Anulare incident plată. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA nr. 92/Ap DOSAR nr-
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta "" B împotriva sentinței civile nr. 744/C din 5 mai 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 8 octombrie 2009, conform încheierii din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da intimatelor posibilitatea să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 15 octombrie 2009.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 27.02.2009 și precizată (fila 28) la data de 09.07.2009, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta România - Centrala Incidentelor de Plăți și B, obligarea pârâtei B, în calitate de persoană declarantă, la anularea incidentului de plată înscris prin cererea nr. 552/18.02.2009 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plată din cadrul, și obligarea pârâtei B, în calitate de persoană declarantă, și la anularea incidentului de plată înscris prin cererea nr. 553/18.02.2009 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plată din cadrul
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, în fapt, aceasta a emis două bilete la ordin cu scadența la data de 18.02.2009 în favoarea creditoarelor Ordinului din România - Filiala B - H - jud. C și
În acest sens, pentru a-și îndeplini îndatoririle asumate cu bună-credință, la data de 12.02.2009 a transmis două adrese către creditoare, prin care i-a solicitat acordul ca suma aferentă biletelor la ordin să fie plătită în aceeași zi, respectiv 18.02.2009, prin ordin de plată dintr-un cont al acesteia deschis la. cele două creditoare fiind de acord.
În data de 18.02.2009, probabil dintr-o eroare, atât Ordinul din România, filiala B - H - C cât și au solicitat încasarea sumei stipulate prin biletul la ordin.
Biletele la ordin au fost refuzate, iar pârâta persoana declarantă - Sucursala B, așa cum este definită conform prevederilor Regulamentului nr.1/2002 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți cu modificările și completările ulterioare, a făcut o cerere de înscriere a refuzului bancar în fișierul național de Bilete la Ordin prin adresele nr. 552/18.02.2009 și 553/18.02.2009, deși fuseseră înștiințați atât telefonic cât și prin fax de faptul că biletele la ordin au fost introduse la plată dintr-o eroare și că plata a fost făcută prin ordine de plată pentru sumele de 4.500 lei și 6.000 lei la data de 18.02.2009 din contul IBAN -.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că aveau doar obligația înregistrării documentelor referitoare la vreun incident de plată la solicitarea expresă a persoanei declarante.
Tot prin întâmpinare, cealaltă pârâtă, Generale a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 744/5.05.2009 Tribunalul Brașova admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei România - Centrala Incidentelor de Plăți; a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta România - Centrala Incidentelor de Plăți ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă; a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta și Generale prin sucursala B, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamanta a susținut în esență că, dintr-o eroare, beneficiarii fiecăruia dintre cele două bilete la ordin seria - nr.- și seria - nr.-, respectiv Ordinul din România B și Class, ar fi solicitat încasarea biletelor la ordin de la pârâta BRD - Sucursala B, fiind refuzate la plată din lipsă de disponibil, solicitarea încasării plății biletelor la ordin făcându-se la 18.02.2009, deși anterior reclamanta se înțelesese cu cele două beneficiare să le plătească prin ordine de plată, pe care le-a și emis la aceeași dată de 18.02.2009 la care biletele la ordin au fost refuzate la plată.
A susținut că deși pârâta BRD - filiala Baf ost anunțată atât telefonic, cât și prin fax de eroarea de mai sus, a declarat totuși incidentul de plată datorat lipsei de disponibil în cont la CIP din cadrul BNR.
Reclamanta nu a făcut în vreun fel dovada transmiterii telefonice sau prin fax către pârâta BRD a solicitării de renunțare la introducerea la plată a celor două bilete la ordin, din nicio probă a dosarului nerezultând aceasta.
De altfel, această retragere nici nu putea fi făcută de reclamantul emitent, ci doar de cei doi beneficiari, nefăcându-se însă dovada transmiterii, prin fax ori telefonic, de către aceștia a solicitării către pârâta
Adresa din 18.02.2009 emisă de către nu poartă dovada înregistrării la această din urmă pârâtă, și în plus nici măcar nu poartă vreun număr de înregistrare, respectiv de ieșire, de la registratura societății, pentru a se putea dovedi că nu s-a făcut ulterior declarării incidentului de plată, pro causa.
Nu rezultă nici că ea ar fi fost comunicată persoanei declarante la un anumit moment (oră) anterior declarării incidentului de plată la CIP.
În plus, la dosar nu s-a depus nicio adresă similară celei de mai sus care să fi fost emisă către pârâta de celălalt beneficiar al celui de-al doilea bilet la ordin, respectiv de Ordinul din România Filiala B - H - C, pentru a se confirma susținerea că, măcar în condițiile de la fila 22, pârâta ar fi fost înștiințată.
Faptul că reclamanta ar fi solicitat la data de 12.02.2009, prin adresele cu nr. 151 și 152 (fila 10 și 16 din dosar), fiecăruia dintre cei doi beneficiari ai celor două bilete la ordin, neintroducerea acestora la plată, întrucât la data de 18.02.2009, data scadentă a biletelor la ordin, va face plata prin alt cont deschis la o altă bancă, respectiv, este lipsită de relevanță, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada retragerii de la plată, de către cei doi beneficiari, a biletelor la ordin.
De asemenea, sunt fără importanță în raport de cererea dedusă judecății și eventualele acorduri date în sensul solicitărilor reclamantei din 12.02.2009 de cei doi beneficiari, câtă vreme biletele la ordin au fost introduse efectiv la plată de aceștia.
De altfel, cele două adrese de la filele 11 și 17 din dosar, deși au fost emise de doi beneficiari diferiți fără legătură între ei, și cu trimitere la două bilete la ordin total diferite, folosesc în mod surprinzător întocmai aceiași termeni, coincidența fiind cel puțin bizară, la fel cum este și faptul că răspunsul a fost dat la aceeași dată, 16.02.2009, de ambii beneficiari.
Cele două adrese nu au dată de înregistrare în registrele de ieșire ale celor doi beneficiari, pentru a se putea verifica în concret când au fost expediate, iar cea de la fila 12 nu poartă nici măcar ștampila beneficiarului.
Reclamanta însăși susține, inclusiv în adresa către pârâtă, că biletele la ordin au fost introduse la plată din cauza unor neînțelegeri cu beneficiarii. Or, neînțelegerile referitoare la plată și la modul său de efectuare intervenite între reclamanta emitent și cei doi beneficiari ai biletelor la ordin, pe lângă faptul că exclud orice culpă din partea pârâtei BRD, ca persoană declarantă, nu pot afecta modul de operare și de funcționare a Centralei Incidentelor de Plăți, neconducând la nelegalitatea înscrierii incidentului de plată datorat lipsei disponibilului în cont.
În situația în care cei doi beneficiari ai efectelor de comerț nu ar fi respectat eventualele înțelegeri anterioare avute cu reclamanta referitoare la neintroducerea la plată ale biletelor la ordin, ori ar fi solicitat o dublă plată pentru aceeași obligație contractată de fiecare, reclamanta are dreptul să solicite de la aceștia repararea prejudiciului suferit.
Eventuala ipoteză în sensul că reclamanta efectuase deja, la data introducerii la plată la banca pârâtă a celor două bilete la ordin, o plată către și Ordinul din România, filiala B - H - Cad atoriilor avute față de acestea, printr-un alt cont deschis la BCR, este lipsită de relevanță față de caracterul autonom și independent al dreptului născut din biletele la ordin față de raportul fundamental care a generat emiterea acestora.
Chiar în condițiile în care nu s-ar ține seama de argumentele anterioare, esențial în dezlegarea pricinii este următorul aspect:
Biletul la ordin emis de reclamantă către primul beneficiar sub nr. - a fost transmis ulterior prin gir de către această din urmă societate către giratarul (ultim beneficiar) Banca Românească, la data de 05.02.2009.
Așadar, girul a avut loc anterior datelor de 12.02.2009 când reclamanta susține că a anunțat că îi va face plata printr-un alt cont deschis la BCR și nu prin respectivul bilet la ordin a cărui retragere a solicitat a fi făcută de, precum și datei de 16.02.2009 când se susține că a transmis acordul său în sensul de mai sus reclamantei (a se vedea biletul la ordin depus în copie la fila 18, precum și cererile de înscriere a refuzului bancar de la filele 19 și 20, în care este menționat ca giratar ultim beneficiar Banca Românească, aceasta fiind și cea care a introdus respectivul bilet la ordin la plată).
Or, în situația în care primul beneficiar al biletului la ordin cu nr. -, a transmis prin gir drepturile ce decurg din acest titlu către ultimul girantar - beneficiar Banca Românească, doar acest posesor al titlului avea dreptul de a-l introduce la plată ori de a solicita eventuala sa retragere de la plată.
nu mai avea nici un drept asupra biletului la ordin transmis către Banca Românească, ceea ce arată o dată în plus că înscrisurile de la filele 17 și 22 au fost întocmite pro causa.
Biletul la ordin are o existență autonomă, desprinzându-se de raportul fundamental care a generat emiterea lui, respectiv cel dintre reclamantă și primul beneficiar, astfel încât stingerea acestui din urmă raport prin plată nu are legătură și nu poate fi opus ultimului giratar posesor al biletului la ordin.
Dreptul dobânditorului prin gir, respectiv Banca Românească, este unul propriu, nou și originar și nu unul derivat din cel al transmițătorului
Acest din urmă giratar posesor al titlului poate pretinde drepturile decurgând din biletul la ordin ceea ce a și făcut, introducându-se titlul la plată de către Banca Românească împotriva emitentei reclamante și constatându-se incidentul de plată datorat lipsei totale de disponibil în contul.
Opțiunea emiterii de bilete la ordin nu are doar sensul achitării datoriei rezultate din raportul juridic fundamental, cu atât mai mult cu cât plata nu se poate pretinde decât la scadență, ci biletele la ordin constituie și titluri de credit, în sensul că, până la scadență, debitorul emitent beneficiază de credit.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei BNR - Centrala Incidentelor de plăți este întemeiată față de dispozițiile art. 36 alin. 1 și 2 din Regulamentul BNR nr. 1/ 23.02.2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii acțiunii în contradictoriu cu
În motivarea apelului se arată următoarele:
a). Referitor la probatoriul administrat, pârâta nu a infirmat faptul că reclamanta i-a solicitat telefonic cât și prin fax situația creată, iar în caz de nelămurire instanța avea îndatorirea de a solicita probe.
Înscrisurile nu puteau fi fabricate pro causa atâta vreme cât se coroborează cu celelalte probe și mai mult nu au fost contestate de părți.
Coincidența nu este bizară deoarece între reclamantă și cei doi beneficiari există relații bazate pe încredere și respect, și urmare adreselor transmise de reclamant acestora, dorind să îi întocmească un răspuns oficial în afara celui verbal, au consultat-o pe reclamantă în privința modului de redactare al acestuia.
Relativ la faptul că reclamanta a făcut vorbire despre anumite neînțelegeri, evident că au avut loc anumite neînțelegeri atâta timp cât s-a ajuns la această situație, însă acestea se referă la unele verbale și nu la unele divergente.
b). În ceea ce privește susținerea instanței potrivit căreia eventuala ipoteză în sensul că reclamanta efectuase deja, la data introducerii la plată la banca pârâtă a celor două bilete la ordin, o plată către și Ordinul din România, filiala B - H - Cad atoriilor avute față de acestea, printr-un alt cont deschis la. este lipsită de relevanță față de caracterul autonom și independent al dreptului născut din biletele la ordin față de raportul fundamental care a generat emiterea acestora, nu se poate vorbi despre o eventuală ipoteză a efectuării plăților prin, acest fapt fiind cert și probat și are importanță întrucât prin efectuarea acestor plăți s-a stins creanța față de creditori.
Biletele la ordin au rămas fără obiect atâta vreme cât sumele au fost achitate printr-o altă modalitate de plată cu acordul creditorilor.
Dacă s-ar accepta ideea că plățile puteau fi onorate doar prin intermediul introducerii la plată a biletelor la ordin, chiar dacă datoria s-a stins printr-o altă modalitate de plată, s-ar ajunge la îmbogățire fără justă cauză a celor două creditoare.
Referitor la gir, reclamanta susține că nu a avut cunoștință despre acest aspect și dacă ar fost "pusă pe fabricat probe" nu ar fi luat legătura cu Banca Românească pentru a salva situația. Mai mult, dacă ar fi știut că biletul la ordin se află în posesia sus-menționatei societăți, nu ar mai fi efectuat o plată de 6.000 lei către
Analizând definiția incidentului de plată se deduc următoarele:
- reclamanta și-a îndeplinit în timp și întocmai obligațiile de plată asumate chiar înaintea procesului de decontare;
- la cunoștința CIP se aduce neîndeplinirea unei obligați de plată, or reclamanta își îndeplinise obligația de plată chiar dacă printr-o altă modalitate;
- scopul aducerii la cunoștința CIP a neîndeplinirii unei obligații de plată este acela de a apăra interesul public față de rău platnici, ceea ce nu e cazul.
Scopul înființării CIP este acela de a menține pe lista sa societăți rău platnice și nu pe cele care își îndeplinesc obligațiile.
Intimata a depus întâmpinare, arătând că în mod corect instanța a dispus scoaterea din cauză a, iar pe fond solicită respingerea apelului.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului.
Instanța corect a reținut faptul că neînțelegerile referitoare la plata și la modul său de efectuare intervenite între reclamanta emitent și cei doi beneficiari ai biletelor la ordin, pe lângă faptul că exclude orice culpă din partea, nu pot afecta modul de operare și de funcționare a Centralei Incidentelor de Plăți, neconducând la nelegalitatea înscrierii incidentului de plată datorat lipsei disponibilului din cont.
Dacă beneficiarii au decis să prezinte la plată instrumentele de plată, în vederea încasării, banca nu putea refuza instrumentele pe motiv că ele urmează să fie achitate prin alte modalități convenite de părți. În operațiunea de decontare a biletelor la ordin banca nu este parte și nu are cum să intervină în raporturile dintre părți.
Înscrierea reclamantei la Centrala Incidentelor de Plată a fost legală, conform Regulamentului BNR nr.1/2001 și ale Normelor BNR nr.6/1994 modificate. Oprirea unor instrumente de plată de la decontare, după ce acestea au fost introduse la plată, pe lângă faptul că nu este posibil din punct de vedere tehnic ar constitui un abuz, o intervenție neautorizată din partea băncilor al căror rol în această operațiune este de a respecta mențiunile înscrise pe bilet și de a plăti beneficiarului suma la care emitentul s-a obligat.
În cazul primirii spre decontare a unui instrument de plată, transmiterii acestuia pe circuitul bancar și imposibilității onorării la plată datorită lipsei de disponibil, înscrierea în CIP în termenul prevăzut la art. 13 din regulament ("cel târziu în ziua refuzului") este obligatorie pentru bancă în calitate de persoană declarantă sub sancțiunea prevăzută de art. 56 din Regulamentul nr.1/2002.
Examinând sentința atacată, în raport cu probele dosarului, cu motivele de recurs invocate, Curtea constată apelul declarat de reclamantă este parțial fondat.
În fapt, reclamanta a fost înscrisă în Centrala Incidentelor de Plăți de către declaranta pârâtă, întrucât două bilete la ordin emise de reclamantă în favoarea creditoarelor Ordinul din România, filiala B - H - C și L prezentate la termenul de scadență din 18.02.2009 au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil, iar pe de altă parte reclamanta a achitat în aceeași zi prin ordin de plată prin altă bancă suma datorată creditoarelor.
Corespondența reclamantei cu, Ordinul din România filiala B și BRD cu privire la retragerea biletelor la ordin, neînțelegerile între părți nu au relevanță în cauză.
În ceea ce privește biletul la ordin - nr. -, în sumă de 4.500 lei emis de reclamantă în data de 29.01.2009 cu termen scadent în 18.02.2009 în favoarea Ordinului din România filiala B, obligația de plată a reclamantei față de Ordinul din România filiala B s-a stins prin plata acesteia prin ordin de plată la data 18.02.2009, astfel că înscrierea reclamantei în CIP relativ la acest ordin de plată este nelegală.
Chiar dacă pârâta este terț față de raporturile dintre reclamantă și Ordinul din România filiala B, atâta timp cât s-a stins raportul fundamental, biletul la ordin nu mai are obiect.
În situația în care împotriva reclamantei Ordinului din România filiala B ar porni o acțiune cambială, reclamanta i-ar putea opune excepția cambială relativă ce decurge din stingerea raportului fundamental, altfel creditoarea s-ar îmbogăți fără justă cauză.
Cu privire la biletul la ordin - nr. -, în sumă de 6.000 lei, cu termen scadent 18.02.2009 emis de reclamantă în favoarea L, acesta a fost girat de către giranta SC L în favoarea giratarei Banca Românească anterior datei de 18.02.2009, care este scadența obligației de plată a reclamantei către L, și data plății obligației reclamantei față de respectiv la 5.02.2009.
În situația în care biletul la ordin a fost girat, beneficiar devenind un terț, în speță Banca Românească, plata efectuată de reclamantă către girant nu duce la rămânerea fără obiect a biletului la ordin. Stingerea raportului fundamental dintre reclamantă și L prin plata obligației cu ordin de plată nu poate fi opusă ultimului giratar posesor al biletului la ordin care are dreptul de a pretinde în continuare drepturile decurgând din biletul la ordin, iar pârâta avea obligația declarării incidentului de plată la CIP constatând lipsa de disponibil în cont.
Susținerea apelantei potrivit căreia nu a cunoscut despre girarea biletului la ordin nu are relevanță, având în vedere că putea și trebuia să prevadă că odată emis biletul la ordin acesta putea fi girat către o terță persoană.
Incidentul de plată astfel cum este dat de art. 2 lit. b din regulamentul BNR nr.1/ 2002 constă în neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectual legii și/sau al contractului care reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștință CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.
Pârâta, în cazul primirii spre decontare a unui instrument de plată, în situația constatării lipsei de disponibil în cont a debitorului, are obligația înscrierii în CIP în termenul prevăzut la art. 13 din regulament, însă potrivit art. 36 alin. 2 din același act normativ anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare. Prin urmare instanța judecătorească are posibilitatea anulării unei înscrieri în CIP a unei societăți în situația în care constată că biletul la ordin a rămas fără obiect.
Procedura incidentului de plată este o încercare de disciplinare a agenților economici și de a împiedica consecințele emiterii instrumentelor de plată fără acoperire, situație care ar influența raporturile financiar-bancare și ar declanșa blocaje financiare, deoarece titlurile de credit, din care face parte și biletul la ordin, au un regim juridic special caracterizat prin formalism, independența obligației din titlu, iar biletul la ordin constituie chiar un instrument de plată, astfel că acestea trebuie să se bucure de credibilitate pentru a nu fi afectată circulația titlurilor respective.
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 296 Cod procedură civilă Curtea va admite în parte apelul reclamantei A doar cu privire la obligarea pârâtei la anularea incidentul de plată înscris prin cererea nr. 552/18.02.2009 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plată din cadrul R, restul dispozițiilor sentinței cu privire la respingerea acțiunii față de pârâta pe excepția lipsei calității procesuale pasive și la respingerea cererii reclamantei privind anularea incidentului de plată înscris prin cererea nr. 553/18.02.2009 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plată din cadrul
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.744/5.05.2009 pronunțate de Tribunalul Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta și GENERALE prin sucursala B și în consecință:
Obligă pârâta GENERALE să anuleze incidentul de plată înscris prin cererea nr. 552/18.02.2009 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plată din cadrul
restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 15.10.2009
Președinte JUDECĂTOR 3: Liliana Dobrogeanu
- - - -
Grefier
- -
Red.LF/ 16.10.2009
Dact.LD/21.10.2009/5 ex.
Jud.sindic
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Laura Fețeanu, Liliana Dobrogeanu
