Anulare incident plată. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/2009
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, împotriva sentinței civile nr. 626 din 07.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, cauza privind și pe intimații - - și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA JUDEȚEANĂ B-N, având ca obiect anulare incident plată.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru intimata - -, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul intimatei - - a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiat a apelului, pe care a susținut-o oral, iar la solicitarea instanței de a-și exprima opinia referitoare la stabilirea cuantumului taxei de timbru pentru fond a susținut că, societatea pe care o reprezintă nu a fost angajată să timbreze la fond, fiind scutită raportat la împrejurarea că, s-a deschis procedura insolvenței și că, ar trebui să timbreze, nebeneficiind de aceleași scutiri și a învederat instanței că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond. La solicitarea instanței a precizat că, mandatul său este din partea unuia din administratorii judiciari, mai exact -.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului intimatei - -, în dezbateri judiciare asupra apelului.
Reprezentantul intimatei a solicitat respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond, pentru motivele detaliate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.626 din 07 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița - N în dosarul nr- a fost dmisă acțiunea în anulare a incidentului de plată formulată de reclamanta A în contradictoriu cu pârâtele Banca Comercială Română și Banca Comercială Română - Sucursala Județeană B-N și, în consecință s-a dispus ca pârâtele să anuleze incidentele de plată privind cecurile refuzate la plată pentru perioada 23.04.2009 până la data de 12.05.2009 făcute în baza cererii de înscriere a refuzului bancar nr. -/23.04.2009;
Au fost obligate pârâtele să comunice Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) anularea incidentelor de plată înscrise pe numele reclamantei.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de 23.04.2009 unitatea bancară a refuzat la plată file CEC, motivul refuzului fiind lipsa de disponibil. Ulterior justificării refuzului de plată BCR B prin cererea de înscriere a refuzului bancar nr. - a solicitat Băncii Naționale a României Centrala Incidentelor de Plăți înscrierea incidentului de plată produs cu fila CEC pe numele în calitate de subscriitor. La data de 10 aprilie 2009 Tribunalul Bistrița -N s-a pronunțat în dos. nr- și a deschis procedura de reorganizare ridicând prin această sentință și dreptul de administrare a conducerii. În data de 23.04.2009 prin adresa nr. 2905/23.04.2009 se înștiințează BCR Sucursala B că prezenta firmă este sub procedura specială a Legii 85/2006 și toate filele CEC și biletele la ordin trebuiau refuzate pentru lipsă mandat administrator și nu pentru lipsă disponibil. Astfel, lipsa mandatului este specificată prin sentința comercială iar acesta duce la incidente minore și nu incidente majore precum lipsa disponibilului în cont.
Într-adevăr prin sentința comercială nr. 238 din 10.04.2009 pronunțată în dosar nr- s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei dispunându-se în baza art. 33 alin. 7 raportat la art. 61 din lege notificarea deschiderii procedurii cu debitoarea, creditorii și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N în vederea efectuării mențiunilor, precum și cu băncile la care debitorul are disponibil în conturi, ordonând acestora din urmă, în baza art. 48 alin. 1 din lege, să nu facă operațiuni cu privire la disponibil fără ordinul administratorului judiciar.
Deși Ban otificat pârâta Banca Comercială Română Sucursala B cu nr. 166/23.04.2009 faptul că s-a dispus măsura ridicării dreptului de administrare a debitoarei și că potrivit art. 48 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus de către instanță ca toate plățile din conturile pe care debitoarea le are deschise la unitatea bancară să fie efectuate numai în baza unui ordina expres al administratorului judiciar, banca nu s-a conformat procedând la refuzarea filelor CEC din data de 23 aprilie 2009 până la data de 12 mai 2009 pe diferite motive fără a respecta notificarea administratorului financiar.
În aceste condiții instanța a constatat că refuzurile de plată făcute de pârâtă s-au făcut în mod nelegal și în aceste condiții instanța a constatat că se impune anularea incidentelor de plată cu privire la filele CEC din perioada 23.04.2009-12.05.2009.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta banca Comercială Română solicitând admiterea apelului schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivare se arată că nstanta de judecata a ignorat dispozitiile art.13 alin. 1 din Regulamentul nr.1/2001 din 23 februarie 2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți cu toate modificările aduse actului de bază, inclusiv cele prevăzute în Regulament nr.13/29.09.2008.
În cazul în care o persoană declarantă - bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau a subscriitorului, a decis refuzul la plată al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligația ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscrierea refuzului bancar conform formularului prezentat în anexa nr. 3A, 3B sau 3C, după caz.
În Anexa 3A din regulamentul invocat, Sectiunea de completare (anexa 1 la cererea de apel) se arata in mod clar, limpede, expres si imperativ ca in situatia in care exista simultan, concomitent, mai multe motive de refuz, toate acestea vor fi descrise in vederea înscrierii la CIP.
În paragraful "4" se selectează unul sau mai multe dintre motivele refuzului la, plată al cecului respectiv. motivului "lipsă totală/parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului, respectiv după expirarea termenului de prezentare" se face în funcție de data prezentării la plată a cecului.
În cazul în care, ca urmare a unei popriri solicitate de o terță persoană, unitatea bancară a plătitorului unui, cec nu poate efectua plata, pe Cererea de înscriere a refuzului bancar transmisă la Centrala Incidentelor de PIăți se vor selecta motivele de refuz: "lipsă totală de disponibil" și, respectiv, "litigiu cu privire la dreptul de proprietate". In cazul în care, ca urmare a unei popriri solicitate de unul dintre asociați/acționari, unitatea bancară a plătitorului unui cec nu poate efectua plata, dar există disponibil în cont, pe Cererea de înscriere a refuzului bancar transmisă la Centrala Incidentelor de Plăți se va selecta doar motivul de refuz "litigiu cu privire la dreptul de proprietate".
În cazul în care unui client i se închide contul și ulterior se prezintă la plată un cec emis de către acesta, având data emiterii anterioară datei închiderii contului, unitatea bancară respectivă va transmite la Centrala Incidentelor de Plăți Cererea de înscriere a refuzului bancar corespunzătoare, pe care va selecta motivul "lipsă totală de disponibil".
Mai arată ca deschiderea procedurii insolventei a determinat lipsa de mandat a reprezentantului enitentei reclamante dar nu putea sa înlature oricum lipsa de disponibil in contul curent.
Aceasta lipsa de disponibil a existat(toate cecurile au fost refuzate din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare).
In consecinta, actiunea reclamantei nu este decat un subterfugiu prin care încearca sa înlature interidictia bancara rezultata dintr-un incident de plata major. constatat si declarat in mod corect si legal.
Instanta de judecata a aplicat in mod gresit legea, stabilind prin hotararea apelata ca existenta unui motiv de refuz "lipsa mandatului" înlatura in mod automat orice alte motive de refuz la plata. Cu alte cuvinte instanta de judecata a apreciat in mod gresit ca in situatia in care se constata lipsa de mandat(ca motiv de refuz la plata), persoana declaranta nu mai trebuie sa descrie si celalalte motive de refuz identificate.
BCR-- în calitate de banca trasa si persoana declaranta, întrucat a respectat întocmai conduita impusa de lege nu poate fi obligata sa formuleze cererea de anulare a informatiilor privind incidentele de plăti înregistrate în, astfel cum este prevazuta la art.36 din Regulamentul nr.1/2001 din 23 februarie 2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți cu toate modificările aduse actului de bază, inclusiv cele prevăzute în Regulament nr.13/29.09.2008.
Cu privire la aplicarea in speta a principiului de drept nemo auditur propriam turpitudinem alleaans" eclamanta însasi recunoaste ca la data emiterii cecurilor nu existau disponibilitati banest in conturile sale. Inexistenta disponibilitatilor banesti la data emiterii cecului rezulta din extrasul de cont depus la dosarul de fond.
Ori reclamanta este obligată de lege ca înca de la emiterea cecului sa aiba in conturile deschise pe numele sau la banca trasa disponibilitatile necesare.
Potrivit art.30 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului reclamanta era obligată sa mentina disponbilitati necesare achitarii acestuia timp de 8 zile de la data emiterii, orice ordin contrar fiind nul (fara efect) in temeiul art.33 din Legea nr.59/1934. Aceasta stare de fapt si de drept evidentiaza culpa esentiala culpa reclamantei care consta fie in fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară(in ipoteza in care a emis cecul dupa ce a retras sumele de bani din contul curent), în temeiul art. 33 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului "Ordinul de a nu plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare în lipsa unui atare ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului, fie in fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau in parte(in ipoteza in care a retras sumele de bani din cont după emiterea cecului).
Mai mult, culpa esențiala a reclamante nu este înlaturata de aspectul conform căruia beneficiarul cecului ar fi știut/nu ar fi știut în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia in contul bancar al reclamantei deschis la banca trasa.
Culpa proprie a tragătorului reclamant este sanctionata si de legea penala, fiind prevazuta ca infractiune astfel cum a statuat insasi instanta suprema.
În lumina celor expuse devine evident ca reclamantul isi întemeiaza actiunea in justitie pe propria-i culpa care consta: fie in fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, fie in fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte.
În virtutea principiului de drept "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" tragatorului reclamant nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria culpă pentru a obtine protectia unui drept. Lipsa de disponibil a existat(toate cecurile au fost refuzate in mod corect din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare).
Prin întâmpinarea formulată reclamanta Aas olicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii apelate.
În motivare se arată că prin sentinta apelata a fost admisa actiunea formulata de reclamantă in contradictoriu ca Banca Comerciala si s-a dispus anularea incidentelor de plata privind cecurile refuzate la plata pentru perioada 23.04.2009 - 12.05.2009, incidente inscrise in baza cererii nr.-/23.04.2009.
Pe cale de consecinta, parata intimata BCR a fost obligata de comunice Centralei Incidentelor de Plati anularea incientelor inscrise pe numele
In considerentele sentintei apelate, instanța de fond a retinut in mod corect si in baza probelor administrate in dosar ca subscrisa a intrat in procedura insolventei inca din data de 10.04.2009 prin sentinta comerciala 238/2009 pronuntata de Tribunalul B-N in dosarul -. Intimata a fost notificata de administratorul judiciar (prin adresa cu nr. 166/23.04.2009) ca administrarea se va efectua exclusiv in baza unui ordin expres al sau; notificarea nu facea decat sa reproduca dispozitiile din sentinta 238/2009.
In apelul formulat, aduce doua argumente prin care incearca sa sustina netemeinicia sentintei instantei de fond: Banca a actionat corect respectand dispozitiile art. 13 alin. 1 din Regulamentul 1/2001 emis de potrivit carora banca este obligata sa raporteze incidentele de plata.
Se mai arata ca in anexa 3A din Regulament se impune ca in paragraful IV din formular sa se selecteze una sau mai multe motive ale refuzului la plata.
Sustinerile sunt incorecte, în respectivul formular exista o rubrica expresa care se refera la falimentul tragatorului iar intimata - notificata fiind - era obligata sa selecteze acest motiv.
In formularea actiunii reclamanta isi invoca propria culpa. Nici aceasta sustinere nu este corecta. S-a dovedit cu acte contabile existenta diponibilului in casieria societatii si a aratat in concluziile scrise ca - pana la deschiderea contului colector si mandatarea persoanelor care pot opera pe respectivul cont - nu era posibila depunerea sumelor din casierie in banca.
Este evident atat din apararile formulate in fata instantei de fond cat si din modalitatea de redactarea a apelului ca parata intimata nu intelege ca legea 85/2006 instituie o serie de proceduri speciale, derogatorii de la dreptul comun si ca dispozitiile sale sunt preponderente. Faptul ca in 10.04 - cu doar 13 zile inainte de data raportarii incidentului bancar s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de deschidere a procedurii insolventei prin care se transfera competentele de la administratorii existenti la administratorul judiciar numit de instanta, a generat o serie intreaga de consecinte de natura financiara. In acest context, administratorul judiciar a preluat prerogativele legate de operatiunile in cont si casierie iar fostilor imputerniciti al nu li se poate reprosa ca nu ar fi avut disponibil in cont din moment ce mandatul lor a fost restrans din motive independente de vointa lor. Invocarea in acest sens a art. 34-35 din Normele 7/1994 este paralela cu obiectul prezentei spete in care se discuta de disponibilul bancar la data introducerii instrumentelor de plata in banca si nu la data emiterii lor.
Analiza apelului promovat din perspectiva dispozițiilor art.295 și urm. pr.civ. în limitele investirii în apel relevă următoarele:
Reclamanta A prin acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâtele BCR B și BCR Sucursala Județeană B-N a solicitat să se dispună anularea incidentului de plată privind filele CEC emise la data de 23.04.2009 de către reclamantă și radierea următoarelor incidente pe cale de consecință până la data de 05.05.2009 și obligarea pârâtelor să comunice Centralei Incidentelor de Plăți anularea incidentului de plată înscris pe numele reclamantei.
Motivarea acțiunii a realizat-o prin invocarea art.36 alin.2 și art.38 din Regulamentul nr.1 din 23.02.2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a CIP iar în fapt s-a arătat că în baza unor raporturi comerciale anterioare reclamanta a emis mai multe file CEC Banca trasă fiind BCR B iar la data scadenței 23.04.2008 unitatea bancară a refuzat plata motivul fiind lipsa de disponibil iar ulterior justificării refuzului de plată BCR a solicitat înscrierea incidentului de plată produs.
Reclamanta a mai învederat că la data de 10.04.2009 s-a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 în ceea ce o privește pe reclamantă fiind ridicat dreptul de administrare astfel că fila CEC trebuia refuzată pentru lipsa mandatului administratorului și nu pentru lipsă de disponibil astfel că se impunea anularea incidentului de plată major și înscrierea acestuia ca incident de plată minor.
Cererea de înscriere a refuzului bancar în FNC din data de 24.04.2009 evidențiază la rubrica motivului refuzului de plată lipsa totală de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare și emiterea CEC-ului de către un trăgător aflat în interdicție bancară arătând că interdicția bancară a fost declarată pentru perioada 24.04.2009 - 24.04.2010.
Cererea de înscriere a refuzului bancar în FNC din data de 27.04.2009 evidențiază la rubrica motivului refuzului de emiterea CEC-ului de către un trăgător aflat în interdicție bancară arătând că interdicția bancară a fost declarată pentru perioada 24.04.2009 - 24.04.2010 și lipsa de mandat a semnatarului.
Cererea de înscriere a refuzului bancar în FNC din data de 23.04.2009 evidențiază la rubrica motivului refuzului de plată lipsa totală de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare.
Tribunalul Bistrița -N prin sentința comercială nr.238/10.04.2009 a admis cererea formulată de creditoarele SRL și SRL împotriva debitoarei A și a dispus deschiderea procedurii iar în temeiul art.33 alin.7 raportat la art.61 din lege a dispus notificarea deschiderii procedurii creditorilor și ORC precum și băncilor la care debitorul are disponibil ordonând acestora în baza art.48 alin.1 să nu facă operațiuni cu privire la disponibili fără ordinul administratorului judiciar.
Prima instanță a reținut că deși notificată în aceste condiții banca nu s-a conformat procedând la refuzarea filelor CEC în intervalul 23 aprilie 2009 - 12 mai 2009 sub diferite motive fără a respecta notificarea administratorului judiciar astfel că s-a reținut că refuzurile de plată s-au făcut în mod nelegal și se impune anularea acestora.
Interpretarea dată de prima instanță dispozițiilor art.48 din Legea nr.85/2006 nu este cea corectă întrucât potrivit acestor prevederi se realizează comunicarea ridicării dreptului de administrare iar judecătorul sindic dispune tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în cont să nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar ori în prezenta cauză nu se poate reține din starea de fapt relevată că banca pârâtă ar fi procedat în această manieră.
Dimpotrivă banca nu putea fi subiectul dispozițiilor art.48 din Legea nr.85/2006 atâta timp cât doar a procedat la constatarea lipsei totale de disponibil astfel că nu se poate susține cu temei că ar fi dispus în ceea ce privește disponibilul din conturi fără ordinul administratorului judiciar.
motivelor refuzului de plată nu poate fi realizată după aprecierea băncii, dispozițiile art.13 alin.1 din Regulamentul nr.1/2001 statuând în mod expres asupra momentului și modalității în care se constată existența incidentului și comunicarea acestuia.
Procedura privind completarea cererii de înscriere a refuzului bancar în fișierul național de CEC-uri anexa nr.3 la Regulamentul nr.1/2001 în ceea ce privește " paragraful 4" stabilește că se selectează unul sau mai multe din motivele refuzului la plată respectiv se selectează lipsă totală/parțială de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului respectiv după expirarea termenului de prezentare în funcție de data prezentării iar pentru existența unei popriri întrucât unitatea bancară nu poate efectua plata se va selecta ca motiv de refuz "lipsă totală de disponibil" respectiv " litigiu cu privire la dreptul de proprietate" iar pentru ipoteza în care urmare a unei popriri solicitate de unul dintre asociați, acționari unitatea bancară nu poate efectua plata dar există disponibil în cont se va selecta doar motivul de refuz " litigiul cu privire la dreptul de proprietate" de asemenea pentru ipoteza în care ulterior închiderii contului se prezintă un CEC emis la o dată anterioară închiderii contului unitatea bancară va înscrie ca motiv a refuzului "lipsă totală de disponibil".
Procedura astfel instituită relevă că distinct de existența mai multor ipoteze mențiunea referitoare la lipsa totală de disponibil urmează a fi înscrisă doar în situația în care acest aspect corespunde realității iar toate celelalte motive de refuz apar ca fiind subsidiare acestui motiv.
Deschiderea procedurii insolvenței având ca efect ridicarea dreptului de administrare nu poate deveni o cauză exoneratoare pentru înscrierea în CIP a unui incident major în conformitate cu normele speciale atâta timp cât la momentul emiterii instrumentelor de plată și la momentul prezentării acestora cauza esențială a refuzului a fost aceea a lipsei totale de disponibil.
Chiar și în ipoteza în car ar fi aplicată ultima dintre modalitățile de selectare ale motivului refuzului la plată al CEC-ului starea de fapt relevă că atât anterior deschiderii procedurii cât și subsecvent acestui moment principalul motiv de refuz a fost lipsa totală de disponibil.
Prima instanță a determinat în mod eronat starea de fapt relevantă și a aplicat în mod greșit dispozițiile legale apreciate ca fiind incidente așa cum s-a reținut în considerentele enunțate anterior astfel că apelul formulat apare ca fiind întemeiat astfel că în temeiul dispozițiilor art.296 pr.civ. urmează a fi admis iar sentința atacată va fi schimbată în tot în sensul că acțiunea introductivă de instanță promovată de A prin administrator judiciar urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - cu sediul în B,-, sector 3 împotriva sentinței civile nr. 626 din 07.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea reclamantei cu sediul în B-, jud. B-
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
5 ex./18.11.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
