Anulare incident plată. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 43/
Ședința publică din 11 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de pârâta - GENERALE prin SUCURSALA JUDEȚEANĂ M, cu sediul în Târgu-M,-, județ M, împotriva sentinței nr.109/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile reprezentantei apelantei-pârâte, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04.05.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, a cărei pronunțare a fost amânată al data de 11.05.2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 109 din 21 ianuarie 2009, Tribunalul Harghitaa admis acțiunea formulată de reclamanta SRL G împotriva pârâtelor W- SRL B și Generale, prin Sucursala Județeană M și în consecință a dispus anularea informațiilor privind incidentul de plată referitor la CEC-ul seria - 303 nr. - emis la 10 noiembrie 2008, incident înscris pe numele reclamantei.
Prima instanță a reținut că reclamanta i-a emis pârâtei 1 la data de 10 noiembrie 2008 CEC-ul seria - nr. -, tras fiind de pârâta 2 prin Agenția G, pârâta 1 prezentând cecul la bancă la data de 25 noiembrie 2008, iar banca refuzând plata pentru lipsă totală de disponibil. În aceste condiții, pârâta 2 transmis o cerere de înscriere a incidentului de plată în Centrala Incidențelor de Plăți în conformitate cu Regulamentul BNR nr. 1/2001.
S-a ținut cont la soluționarea cauzei de faptul că între pârâta 1 și reclamantă ar fi existat o înțelegere referitoare la prezentarea cecului la plată, astfel că, s-a concluzionat că prezentarea cecului la bancă s-a făcut din eroare, de către un funcționar care nu avea cunoștință de acea înțelegere. În contextul celor arătate, instanța de fond a apreciat că operațiunea cu cecul nu are potențial fraudulos sau litigios și nu este producătoare de risc de neplată, motiv pentru care se impune anularea informațiilor înscrise în Centrala Incidențelor de Plăți.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel pârâta BRD - Generale prin Sucursala Județeană M, care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea apelului s-a reiterat starea de fapt dedusă judecății, cu precizarea că, în cazul inexistenței de disponibilități în conturile trăgătorului (emitentului), la data primirii unui instrument de plată CEC - băncile sunt obligate să refuze plata și să dreseze incidentul de plată la CIP - această dispoziție legală fiind imperativă și nu convențională. S-a mai învederat că prevederile art. 36 pct. 2 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR nu permit anularea instrumentului de plată CEC decât în situații strict limitative, expres prevăzute. În esență, apelanta a invocat faptul că incidentul de plată nu poate fi anulat pe motiv că între reclamantă și beneficiara filei CEC ar fi intervenit o altă înțelegere, iar prezentarea la plată s-ar fi făcut din eroare pentru simplul fapt că instrumentul de plată nu poate fi anulat pe cale convențională, iar potrivit Regulamentului, anularea poate fi solicitată doar de către persoana declarantă a incidentului - banca - în cazul existenței unei erori din partea acesteia privind înscrierea la CIP sau în cazul existenței unei hotărâri judecătorești de anulare a incidentului de plată. S-a subliniat că BRD Agenția Gar espectat întocmai procedura prevăzută de Regulamentul 1/2001 și că, legiuitorul a urmărit că prin sancțiunea aplicată să se ocrotească siguranța plăților bancare, descurajarea rău platnicilor, stimularea plăților în vederea evitării blocajelor financiare, iar dreptul conferit prin instrumentul de plată CEC nu poate suferi nicio influență din partea raportului juridic originar, care a dat naștere titlului.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de caracterul devolutiv al acestei căi de atac, instanța constată că apelul este fondat, din următoarele considerente:
Starea de fapt reținut de prima instanță este corectă în sensul că, reclamanta SRL Gae mis la 10 noiembrie 2008 pârâtei W- SRL B cecul seria - nr. -, CEC tras de pârâta 2 prin Agenția G, cecul fiind prezentat la bancă la 25 noiembrie 2008 și refuzat la plată pentru lipsa totală de disponibil. Pornind de la această stare de fapt, reală, de altfel necontestată, apelanta pârâtă nu a făcut decât să respecte prevederile Regulamentului BNR nr. 1/2001, regulament care nu permite băncii declarante să anuleze incidentul de plată, decât în condiții expres și limitativ prevăzute în respectivul act normativ, în cazul dedus judecății neexistând niciuna dintre situațiile care ar fi permis corectarea unei erori privind corectitudinea informației înregistrată în baza de date proprie sau care ar fi impus solicitarea anulării în condițiile art. 36 din Regulament. Este adevărat că anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face și la solicitarea instanțelor judecătorești, conform formularului din anexa 8A, 8 B sau 8, după caz, dar, trebuie avut în vedere faptul că singurul argument, motiv invocat de reclamantă, este legat de o pretinsă înțelegere pe care aceasta ar fi avut-o cu beneficiara instrumentului de plată, înțelegere de care nu ar fi avut cunoștință funcționarul care a prezentat instrumentul de plată la bancă. Un asemenea motiv, prin prisma dispozițiilor care reglementează condițiile de fond și de formă privind comunicarea și gestionarea informațiilor specifice incidentelor de plăți, prevăzute în Regulament, nu poate constitui un motiv de anulare a incidentului de plată.
Prima instanță nu a adus nici un argument juridic în susținerea necesității anulării incidentului de plată, apreciind doar că operațiunea cu cecul nu a avut un potențial fraudulos, din moment ce a avut loc o înțelegere între reclamantă și pârâta de rând 1, înțelegere pe care instanța a precizat că nu are de ce să o pună la îndoială. Chiar și în situația existenței unei înțelegeri de genul celei invocate de reclamantă, odată ce au fost întrunite toate condițiile premergătoare obligativității declarării incidentului de plată, respectiv prezentarea cecului la bancă și constatarea lipsei disponibilului ca motiv al refuzului băncii de a plăti suma înscrisă pe fila CEC, există obligația băncii de dresare a incidentului de plată la CIP.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 297 Cod procedură civilă, instanța va admite apelul și va schimba în tot hotărârea în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamantă având ca obiect anularea incidentului de plată cu fila CEC având datele de identificare menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta BRD - Generale - prin Sucursala Județeană M, împotriva sentinței civilă nr. 109 din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Schimbă în tot hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SRL G în contradictoriu cu pârâtele W- SRL B și - Generale, prin Sucursala Județeană M, având ca obiect anularea incidentului de plată cu fila CEC seria - nr. -.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/5ex
Jud.fond:
-22.06.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
