Anulare incident plată. Decizia 95/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare incident plată -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 95
Ședința publică din 9 iulie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta - "" SRL - prin adm. și, cu sediul în B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 449 din 7 aprilie 2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială,contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu pârâții intimați BANK SA - Sucursala B, cu sediul în B,--25, sector 1 și Banca Națională a României - Centrala Incidentelor de Plăți, cu sediul în B,-, sector 3.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamanta apelantă și consilier juridic pentru pârâta intimată Banca Națională a României.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar au fost depuse prin serviciul registratură al instanței întâmpinări de către pârâta intimată Bank și Banca Națională a României (filele 14-19 dosar și respectiv 20-22 dosar), din care câte un exemplar a fost înmânat procuratorul apelantei.
Procuratorul apelantei depune la dosar procură, chitanța nr. 11625 din 8.07.2009 pe care este consemnată suma de 20,0 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar mobil de 0,3 RON, anulate la dosar cu care face dovada timbrării apelului și Ordonanța nr. 1004/P/ 18 mai 2009 (24-27 dosar).
Reprezentantul pârâtei intimate Banca Națională a României invocă lipsa calității procesuale a acestei intimate, invocată de altfel și la instanța de fond, solicitând admiterea acesteia și,pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată formulată împotriva acestei pârâte, arătând faptul că, chiar dacă Centrala Incidentelor de Plăți funcționează în cadrul Băncii Naționale a României nu se încadrează ca având calitate procesuală, aceasta reprezintă un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor, iar datele specifice incidentelor de plăți sunt transmise și valorificate pe baza informațiilor conținute în evidențe, ocazionate de acte și fapte având potențial fraudulos, litigios, de natură a produce riscuri de neplată și a afecta finalitatea decontării.
Față de excepția invocată de reprezentantul pârâtei intimate, procuratorul apelantei arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Pe fondul cauzei instanța dă cuvântul la dezbateri.
Procuratorul apelantei solicită admiterea apelului, conform motivelor expuse pe larg în cererea de apel, în sensul modificării sentinței atacate, pe care o consideră nelegală și netemeinică și în consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În subsidiar, reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA:
Asupra apelului de față,constată:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 12 decembrie 2008, reclamanta Bas olicitat în contradictoriu cu Bank SA și Banca Națională a României - Centrala Incidentelor de Plăți radierea incidentului de plată înregistrat în CIP.
În motivare, reclamanta arată că în vederea achitării facturii nr. - din 20.10.2008, a emis în beneficiul furnizorului "" SA S, fila CEC SERIA -, nr. 30600-.
Mai arată reclamanta că deși a efectuat plata în numerar a facturii nr. - din 20.10.2008 iar beneficiarul CEC-ului prin adresa din 25.11.2008 a solicitat Sucursala S retragerea filei CEC de pe circuit, în data de 27.11.2008, reclamanta a fost introdusă în CIP în data de 28.11.2008.
Această situație, o apreciază reclamanta ca fiind nejustificată, întrucât fila CEC a rămas fără obiect odată cu achitarea sumei înscrisă în cuprinsul ei iar înscrierea în CIP s-a făcut în baza unui efect de comerț ce a fost prezentat la plată peste termenul de 8 zile prev. de art. 30 din Legea nr. 59/1934.
Pârâta Bank SA B, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul în mod corect a procedat la înregistrarea incidentului de plată în CIP, întrucât CEC-ul emis în data de 16.11.2008, de către reclamantă în favoarea "" SA S în valoare de 7.413,70 lei a fost refuzat la plată datorită lipsei totale de disponibil în condițiile prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare.
Banca Națională a României prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii față de ea, întrucât în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 1/2001 are obligația de a asigura condițiile tehnice care să permită înregistrarea, gestionarea și difuzarea cu operativitate a informațiilor privind incidentele de plăți, însă decizia privind transmiterea incidentelor de plată aparține băncilor, centralei sau unităților teritoriale, inclusiv sucursalelor băncilor străine.
Prin sentința nr. 449 din 7 aprilie 2009, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.
Pronunțându-se astfel, instanța de fond a reținut că procedura incidentului de plată reprezintă o încercare de disciplinare a agenților economici și de a împiedica consecințele emiterii instrumentelor de plată fără acoperire, situație care ar influența raporturile financiare -bancare și ar declanșa blocaje financiare, deoarece titlurile de credit, din care face parte și cecul, au un regim juridic special, caracterizat prin formalism, literalitate, independența obligației de titlu, iar cecul constituie un instrument de plată, acesta trebuind să se bucure de credibilitate pentru a nu fi afectată circulația titlurilor respective.
Prin Regulamentul nr. 1 din 23 februarie 2001 emis de s-a constituit Centrala Incidențelor de Plăți, pârâta trebuind să se supună obligațiilor impuse prin acest regulament.
Emiterea cecului implică existența unor premise juridice. poate emite cecul numai dacă are la bancă disponibil bănesc pentru efectuarea plății. Potrivit Legii nr. 59/1934 disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului și să aibă cel puțin valoarea cecului.
Susținerea reclamantei, în sensul că nu a existat incident de plată, deoarece debitul aferent facturii fiscale nr. -/20.10.2007 fusese achitat anterior nu poate fi reținută, deoarece din culpa reclamantei cecul seria - 30600- a fost prezentat la plată în condițiile în care în cont nu avea disponibil bănesc pentru achitarea sumei. Adresa comunicată de "" S către R - Sucursala S prin care solicita retragerea de pe circuit a cecului seria - nu constituie o probă în favoarea reclamantei, în condițiile în care această bancă nu are în raport de mențiunile înscrise poe titlu calitatea de tras. Cecul seria - 30600- a fost emis de "" B la data de 16.11.2008 și prezentat la plată în data de 26.11.2008 deci în termenul de 15 zile prevăzut de art. 30 din Legea nr. 59/1934.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta.
În motivare, apelanta critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
practic argumentele invocate la prima instanță, apelantă arată că în mod eronat nu s-a avut în vedere faptul că fila CEC din discuție, a intrat la plată pe data de 26.11.2008 însă la data de 24.11.2008 și respectiv 25.11.2008 a plătit numerar c/v facturii fiscale - din 20.10.2008 în baza căreia a fost emisă fila CEC care în consecință, a rămas fără obiect.
Mai arată apelanta că prima instanță nu a avut în vedere nici faptul că începând din data de 24.11.2008, conturile sale au fost poprite de către organele fiscale, concluzionând că se impune admiterea recursului și modificarea sentinței.
, prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția lipsei calității procesual - pasive, atribuțiile sale fiind stabilite prin Legea nr. 312/2004 privind statutul și respectiv Regulamentului nr. 1/2001 cu modificările ulterioare privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plăți, neavând nici o atribuție în ce privește stabilirea de raporturi juridice cu persoane fizice sau juridice.
Analizând în primul rând excepția lipsei calității procesuale pasive menționate,Curteaconstată că este nefondată întrucât față de obiectul litigiului de față - radierea interdicției bancare transmise Centralei Incidentelor de Plăți ce funcționează în cadrul conform Regulamentului nr. 1/2001, doar pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești a fost introdusă în cauză această instituție, având în vedere dispozițiile art. 36 alin. 2 și art. 38 din Regulamentul nr. 1/2001 conform cărora anularea incidentului de plată major înscris la CIP poate fi efectuată la solicitarea unei instanțe judecătorești, în baza unei hotărâri judecătorești definitive.
Examinând apelul declarat de reclamantă, prin prisma motivelor invocate,Curteaconstată că este nefondat, pentru următoarele argumente:
Cecul emis la data de 16.11.2008 de către reclamanta "" în favoarea "" SA Saf ost refuzat la plată de către SA - Sucursala B, motivul refuzului la plată fiind: lipsa totală disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare, litigiu cu privire la dreptul de proprietate.
Referitor la motivul refuzului la plată, mențiunea "litigiu cu privire la dreptul de proprietate" a fost scrisă pe "justificarea refuzului" alături de mențiunea "lipsă totală de disponibil" potrivit prevederilor Anexei 3 (verso) din Regulamentul nr. 2/2001, modificat și completat prin Regulamentul nr. 7/2005, unde sunt precizate instrucțiuni cu privire la modul de completare a cererii de înscriere a refuzului bancar în fișierul național de cecuri. Așadar, în această Anexă 3C (verso) se prevede că "în cazul în care, ca urmare a unei popriri solicitate de o terță persoană, unitatea bancară a plătitorului unui cec urmare a unei popriri solicitate de o terță persoană, unitatea bancară a plătitorului unui cec nu poate efectua plata, pe cererea de înscriere a refuzului bancar transmisă la CIP se vor selecta motivele de refuz "lipsă totală disponibil" și, respectiv, " litigiu cu privire la dreptul de proprietate".
Or, în speță, la data de 24.11.2008 și la data de 02.12.2008, deci anterior prezentării la plată a cecului, la sediul Sucursalei B al intimatei au fost primite două adrese de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești ale "", respectiv: adresa nr. 42962/20.11.2008 emisă de către Primăria Municipiului B - Direcția Impozite și Taxe prin care se dispunea înființarea popririi asupra disponibilităților bănești ale reclamantei până la concurența sumei de 4.568,81 ron și adresa nr. 47324 din 21 noiembrie 2008 emisă de către Administrația Finanțelor Publice B prin care se dispunea înființarea popririi asupra disponibilităților bănești ale reclamantei până la concurența sumei de 198.718,00 ron (ambele adrese au fost însoțite de titluri executorii), fapt ce a determinat blocarea de îndată a conturilor aparținând societății reclamante.
Totodată, prin adresele nr. - din 26 noiembrie 2008 și nr. - din 6 decembrie 2008, Bank - Sucursala Bac onfirmat organului de executare fiscală indisponibilizarea sumelor poprite, cu mențiunea că la acea dată contul curent se afla în poziție debitoare.
Potrivit adreselor de poprire mai sus menționate, din momentul indisponibilizării contului debitorului poprit "", intimata Bank era blocate să nu procedeze la decontarea instrumentelor de plată primite, respectiv la debitoarea conturilor debitorului poprit și să nu accepte alte plăți din conturile acestuia, până la achitarea integrală a obligațiilor bugetare, cu excepția sumelor necesare plăților drepturilor salariale.
Așadar, cum la data prezentării la plată a filei CEC, conturile trăgătorului. "" erau obligate în baza celor două adrese de poprire mai sus menționate, banca nu putea să onoreze fila CEC introdusă la plată, fiind obligată să respecte în totalitate dispozițiilor ordonanței 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală referitoare la executarea silită și ale adresei de înființare a popririi, "să nu deconteze instrumentele de plată" primite.
Nu poate fi primit motivul apelantei potrivit căreia a făcut plata cu chitanțele nr. - din 24.11.2008 și nr. - din 25.11.2008 către beneficiarul filei CEC - "" SA S, întrucât nu există nicio dispoziție legală sau contractuală care să oblige banca să verifice modul de derulare a relațiilor contractuale dintre clienții săi, neavând obligația și nici posibilitatea să verifice faptul că reclamanta a achitat prin alte modalități de plată datoriile sale scadente către beneficiara CEC-ului respectiv.
În consecință, SA - Sucursala B, constatând lipsa totală de disponibil pentru onorarea cecului, a fost obligată ca, în conformitate cu prevederile art. 28 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, să notifice incidentul de plată major (așa cum este definitiv potrivit art. 2 lit. "c1" liniuța a 2-a și liniuța a 6-a) la Centrala Incidentelor de Plăți printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC.
Afirmația apelantei potrivit căreia a notificat banca în legătură cu faptul că debitul a fost achitat în totalitate, este irelevant față de împrejurarea că, odată introdusă la plată fila cec, pe circuitul bancar, aceasta nu mai poate fi retrasă.
În conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr.59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 100 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.83/06.10.1994, "Cecul este plătibil la vedere", adică la prezentare.
Prin Normele - cadru nr. 7 din 08 martie 1994, punctul 157, se dispune că "cecul poate fi tras numai la vedere (prezentare)".
În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 59/1934, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul (emitentul) are disponibil la trase (cel care este obligat să plătească, respectiv banca).
Emiterea cecului se bazează pe constituirea unei acoperiri (o sumă aflată în contul bancar), constituită înainte de emiterea cecului, de o valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului.
Astfel, emitentul este obligat să mențină acoperirea la dispoziția beneficiarului până la încasarea sau până la prescrierea titlului.
nu îi este permis să retragă disponibilul înainte de a fi efectuată plata, deoarece cecul este un instrument de plată "la plată", deci la prezentare, astfel cum prevede art. 29 din Legea nr. 59/19324, care dispune, expres, că orice stipulație contrară se socotește nescrisă și că cecul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării.
Potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 59/1934, "cecul emis și plătibil în România trebuie să fie prezentat la plată în termen de 15 zile", termenul socotindu-se din ziua arătată în cec că odată a emiterii. Ori, în cazul de față, cecul a fost emis în data de 16.11.2008 și prezentat la plată înlăuntrul termenului legal de 15 zile (termenul ar fi expirat în data de 01.12.2008), însă nu acestea au fost motivele introducerii reclamantei în CIP, ci cele prezentate în cererea de înscriere a incidentului de plată major emisă de către intimată în data de 16.12.2008.
În mod justificat, Bank SA, în calitate de bancă declarantă a procedat la înregistrarea incidentului de plată în CIP.
În consecință,Curteaconstată că intimata Bank SA, în calitate de bancă declarantă, a respectat dispozițiile legale incidente, în special obligațiile impuse de Regulamentul nr. 1/2001, modificat prin Regulamentul nr. 7/2005 procedând la înregistrarea incidentului de plată în CIP.
Ca urmare, cum argumentele apelantei nu vizează erori sau omisiuni ale Băncii declarante - intimate, criticile apelantei apar ca nefiind pertinente, sentința atacă fiind legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă,apelul de față urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a - Centrala Incidentelor de Plăți
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta - "" SRL - prin adm. și, cu sediul în B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 449 din 7 aprilie 2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială,contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu pârâții intimați BANK SA - Sucursala B, cu sediul în B,--25, sector 1 și Banca Națională a României - Centrala Incidentelor de Plăți, cu sediul în B,-, sector 3.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 iulie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Pentru grefier plecat în
semnează prim grefier
Red.- -
Jud.fond:
Tehnodact.
15.07.2009/5 ex.
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Grapini Carmen
