Anulare incident plată. Decizia 108/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 108
Ședința publică din data de 14 iulie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta - SRL - prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-, Județ P, împotriva sentinței nr.89 din 09 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatele - pârâte- SRL- P,. de Centură, nr. KM.70, Cod poștal -, Județ P,BANCA COMERCIALA - SUCURSALA- P,-, Cod poștal -, Județ
Apelul este timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit ordinului de plată nr. 03.04.2009 aflat la fila 11 dosar și timbru judiciar de 0,50 lei, ce au fost atașate la dosarul cauzei și anulate de către instanță.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă Banca Comercială Română - Sucursala P, reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind apelanta reclamantă - SRL P și intimata pârâtă - SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură din cadrul instanței intimata pârâtă SRL a depus întâmpinare iar prin același serviciu apărătorul ales al apelantei reclamante avocat Aad epus cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată fiind în imposibilitate de prezentare din motive medicale.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă Banca Comercială Română - Sucursala P, arată că se opune cererii formulată de apărătorul apelantei deoarece cererea nu este dovedită dar și datorită faptului că aceleiași părți i s- mai acordat un termen pentru lipsă de apărare.
Curtea, deliberând asupra cererii pentru lipsă de apărare formulată de apărătorul apelantei o va respinge ca nedovedită potrivit art. 156 Cod proc civ, luând act totodată că în cauză nu se formulează alte cereri constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea apelului.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă Banca Comercială Română - Sucursala P, având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea formulată.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 15.12.2008 sub nr-, reclamanta - SRL Pas olicitat ca în contradictoriu cu pârâtele - SRL și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA să se dispună anularea incidentului de plată declarat de pârâtă la data de 05.12.2008, privitor la refuzul parțial la plată a biletului la ordin emis de reclamantă în favoarea pârâtei - SRL.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că societatea a fost înființată în anul 2000 având ca obiect principal de activitate conform codului - Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule și a încheiat cu pârâta un contract având ca obiect livrarea unor mărfuri, în baza căruia reclamanta a emis către - SRL, Biletul la Ordin cu scadența la 28.11.2008, în valoare de 32.500 lei, cu titlu de garanție a mărfii ce urma a fi livrată, urmând ca la finalizare, suma să fie restituită integral și din greșeală - SRL a introdus biletul la ordin la plată și întrucât a fost refuzat pentru lipsa parțială a disponibilului la momentul respectiv, BCR- Sucursala Pap rocedat la trecerea reclamantei în situația incidenței de plăți, fapt ce perturbă grav activitatea acesteia.
Pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că BCR SA Sucursala P în mod corect a procedat la decontarea sumei de 24.095 lei existentă în contul emitentului, refuzând la plată suma de 8.405 lei și procedând la înscrierea refuzului plății la CIP în Fișierul Național de Bilete la Ordin, motivat de lipsa parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen a biletului la ordin, respectând întocmai dispozițiile Regulamentului Băncii Naționale a României nr.1/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că achiesează la pretențiile reclamantei întrucât aceasta a lăsat Biletul la Ordin ca garanție și că acesta a fost introdus la plată din eroare, reclamanta efectuând plățile întocmai și la timp.
Prin sentința nr. 89 din 09 martie 2009, Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâtele - SRL și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ -A - pentru Sucursala
Pentru a hotărî astfel, tribunalul reținut că în derularea raporturilor lor rezultând din contractul de vânzare-cumpărare nr.337/1.09.2008, - SRL în calitate de cumpărătoare a emis la data de 27.10.2008 un bilet la ordin, cu data scadenței la 28.11.2008, în favoarea vânzătoarei - SRL și potrivit art. 5 din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă și pârâtă s-a prevăzut că "plata produselor se va face prin ordin de plată, în baza facturilor emise de vânzător și semnate de cumpărător până la data de 15.11.2008, iar ca garanție, cumpărătorul lasă un Bilet la Ordin în valoare de 32.500,00 lei, care se va introduce în bancă numai dacă nu sunt respectate obligațiile asumate în acest contract."
Se reține prin hotărâre că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului produselor cumpărate până la termenul prevăzut în contract, aceasta rezultă cu certitudine din faptul că la data de 25.11.2008 beneficiarul Biletului la ordin a prezentat titlul trasului în vederea plății, susținerile reclamantei și ale pârâtei - SRL în sensul că plata se făcuse la timp și integral nu au fost în nici un fel dovedite și pârâta BCR SA, având de făcut plata biletului la ordin a consemnat la data de 8.12.2008, după data scadenței acestuia, refuzul parțial de plată pentru diferența de 8.405 lei, datorată lipsei de disponibil în cont, în conformitate cu prevederile art.13 alin (1) din Regulamentul BNR nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți și față de dispozițiile art.36 rap. la art.13 și art. 28 din Regulamentul BNR nr.1/2001, privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta - SRL P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că instanța de fond a dat o hotărâre greșită în urma unei aprecieri necorespunzătoare a probelor, întrucât din acestea rezultă în mod evident faptul că Biletul la Ordin a fost lăsat de emitent pârâtei - SRL cu titlu de garanție și acest bilet la ordin, nu a fost dat pentru a fi introdus la plata, astfel cum a procedat din greșeală - SRL.
De asemenea mai arată recurenta că datorită faptului că acest bilet la ordin a fost introdus la plată și refuzat pentru lipsa parțială a disponibilului la momentul respectiv, Banca Comercială Română - Sucursala P, a procedat la trecerea sa în situație de incidență de plăți, fapt care îi perturbă grav activitatea, având în vedere că se află în imposibilitate de a obține o creditare din partea băncii, până la soluționarea acestei probleme.
Menționează recurenta că pârâta BCR SA, a formulat întâmpinare susținând că și-a îndeplinit întocmai obligațiile decurgând cu Regulamentul BNR nr. 1/2001 și din Normele cadru ale BNR nr. 7/1994, aceasta recunoscând faptul că, din actele anexate cererii de anulare a incidentului de plată, a rezultat faptul că Biletul la Ordin în valoare de 32.500 lei reprezentând marfa, a fost lăsat de emitent pârâtei SRL cu titlu de garanție, recurenta garantând obligația cu Biletul la Ordin emis legal, adică cu respectarea dispozițiilor art. 1-3 și art. 84 din Legea nr. 59/1934, completat potrivit legii, Bilet la Ordin pe care l-a înmânat cu titlu de garanție societății SRL, iar lăsarea unui Bilet la Ordin drept garanție reprezintă o practică în domeniul comerțului.
Consideră recurenta că într-o astfel de situație, - SRL nu putea folosi acest Bilet la Ordin (primit cu titlu de garanție) pentru a-l încasa, deoarece biletul nu poate fi încasat decât de beneficiarul consemnat pe acesta, respectiv cel care i l-a dat sau de un eventual giratar.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din apel, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:
Susținerea apelantei că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că biletul la ordin în valoare de 32.500 lei, emis de apelanta - SRL în favoarea intimatei - SRL, a fost lăsat cu titlu de garanție, este nefondată.
In considerentele sentinței apelate, instanța de fond reține că părțile din contractul de vânzare cumpărare nr. 337 din 01 septembrie 2008, respectiv apelanta și intimata pârâtă - SRL, au prevăzut în art. 5 din contract că plata produselor se va face prin ordin de plată în baza facturilor emise de către vânzător și semnate de cumpărător până la data de 15 noiembrie 2008, iar ca garanție cumpărătorul în speță apelanta - SRL lasă un bilet de ordin în valoare de 32.500 lei, care se va introduce la bancă numai dacă nu sunt respectate obligațiile asumate în acest contract.
Prin urmare, biletul la ordin a fost emis cu titlu de garanție, aspect reținut în considerentele sentinței apelate, astfel încât susținerile apelantei sunt nefondate.
Nefondate sunt și susținerile apelantei în sensul că biletul la ordin ar fi fost lăsat cu titlu de garanție a mărfii ce urma a fi livrată, apelanta - SRL având calitatea de cumpărător potrivit contractului încheiat între părți și nu de vânzător pentru a garanta cu biletul la ordin marfa ce trebuia livrată, biletul la ordin fiind emis de către apelantă ca o garanție pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în contract, respectiv a plății mărfii livrate, astfel încât biletul la ordin nu a fost lăsat ca o garanție a mărfii ce urma a fi livrată, apelantei așa cum s-a arătat nerevenindu-i obligația de livrare a mărfii, ci de plată a prețului mărfii.
In mod corect și legal a reținut instanța de fond care este scopul garanției dată de apelanta reclamantă intimatei pârâte și anume acela ca biletul la ordin să fie introdus la plată în măsura în care apelanta în calitate de cumpărătoare nu-și respecta obligațiile asumate în contract respectiv, cu privire la plata mărfii livrate.
In aceste condiții este evident că destinația garanției, respectiv a biletului la ordin, nu era aceea de a fi restituită cumpărătorului, așa cum susține apelanta reclamantă, decât în măsura în care plata mărfurilor achiziționate de aceasta ar fi fost făcută de către emitenta biletului la ordin, scopul constituirii garanției și destinația biletului la ordin erau aceea de a servi vânzătorului - SRL la recuperarea contravalorii mărfii livrate către apelantă în situația în care aceasta din urmă nu-și îndeplinea obligația de plată, conform dispozițiilor art. 4, 5 și 13 din contractul de vânzare încheiat între părți.
Intimata pârâtă - SRL ar fi procedat greșit la introducerea la plată a biletului la ordin numai în situația în care emitentul biletului la ordin, respectiv apelanta, nu și-ar fi îndeplinit obligația de plată, însă nici apelanta și nici intimata pârâtă nu au făcut nicio dovadă în acest sens, astfel încât instanța de fond a reținut corect că scopul biletului la ordin, acela de a fi introdus la plată de către beneficiar în măsura în care emitentul - SRL nu-și respectă obligațiile asumate prin contractul de vânzare cumpărare, a rezultat cu certitudine din faptul că la data de 25.11.2008, beneficiarul biletului la ordin a prezentat titlul trasului în vederea plății.
Prin întâmpinarea formulată la instanța de fond, intimata a arătat că biletul la ordin a fost lăsat de emitent, respectiv de apelantă, intimatei pârâte - SRL cu titlu de garanție, precizând însă că beneficiarul biletului la ordin avea dreptul de a-l introduce la plată în momentul în care emitentul acestuia nu-și respecta obligațiile asumate în contract.
Referitor la susținerea apelantei că intimata - SRL nu putea folosi biletul la ordin, primit cu titlu de garanție, pentru a-l încasa, deoarece un astfel de bilet la ordin nu poate fi încasat decât de beneficiarul consemnat în bilet, respectiv cel care i l-a dat sau de un eventual giratar, nu este fondată, beneficiarul biletului la ordin așa cum rezultă din instrumentul de plată este - SRL, apelanta confundând calitatea de beneficiar al instrumentului de plată cu cea de emitent al acestuia, cel care emite biletul la ordin nu poate fi și beneficiarul acestuia, biletul la ordin ar fi trebuit restituit de beneficiar emitentului numai în măsura în care acesta din urmă nu și-ar fi respectat obligația de plată conform dispozițiilor prevăzute în contractul încheiat între părți, ori niciuna din părți nu a făcut dovada efectuării plății contravalorii mărfii și pe de altă parte apelanta nu a solicitat restituirea biletului la ordin ci anularea incidentului de plată.
Susținerea apelantei că în literatura de specialitate s-a consacrat că,garanțiile" îndeplinesc mai multe funcții și anume respectarea disciplinei contractuale, asigurarea securității creditului, să constituie un înlocuitor al unui raport de credit efectiv și să asigure economisirea de lichidități, nu poate afecta legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțată de către instanța de fond, care nu face altceva decât să se încadreze în funcțiile garanțiilor definite de apelantă, soluția primei instanțe nefăcând altceva decât să asigure respectarea disciplinei contractuale, concomitent cu apărarea interesului public prin gestionarea informației specifice incidentelor de plăți.
Pretinsul prejudiciu invocat de apelantă, acela de a fi pusă în imposibilitatea de a contracta un credit nu există, Regulamentul BNR nr. 1/2001, cu modificările și completările ulterioare nu reține în nici un moment că declararea unei societăți în incidență de plată împiedică accesul acesteia la creditare.
Față de dispozițiile art. 36 rap. la art. 13 și 28 din Regulamentul BNR nr. 1/2001, în mod corect și legal a procedat la declararea incidentului de plată, astfel încât acțiunea apelantei reclamante prin care a solicitat anularea incidentului de plată privind refuzul parțial al biletului de ordin emis de reclamantă în favoarea intimatei pârâte - SRL datorită lipsei de disponibil în cont, era neîntemeiată, considerente pentru care sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Așa fiind, pentru considerentele arătate apelantul se privește ca nefondat și urmează a fi respins în temeiul disp.art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - SRL - prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-, Județ P, împotriva sentinței nr.89 din 09 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatele - pârâte- SRL- P,. de Centură, nr. KM.70, Cod poștal -, Județ P,BANCA COMERCIALA - SUCURSALA- P,-, Cod poștal -, Județ
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 14 iulie 2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Red.
Dact. CMF /5 ex./ 15.07.2009
. fond - al Tribunalului Prahova
Jud fond
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina
