care Hotărârea nr. 1 va fi opozabilă acționarilor (identificați). Întrucât, referitor la hotărârea de bază a, aceea de delegare a deciziei de majorare a capitalului social către administratori, Curtea s-a pronunțat în sensul constatării nulității sale absolute, nici dispoziția complementară ce vizează data înregistrării pentru a servi la identificarea acționarilor, conținută în Hotărârea nr. 2, nu își poate continua existența juridică, fiind lovită de nulitate absolută. Hotărârea nr. 2 nu este un act juridic subsecvent, și nici accesoriu Hotărârii nr. 1, ci face parte integrantă din Hotărârea adoptată în mod unitar, conform unei singure convocări și a unei singure ordini de zi, avută în vedere atât de acționari, cât și de organul statutar ce a lansat convocarea în adunare generală extraordinară.
Curtea nu va reține motivele de apel referitoare la: 1. nulitatea hotărârii atacate pe temeiul că nu au fost numiți 3 secretari de ședință. Acesta poate constitui un motiv de nulitate relativă a hotărârii, însă numai când se invocă vătămarea unui interes legitim, ceea ce nu se constată în cauză; 2. nulitatea hotărârilor pe motivul adoptării lor prin votul unui reprezentant fără capacitate de folosință. Din actele constitutive și cele modificatoare, rezultă că Asociația nu încetat de drept ci, dimpotrivă, că se află sub durata statutară de funcționare până în anul 2023, conform Hotărârii nr. 3/18.04.2007 înscrisă în registrul persoanelor juridice prin efectul încheierii nr. 667/04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Arad (fila 33 dosar Tribunal).
În privința nulității Hotărârii nr. 2 pe temeiul nemenționării, în integralitate, în ordinea de zi conținută de convocator a "datei de 23.05.2008 ca dată de înregistrare", Curtea relevă că, într-adevăr, această mențiune nu a făcut obiectul convocatorului, deși, potrivit Regulamentului Consiliului Național al Valorilor Imobiliare () nr. 1/2006, (art. 135 alin. 1 pct. 11) s-ar fi impus consemnarea în convocator a propunerii privind data de înregistrare.
Din modul în care este redactat textul art. 135 alin. 1 pct. 11 din Regulamentul, text potrivit căruia "Convocatorul adunării generale cuprinde următoarele informații: - propunerea privind data de înregistrare", rezultă că această mențiune este obligatorie pentru emitentul convocatorului. Ratio legis, textul normativ al Regulamentului, astfel examinat, servește aplicării dispozițiilor art. 243 și 236 din Legea nr. 296/2004, cu privire specială asupra cerințelor formale ce vizează convocarea și participarea acționarilor unei societăți tranzacționate pe o piață de capital reglementată la dezbaterile organului suprem de conducere al societății comerciale - adunarea generală extraordinară a acționarilor.
În acest context normativ, "data de înregistrare" semnifică,ope legis,aceeași importanță juridică pe care legea și regulamentul o acordă celorlalte mențiuni obligatorii ale convocatorului, cum sunt: data și locul adunării generale; data de referință; ordinea de zi etc. (art. 135 alin. 1 pct. 1-10). Prin consecință, și încălcările aduse obligației cu privire la diseminarea acestor informații sunt sancționate identic, cu nulitatea absolută a hotărârii adunării generale adoptată în condițiile nerespectării cerințelor formale de convocare și de informare a acționarilor asupra tuturor aspectelor evocate de art. 135 alin. 1 pct. 1-11 di n Regulament.
Cerința imperativă a menționării în convocator a propunerii referitoare la data de înregistrare rezultă din legătura juridică pe care o are data de înregistrare cu exercitarea drepturilor de preferință ale acționarilor preexistenți în societatea pe acțiuni la epoca majorării capitalului social.
În acest sens, sunt relevante prevederile art. 130 din Regulamentul nr. 1/2006 al, în aplicarea art. 240 din Legea pieței de capital.
Astfel, pe de o parte, majorarea capitalului social cu aport în numerar se realizează prin emiterea de acțiuni noi, ce sunt oferite spre subscriere, în primul rând, deținătorilor de drepturi de preferință, aparținând acționarilor existenți la data de înregistrare (art. 130 alin. 1 lit. a). Numărul drepturilor de preferință este egal cu numărul de acțiuni înregistrate (art. 130 alin. 2).
Prin urmare, data de înregistrare determină numărul acțiunilor recunoscute de evidențele emitentului în dreptul acționarilor, iar prin aceasta determină, totodată, numărul drepturilor de preferință ale aceluiași acționar, în raport cu care va fi îndreptățit să își exercite opțiunea de a subscrie un anumit număr din noile acțiuni ce vor fi emise de societatea comercială pentru majorarea capitalului social.
În concluzie, propunerea privind data de înregistrare este imperios necesar a fi menționată în convocator deoarece, pentru acționari, data de înregistrare influențează, în mod direct, atât numărul acțiunilor recunoscute prin înregistrare, cât și numărul acțiunilor noi ce vor putea fi subscrise de acționari, prin valorificarea unuia dintre drepturile fundamentale ale acționarului - dreptului de preferință.
Consecința omisiunii menționării în convocator a propunerii privind data de înregistrare, informație expres prevăzută de art. 135 alin. 1 pct. 11 din Regulamentul nr. 1/2006 al, în aplicarea dispozițiilor art. 236 și 240 din Legea nr. 297/2004, este încălcarea dreptului acționarului la o corectă și deplină informare referitor la exercițiul unor atribute indisolubil legate de calitatea de acționar, cum este cel privitor la exercitarea dreptului de preferință, în limitele temporale impuse de societatea emitentă de acțiuni noi, pentru majorarea capitalului social.
Sancțiunea încălcării acestor cerințe, de convocare a adunării generale este nulitatea absolută a Hotărârii nr. 2 a - -, și pentru acest motiv. Nulitatea absolută este expresă, fiind prevăzută de Legea societăților comerciale, iar nu de Legea pieței de capital. Într-adevăr, potrivit art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, convocarea trebuie să cuprindă menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării, cum este și aceea a stabilirii datei de înregistrare. Art. 129 alin. 7 din aceeași lege statuează, cu titlu de interdicție, că nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu art. 117.
Deliberând și hotărând asupra propunerii privind data de înregistrare, fără ca această informație să fie adusă la cunoștința acționarilor, prin convocator, a - - a încălcat atât norma legală de obligare la un conținut informal minim al convocatorului, normă reprezentată de art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, cât și norma legală de interzicere a adoptării de hotărâri, de către adunarea generală, asupra unor propuneri ce nu au făcut obiectul informării acționarilor, potrivit legii, normă reprezentată de art. 129 alin.7 din Legea nr. 31/1990.
Apelul reclamantei - este fondat și pentru motivul neanulării de către Tribunal a Hotărârii nr. 10/30.07.2008 a Consiliului de administrație (CA).
Prima instanță a respins petitul referitor la anularea acestei hotărâri, apreciind că hotărârea este legală, câtă vreme hotărârile organului societar suprem nu sunt lovite de sancțiunea nulității, iar hotărârea organului societar executiv este adoptată în scopul punerii în executare a celor dintâi hotărâri.
Curtea statuează că și Hotărârea nr. 10/30.07.2008 a CA este lovită de aceeași sancțiune care lipsește de eficiență Hotărârile nr. 1 și 2 din 19.05.2008 ale, și anume, de nulitate absolută.
Potrivit considerentelor deja expuse, Curtea a statuat că deciziile adoptate de la data de 19.05.2008, sunt nelegale și, prin consecință, instanța de apel a constatat nulitatea lor absolută.
deciziei consiliului de administrație cu legea sau actul constitutiv se apreciază de C prin luarea în considerare a principiului așezării ierarhice a organelor ce compun mecanismul societar decizional și a principiului supremației deciziei adoptate de organul societar ierarhic superior.
Potrivit primului principiu enunțat, competențele funcționale sunt distribuite de lege și de actul constitutiv organelor de conducere și celor executive în mod ierarhic.
Transferul unor atribute de competență de la organul de conducere la organul de execuție poate avea loc numai în condiții legale sau statutare precis determinate.
Prin urmare, adunarea generală a acționarilor, ca organ de conducere, poate delega, în condițiile art. 114 din Legea nr.31/1990, exercițiul unor atribuții proprii către organul executiv (consiliul de administrație sau directorat).
Delegarea este, însă, neconformă cu legea sau/și, după caz, cu actul constitutiv când: a) se transferă exercițiul altor atribuții decât cele încuviințate de lege sau actul constitutiv; b) se încalcă cerințele legale sau cele ale actului constitutiv cu privire la hotărârea de delegare a exercițiului atribuțiilor. Consecințele neconformității, în oricare dintre cele două ipoteze sunt duble, și anume: invaliditatea hotărârii de delegare a competenței; invaliditatea deciziilor luate de organul executiv delegat.
Prin urmare, Curtea, statuând că Hotărârea prin care a delegat nelegal exercițiul majorării de capital social către consiliul de administrație este nulă absolut, datorită încălcării cerințelor legale de adoptare a acestei hotărâri, decide că și hotărârea CA de punere în executare a hotărârilor adunării generale extraordinare este sancționată cu nulitatea absolută.
Potrivit celui de al doilea principiu, decizia adoptată de adunarea generală subordonează forței sale juridice superioare deciziile celorlalte organe cu rol execuțional, fie acestea consiliu de administrație, directorat, consiliu de supraveghere sau directori. Aceasta, însă, numai în măsura în care decizia adunării generale este conformă cu legea sau cu actul constitutiv.a contrario, deciziile nelegale sau contrare actului constitutiv, chiar exprimând voința adunării generale, nu produc efectul obligativității pentru organele executive, iar dacă aceste din urmă organe au pus, totuși, în aplicare o astfel de hotărâre, decizia organului executiv urmează soarta juridică a hotărârii nelegale sau contrare actului constitutiv. În consecință, dacă hotărârea adunării generale a fost declarată nulă, aceeași sancțiune lovește și decizia organului executiv,
Drept urmare, Hotărârea nr. 10/30.07.2008 a Consiliului de Administrație este nulă absolut.
Astfel fiind, Curtea de Apel va admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2052/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad va schimbă sentința civilă atacată în sensul că va admite acțiunea în anulare formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta intimată - - A și în consecință va dispune anularea Hotărârilor nr. 1 și nr. 2 ale Adunării generale extraordinare a acționarilor - - din data de 19.05.2008, precum și a Hotărârii nr. 10 din data de 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - - și comunicarea prezentei la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.
Văzând și prevederile art. 6 alin. ultim din Legea nr. 26/1990,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul reclamantei Societatea de Investiții Financiare -, împotriva sentinței civile nr. 2052/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Schimbă sentința civilă atacată în sensul că admite acțiunea în anulare formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta intimată - - A și în consecință dispune anularea Hotărârilor nr. 1 și nr. 2 ale Adunării generale extraordinare a acționarilor - - din data de 19.05.2008, precum și a Hotărârii nr. 10 din data de 30.07.2008 a Consiliului de Administrație a - -.
Dispune comunicarea prezentei la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - Dr. - -
GREFIER,
- -
Red. Dr. /13.05.2009
Dact. /15.05.2009
5 ex./ 3 com.
Ărima instanță - Trib.
Judecător -
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș
