Anulare incident plată. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.8/COM.
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea apelului comercial formulat de apelanta reclamantă - SC TRANS SRL - cu sediul în,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr.6032/COM/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - VOLVO AB - VOLVO - cu sediul în B, sect. 6,- - 648, BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE SA - cu sediul în C,-, jud. C, BANK SA - cu sediul în C,- - 245, jud. C și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - cu sediul în B, sect. 3,-, având ca obiect anulare incident plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanta reclamantă avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.98528/2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelul este motivat și timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei conform chitanțelor nr.-/18.08.2009 și nr.-/18.08.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus prin serviciul de registratură din partea intimatelor pârâte Bank SA și Generale SA întâmpinări.
Întrebat fiind apărătorul apelantei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea luând concluziile apărătorului apelantei reclamante potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art. 150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Având cuvântul apelanta reclamantă prin apărătorul său solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile nr. 6032/COM/06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- și reținerea cauzei spre rejudecare. Au fost invocate două motive de apel în motivarea apelului respectiv anularea incidentului de plată înscris în fișierului național al incidențelor de plăți incident raportat la SA către Banca Națională a României și anularea biletului la ordin emis la data de 30.12.2006, scadent la data de 18.03.2009, conform prevederilor art. 1 alin. 2 din Ordinul Băncii Naționale a României. În biletului la ordin aflat la filele nr.62 - 91 din dosarul de fond, există o neconcordanță, în sensul că emitentul este o societate, iar beneficiarul este cu totul altcineva.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanta TRANS a chemat în judecată la data de 28.04.2009 pe pârâții VOLVO AB, BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE SA, BANK SA și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea biletului la ordin emis la data de 30.12.2006, scadent la data de 18.03.2009 pentru suma de 56.424,60 lei și anularea incidentului de plată înscris în Fișierul național al incidentelor de plăți, incident raportat de Bank către Banca Națională a României, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că greșit Bank a transmis Băncii Naționale a României cererea de înscriere a rezultatului bancar în, având în vedere refuzul plății - pentru lipsă totală de disponibil - a biletului la ordin emis în beneficiul Volvo Corporațion la data de 30.12.2006 pentru suma de 56.424,60 lei cu scadență la 18.03.2009, deoarece suma cuprinsă în instrumentul de plată era exprimată în lei, iar contul bancar al societății era deschis în euro, iar potrivit art. 1 alin. 2 din Ordinul nr.39/2008, Banca Română pentru Dezvoltare - Generale era ținută a accepta biletul la ordin numai în condițiile în care beneficiarul putea dovedi că înscrisul a fost emis în baza tranzacției încheiate anterior datei de 08.12.2008, impunându-se a se demonstra probatoriu de către pârâți încheierea unor relații comerciale în realitate inexistente, biletul la ordin necuprinzând nici semnificația sumei consemnate.
În măsura în care cererea de anulare a biletul la ordin e fondată, trebuie admisă și cererea de anulare a incidentului de plată, înscris în producându-i însemnate prejudicii materiale și de imagine.
Prin întâmpinare pârâta Volvo Corporațion a arătat că acțiunea este nefondată, întrucât că este legată contractual de reclamantă prin încheierea convenției de leasing / TW/IR/12.05.2004, ultimele rate de leasing fiind scadente în anul 2008; pentru garantarea obligațiilor de plată utilizatorul a emis biletul la ordin în litigiu în favoarea pârâtei, care a fost prezentat la plată în urma nenumăratelor încercări ale acesteia de a recupera pe cale amiabilă sumele restante; suma de 56.4246 lei reprezintă prin urmare contravaloarea primelor de asigurare de 6974 euro pe care societatea reclamantă ar fi trebuit să le plătească în favoarea brokerului de asigurare SC ASIGURĂRI AUTO SRL, astfel cum era stipulat în art. 6 din condițiile generale ale contractului de leasing; întrucât utilizatorul nu și-a îndeplinit această obligație, asigurarea a fost achitată de locator în numele clientului, sumele fiind refacturate la sfârșitul raporturilor contractuale - 22.08.2008; în egală măsură, SC TRANS SRL datorează locatorului și sumele de 4299 euro - taxe pe redevențe în valoare de 10 % din dobânda aferentă fiecărei rate de leasing și penalități de întârziere de 1840 de euro, biletul la ordin fiind emis cu mult înainte de apariția ordinului 39/2008 și respectând toate cerințele pentru a putea fi decontat.
Bank SA a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii deoarece a respectat dispozițiile art. 28 din Regulamentul nr.1/2001 atunci când a notificat incidentul major Centralei Incidentelor de Plăți, unitatea bancară nefiind ținută a verifica raporturile juridice între părțile care figurează în biletul la ordin.
- General a solicitat de asemenea respingerea acțiunii reclamantei deoarece emiterea biletului la ordin creează prezumția existenței unui raport juridic anterior datei emiterii instrumentului de plăți.
Prin sentința civilă nr.6032/COM/15.10.2009 Tribunalul Constanțaa respins în tot ca nefondată acțiunea reclamantei TRANS, în contradictoriu cu pârâții VOLVO AB, BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE SA, BANK SA și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în raport de situația de fapt, din care rezultă că între VOLVO ( în calitate de locator ) și SC TRANS SRL ( utilizator ) s-a încheiat la data de 12.05.2004 contractul de leasing nr. / TW/IR, având ca obiect cedarea dreptului de folosință, respectiv de proprietate asupra unor bunuri mobile ( tractoare VOLVO ) la un preț de achiziție de 305.500 de euro; contractul a produs efecte până la încheierea perioadei de leasing - 22.08.2008, locatorul pretinzându-se în prezent titularul unor creanțe izvorând din convenția menționată în valoare de 6974 euro - prime de asigurare refacturate clientului, 4299 euro - taxe pe redevențe în valoare de 10 % din dobânda aferentă fiecărei rate de leasing și penalități de întârziere de 1840 de euro.
de încheierea operațiunii juridice, la data de 30.12.2006 SC TRANS SRL a emis în C biletul stipulat la ordin scadent la 18.03.2009 pentru suma de 56.424,60 lei în favoarea VOLVO, purtând o semnătură olografă și ștampila societății reclamante; la aceeași dată BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE - GENERALE - SA ( la care avea deschis contul beneficiarul biletului la ordin ) a remis înscrisul băncii BANK SA, al cărei client era emitentul instrumentului de plată, în vederea decontării; conform cererii nr. 1/26.03.2009, unitatea bancară a solicitat - potrivit obligației legale care îi revenea - înscrierea refuzului bancar al plății datorită lipsei totale de disponibil în Centrala Incidentelor de Plăți.
Este de principiu că biletul la ordin trebuie privit ca un titlu comercial d e valoare și de credit, la ordin, formal și complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ținuți solidar pentru executarea obligației patrimoniale.
Caracterul abstract presupune că drepturile și obligațiile rezultate din biletul la ordin există în mod valabil, independent de cauza juridică ce le-a generat; prin urmare, pentru valorificarea acestor drepturi nu este necesară dovedirea raporturilor fundamentale, înscrisul emancipându-se de cauza juridică din care s-a născut; în consecință, efectele biletului la ordin trebuie analizate în sine, fără vreo referire la raporturile fundamentale.
Din acest punct de vedere apărările reclamantei - conform cărora biletul la ordin este nul pentru lipsa cauzei nu pot fi primite, față de regimul juridic special instituit de legea 58/1934 în favoarea cambiei și biletului la ordin; trebuie remarcat faptul că biletul emis de reclamantă îndeplinește toate cerințele impuse de art. 104 din lege pentru regularitatea sa formală - denumirea proprie, promisiunea necondiționată de a plăti o sumă de bani determinată, indicarea scadenței, locul plății, numele celui la ordinul căruia trebuie făcută plata, data și locul emiterii înscrisului și semnătura olografă a emitentului; împrejurarea că reclamanta avea contradictoriu deschis în euro iar biletul nu cuprinde date suplimentare despre semnificația sumei sunt lipsite de relevanță juridică, față de caracterul formal și complet al biletului la ordin.
Singura cale recunoscută debitorului pentru punerea în discuție a valabilității biletului la ordin o constituie opoziția la executare, proces în cadrul căruia pot fi invocate anumite excepții care-l exonerează de plată; caracterul autonom al obligațiilor derivând din biletul la ordin face ca apărările debitorului să fie mult mai limitate decât în dreptul comun - art. 106 în referire la art. 19 și 63 din lege.
În cauza de față reclamanta nu se prevalează de excepția subiectivă relativă - valorificată în cadrul opoziției la executare - referitoare la raportul fundamental care a condus la emiterea biletului la ordin, ci a înțeles a valorifica dispozițiile dreptului comun ale Codului civil privind lipsa cauzei - filele 67 și 68 din dosar.
Or, astfel cum s-a învederat deja, legea specială instituie restricții severe pentru criticarea biletului la ordin sub aspectul validității lui, neputând fi primite apărările societății reclamante față de textele amintite.
Nulitatea reprezintă sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă; cu alte cuvinte, operațiunea juridică este desființată retroactiv în considerarea faptului că fost întocmită prin încălcarea cerințelor de validitate și de fond prevăzute imperativ de lege; condițiile de validitate ale actului juridic sunt reglementate de art. 948 cod civil și se referă la existența capacității de a-l încheia, a unui consimțământ valabil exprimat al părții care se obligă, a unui obiect determinat și a unei cauze licite.
În privința cauzei art. 968 Cod civil dispune: cauza este nelicită când este prohibita de legi, când este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice, caz în care obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect - art. 966 Cod civil; în concret reclamanta critică pentru nulitate absolută un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care incorporează o obligație abstractă, datorită existenței cauzei ilicite, deși în privința acesteia își produc efectele dispozițiile art. 967 Cod Civil - convenția este valabilă, deși cauza nu este expresă; cauza este prezumată până la dovada contrarie; or, reclamanta nu a demonstrat probatoriu inexistența ori caracterul ilicit al cauzei, rezumându-se a valorifica dispozițiile Ordinului BNR 39/2008, care vizează însă numai biletele la ordin emise ulterior datei de 8 decembrie 2008.
În ce privește incidentul de plată raportat de BANK SA prin cererea de înscriere a refuzului bancar în nr. 1/26.03.2009, devin aplicabile dispozițiile art. 2 lit. c din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR, care definește incidentul de plată major drept incidentul de plată determinat de înregistrarea uneia dintre următoarele situații - biletul la ordin/cambia cu scadență la vedere a fost refuzat(ă) din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen.
O dată statuată existența incidentului major de plată, art. 13 alin. 1 stipulează că în cazul în care o persoană declarantă - bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau a subscriitorului, a decis refuzul la plată al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligația ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel TRANS.
În motivarea apelului de arată că deși raționamentul instanței de fond este valabil, speța de față trebuie abordată nuanțat, față de motivele de nulitate invocate de reclamantă, deoarece biletul la ordin se supune principiului actelor subsecvente conform căruia soarta unui act accesoriu este legată intrinsec de soarta actului principal.
Astfel, biletul la ordin având dublă valență, aceea de instrument de plată și instrument de garantare a unei obligații exterioare raportului cambial(cum este în speță), nu poate fi cercetat de sine stătător ci privit în ansamblu.
Având în vedere cele solicitate prin acțiunea - respectiv a se analiza caracterul specific biletului la ordin - acela de garanție afectată unei obligații principale și inexistența unei astfel de obligații principale de plată a unor sume de bani în ceea ce privește Volvo Corporațion, instanța de fond nejustificat a înțeles a nu analiza aspectele invocate, uzând de caracterul abstract al biletului la ordin, îndepărtând apărările reclamantei.
În acest sens, optica este greșită, deoarece nu există nici o normă de lege prohibitivă care să interzică promovarea unei acțiuni principale în constatarea nulității unui act cambial, motivarea instanței conform căreia debitorului îi este recunoscută o singură cale pentru punerea în discuție a valabilității biletului la ordin - opoziția la executare fiind eronată.
Aceasta ar echivala cu ideea că accesul la justiție pentru a invoca vicii și nulități ale titlului este strict condiționată de voința creditorului și anume declanșarea procedurii executării silite a biletului la ordin - titlu executoriu.
Or, în cazul în care nu există o procedură execuțională, calea deschisă este cea a acțiunii în anulare, ca în speță.
În fapt, între Volvo Corporațion și apelant nu a existat un contract care să justifice o obligație garantată cu biletul la ordin.
Volvo Corporațion apare în contractul de leasing nr. 206/TW/12.05.2004 și avea obligația uno ictu - de a pune la dispoziția finanțatorului Internațional AG un tractor marca Volvo în schimbul plății efectuate de acesta din urmă, părți contractante rămânând Internațional AG - finanțator și Trans - utilizator (contract cu executare succesivă).
Or, având în vedere că biletele la ordin circulă numai prin girare, pentru ca Volvo Corporațion să fie în măsură a uza de acest bilet la ordin ar fi trebuit îndeplinite cumulativ trei condiții: existența unui debit al Trans către Internațional AG, existența unui debit al Internațional AG către Volvo Corporațion și o transmitere prin gir a biletului la ordin, nici una din acese condiții nefiind îndeplinite.
În această situație, Volvo Corporațion nu are și nici nu a probat existența unei creanțe directe împotriva apelantului și nu a probat deținerea biletului la ordin în mod legitim, impunându-se admiterea apelului.
Apelul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată cu cele două capete de cerere, respectiv anularea biletului la ordin emis la data de 30.12.2006, scadent la data de 18.03.2009 pentru suma de 56.424,60 lei și anularea incidentului de plată înscris în Fișierul național al incidențelor de plăți, temeiurile legale și probele administrate, se constată că legal prima instanță a respins acțiunea reclamantei apelante, cu motivarea în esență că legea specială Legea nr.58/1934 instituie restricții severe pentru criticarea biletului la ordin sub aspectul validității acestuia, neputând fi primite susținerile apelantei reclamante față de dispozițiile art. 104 și art. 106 în referire la art. 19 din lege.
Astfel, în considerarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane, numită beneficiar sau la ordinul acestuia, biletul la ordin presupunând raporturi juridice numai între două persoane emitentul (subscriitorul ) și beneficiarul, biletul la ordin din punct de vedere juridic asemănându-se cu o recunoaștere de datorie de către debitor, față de creditorul său emitentul având calitatea de debitor, prin emiterea titlului acesta obligându-se să plătească o sumă de bani, iar beneficiarul având calitatea de creditor, fiind deci îndreptățit să primească plata (ori plata se face la ordinul său).
Fiind prin lege un titlu comercial d e valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care încorporează o obligație abstractă, automată și necondiționată de plată a unei sume de bani, conform mențiunilor din titlu.
În raport de cele sus exprimate, susținerile apelantei conform cărora acțiunea sa greșit a fost respinsă( cu motivele larg expuse în apel) sunt neîntemeiate, având în vedere și că, din însăși emiterea biletului la ordin de către reclamanta apelantă s-a născut prezumția legală a existenței unui raport comercial anterior emiterii instrumentului de plată, raport privind obligație de natură creditor/debitor, contrar susținerilor apelantei conform cărora nu a intrat niciodată în relații comerciale.
Mai având în vedere caracterul specific biletului la ordin, acela de garanție aferentă unei obligații principale(susținerea conform căreia nu există obligația principală de plată a unor sume de bani în ceea ce o privește pe apelantă față de Volvo Corporațion - necorespunzând realității) prima instanță a respins solicitarea de anulare a biletului la ordin, motivele invocate în susținerea anulării acestuia fiind în totalitate nefondate, caracterul abstract, specific al biletului la ordin, instrument de plată ales de apelantă, fiind determinant în pronunțarea soluției apelate.
Caracterul abstract presupune că drepturile și obligațiile rezultate din biletul la ordin există în mod valabil, independent de cauza juridică ce le-a generat; efectele acestuia fiind corect analizate fără vreo referire la alte raporturi juridice și legal s-a reținut și că singura cale recunoscută debitorului pentru punerea în discuție a valabilității biletului le ordin este opoziția la executare.
Acestea, cu atât mai mult cu cât instanța a analizat pretențiile apelantei, incidența art. 968 Cod civil, 966, 967 reținându-se că apelanta nu a demonstrat probatoriu inexistența ori caracterul ilicit al cauzei, ci s-a rezumat a valorifica dispozițiile Ordinului nr.39/2008, care vizează numai biletele la ordin emise ulterior datei de 08 decembrie 2008.
Prin urmare nu este îndeplinită nici ipoteza conform căreia prin pronunțarea hotărârii se condiționează accesul la justiție strict de voința creditorului și anume, declanșarea procedurii executării silite a biletului la ordin.
Pentru aceste considerente se constată că toate criticile aduse hotărârii apelate sunt nefondate, urmând ca în aplicarea art. 296 Cod procedură civilă apelul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă - SC TRANS SRL - cu sediul în,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr.6032/COM/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - VOLVO AB - VOLVO - cu sediul în B, sect. 6,- - 648, BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE SA - cu sediul în C,-, jud. C, BANK SA - cu sediul în C,- - 245, jud. C și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - cu sediul în B, sect. 3,-, ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec./01.03.2010
Dact.gref./02.03.2010
Emis 5 comunicări
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea
