Anulare hotarare aga Spete. Decizia 82/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 728/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 82

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur

JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR - -

GREFIER

******************

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul pârât împotriva sentinței comerciale nr.680/06.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă C LICHIDATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI SC SRL și intimații pârâți - și.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială depusă la dosar fila 23 și intimata reclamantă prin consilier juridic cu delegație depusă la dosar fila 25, lipsind intimații pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Recurentul pârât, prin apărător, solicită proba cu înscrisuri, în dovedirea calității procesuale active, respectiv certificatul de căsătorie. Totodată, arată că la dosar există certificat fiscal al autovehiculului înregistrat pe numele ambilor soți.

Intimata reclamantă, prin consilier juridic, nu contestă că recurentul are soție și nu se opune probei cu înscrisuri, arătând că nu contestă existența certificatului fiscal.

Curtea, după deliberare, având în vedere existența certificatului fiscal necontestat de intimată prin lichidator judiciar, apreciază că proba cu înscrisul solicitat, respectiv certificat de căsătorie, nu este utilă cauzei și o respinge ca atare.

Recurentul pârât, prin apărător, depune la dosar înscris vizând valoarea de circulație a autovehiculului, comunicând un exemplar părții adverse.

Intimata reclamant, prin consilier juridic, nu se opune probei solicitată.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisul depus de recurentul pârât la acest termen.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.

Recurentul pârât, prin apărător, arată că hotărârea judecătorului sindic încalcă interdicția de a se pronunța extra petita. Petitul acțiunii privește acțiunea în anulare, iar judecătorul sindic are în vedere constatarea nulității absolute, temeiul de drept dispozițiile art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii. Arată că autovehiculul este în proprietatea ambilor soți conform dispozițiilor art.35 Codul Familiei. Reprezentarea soției nu operează în ce privește reprezentarea în fața instanței. În formularea cererii de chemare în judecată lichidatorul a susținut prețul derizoriu însă nu a administrat nici o probă în acest sens. Înscrisurile depuse nu sunt relevante, orice susținere legată de prețul derizoriu trebuie dovedită cu expertiză nu cu înscrisuri de pe un site. Respectivele valori sunt valori solicitate de vânzător și nu sunt unele reale.

Intimata reclamantă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat pentru motivele arătate în întâmpinare.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:

Prin sentința comercială nr. 680 din 6.02.2009, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a admis cererea lichidatorului judiciar C în contradictoriu cu pârâta debitoare SC SRL prin administratori și - și pârâtul, a constatat nulitatea absolută a tranzacției comerciale încheiată la 11.12.2004 în baza facturii nr. -/11.12.2004 privind vehiculul marca Ford Mondeo nr. de înmatriculare B-49-, serie șasiu, serie motor și a dispus repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtului de a preda autovehiculului debitoarei SC SRL în faliment, reprezentată prin lichidator C Consult.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul - sindic a reținut că prin sentința comercială nr. 2808 din 20 iunie 2007 s-a deschis procedura falimentului în formă simplificată, față de debitoarea SC SRL.

Se mai retine că în cursul exercitării atribuțiilor sale administratorul a constatat că la data de 11 decembrie2004 a fost vândut către o terță persoană, un autoturism Ford Mondeo, din 1999, la prețul de 29.750.000 lei vechi în timp ce prețul de piață al unui autovehicul asemănător a fost în 2008 de 6000 euro, iar pentru altul ce are ca an de fabricație 1993, prețul este 3950 euro.

Având în vedere această situație de fapt, instanța constată că tranzacția comercială încheiată la 11 decembrie 2004 în baza facturii fiscale nr. - între SC SRL, reprezentată la acea dată de și, în calitate de vânzător, și, în calitate de cumpărător, privind vehiculul marca autovehiculului marca FORD MONDEO, identificat cu nr. de inmatriculare, serie WFOFXXGBBFE. serie motor, a fost încheiată în condițiile art. 80 alin.1 lit. b din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, respectiv prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, prețul fiind neserios, derizoriu, iar operațiunea a fost efectuată în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

Se apreciază că bunul ce s-a înstrăinat nu face parte din categoria celor pentru care este necesar acordul expres al soțului vânzătorului și, pe acest fond, să fie necesară introducerea în cauză a soției lui, așa cum încearcă acesta să demonstreze în notele scrise depuse la dosar. Prin urmare, nu se pune în discuție participarea procesual pasivă și a soției lui la prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen, motivat și legal timbrat, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate și fiind întemeiate în drept pe dispozițiile articolului 304 punctul 5 și articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

În esență, recurentul susține că instanța s-a pronunțat extra petita, în sensul că a fost sesizată cu cererea având ca obiect anularea unui transfer patrimonial în sensul valorificării unei cauze de nulitate relativă, iar instanța a constatat nulitatea absolută a tranzacției încheiată la 11.12.2004.

Arată recurentul că aceeași confuzie reiese și din calificarea în drept a acțiunii introductive, reținându-se, pe de o parte că acțiunea este întemeiată pe articolul 80 alineat 1 litera c din Legea nr.85/2006, iar pe de altă parte se reține incidența articolului 1303 Cod civil.

Precizează recurentul și că nu a fost îndeplinită cerința coparticipării procesuale pasive obligatorii, rezultată din caracterul indivizibil al dreptului de proprietate asupra autovehiculului.

În acest sens, recurentul arată că în raport de caracterul personal al acțiunii, trebuia să figureze ca pârât și soția sa, având în vedere că autoturismul este proprietate devălmașă, bunul fiind comun, în sensul articolului 30 Codul familiei.

Pe fondul cauzei, recurentul susține că hotărârea este neîntemeiată față de împrejurarea că s-a reținut afirmația reclamantei că prețul la care s-a vândut autoturismul a fost unul neserios, derizoriu, afirmație sprijinită pe un extras de pe un site unde erau evidențiate doar prețurile solicitate de vânzători și nu prețul rezultat din vânzări.

Prin urmare, în cauză nu s-a făcut dovada tezei în funcție de care s-a motivat acțiunea reclamantului.

În aceste condiții, recurentul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate cu trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

Intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar a formulat întâmpinare în combaterea recursului, solicitând în principal anularea recursului ca netimbrat și în subsidiar ca neîntemeiat.

În esență, intimata susține ce a reținut instanța de fond în considerente, și apreciază că instanța nu s-a pronunțat extra petita câtă vreme prin acțiunea introductivă au fost invocate prevederile Codului civil referitoare la neseriozitatea prețului tranzacției.

Cu privire la competența instanței, intimata precizează că prin Legea nr.85/2006, se atribuie judecătorului sindic soluționarea cererii chiar privind nulitatea absolută a transferului patrimonial alături de reținerea aplicabilității prevederilor articolului 80(1) litera

În consecință, se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.

Examinând recursul potrivit articolului 3041Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este întemeiat în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate.

Recursul a fost legal timbrat, fapt constatat de instanță în ședința publică de la 28.05.2009 și atestat de chitanța CEC Bank de la fila 24 și timbrul judiciar aplicat pe verso.

În cauza de față, dincolo de hotărârea prin care s-a constatat nulitatea absolută a tranzacției, deși s-a cerut de reclamant anularea tranzacției, problema este și de aplicare a dispoziției legale pe care s-a întemeiat acțiunea.

Este adevărat că temeiul juridic nu leagă instanța, dar acesta este obligată să dea (în exercitarea rolului activ) calificarea juridică exactă, respectând regula dezbaterii contradictorii pentru stabilirea obiectului cererii și temeiul juridic al acesteia.

În acest context, se reține că pe de o parte, lichidatorul judiciar a susținut în cererea formulată că este vorba de un transfer patrimonial efectuat "cu intenția ambelor părți de a sustrage bunurile debitoarei de la urmărirea creditorilor, conformarticolului 80(1) literadin Legea nr.85/2006" (fila 3 dosar fond), iar pe de altă parte a susținut că autoturismul a fost vândut sub prețul real, astfel că nu îndeplinește condiția prevăzută dearticolul 1303 Cod civil,respectiv prețul să fie sincer și serios, pentru ca în finalul acțiunii, să se precizeze căvânzarea a fost făcută cu concursul fraudulos al pârâtului în dauna drepturilor creditorilor,pârâtcare cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască valoarea de piață a autovehiculului(fila 5 dosar fond), solicitându-se anularea transferului patrimonial în temeiul articolului 80(1) litera b din Legea nr.85/2006.

Față de inconsecvența titularului cererii în ce privește aplicarea dispoziției prevăzută de articolul 80(1) litera b ori a celei din articolul 80(1) litera c din Legea nr.85/2006, judecătorul - sindic nu a cerut în baza rolului activ (articolul 129(5) Cod procedură civilă)reclamantului să-și lămurească cererea, din considerentele succinte ale hotărârii rezultând că și-a însușit una din pozițiile acestuia, respectiv constatarea că tranzacția s-a încheiat în condițiile articolului 80(1) litera b din Legea nr.85/2006.

Judecătorul - sindic nu a avut în vedere că actul vizat de acest text (articolul 80 litera b) trebuie să fie lezionar, iar nu orice act în care disproporția de valoare între contraprestații este lipsită de echivalență.

Atunci când se reține dispoziția prevăzută de articolul 80 litera b din Legea nr.85/2006, se are în vedere existența unei disproporții vădite de valoare, iarnu discutabile.

Or, câtă vreme probatoriul administrat de lichidatorul judiciar nu este de natură a stabili concret existența sau nu a unei disproporțiivădite,ci a uneia discutabile, rezultă că în cauză nu a fost stabilită situația de fapt, astfel încât să fie posibilă efectuarea controlului judiciar al aplicării corecte a legii la o situație de fapt stabilită.

Prin urmare, reținându-se necesară aprofundarea probatoriului prin care să se lămurească existența sau nu a unei disproporții vădite între contraprestațiile generate de tranzacția a cărei anulare s-a solicitat, respectiv, efectuarea unei expertize prin care să se stabilească valoarea de circulație a autoturismului la data de 11.12.2004, raportat la anul de fabricație, la rulajul acestuia și la starea tehnică rezultată din inspecțiile tehnice periodice obligatorii, și având în vedere că în recurs este admisă numai proba cu înscrisuri (articolul 305 Cod procedură civilă), Curtea va admite recursul cu consecința casării hotărârii în baza articolului 3041cod procedură civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În temeiul articolului 315 Cod procedură civilă, în fond după casare, instanța va avea în vedere și stabilirea cadrului procesual de către reclamant (față de caracterul devălmaș al bunului) reținând că există situații de excepție când dispozițiile articolului 47 Cod procedură civilă nu au caracter relativ, ci de obligativitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul -pârât, împotriva sentinței comerciale nr. 680 din 6.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă C lichidator judiciar al debitoarei SC SRL și intimații pârâți - și.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

- -

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

8.02.2010

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Adriana Teodora Bucur
Judecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 82/2010. Curtea de Apel Bucuresti