Anulare licitație. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV

Dosar nr-

DECIZIA NR.17

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu

JUDECĂTOR 2: Teodor Nițu

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de reclamantaConstrucții Generale Române, B, Calea 13, nr. 97,.93,.4, sector 5, împotriva sentinței civile 386 din 19.03. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtăConsiliul Local al Orașului, Județul P, intimata - intervenienta SC 7 SRL B,-, sector 2 și lichidatorSC Lichidator SRL,-,.1,.58, sector 6, B și administrator special domiciliat în B, Al., nr.9, - 42,.12.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 ianuarie fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a permite părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu art. 156 alin. 2 Cod proc. civ. instanța a amânat pronunțarea pentru data de 25 ianuarie, când a dat următoarea decizie.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința comercială nr. 386/19.03.2007, a respins cererea de intervenție formulată de Construcții Generale Române în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local al Orașului și intervenient SC 7 SRL B ca inadmisibilă.

S-a admis excepția lipsei calității de reprezentant invocată de pârâtă și interevenienta în interesul acesteia.

S-a anulat acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate de reprezentant.

A fost obligată reclamanta să plătească intervenientei suma de 200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta Construcții Generale Române a solicitat în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local al Orașului, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că în procedura de licitație din vânzarea terenului în suprafață de 2552 aflat în orașul,-, jud. P, reprezentând aportul propriu al Consiliului Local al orașului, au fost încălcate prev. art. 9, 17 și 18 din contractul de asociere prin participațiune nr. 4858/03.09.1998 și pe cale de consecință nulitatea licitației.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 03.09.1998, între părți s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 4858/03.09.1998, prin care acestea au convenit ca pârâta Consiliul Local să aducă ca aport suprafața de 2352 pe care Construcții avea să construiască cu mijloace proprii a orașului, ce urma a fi exploatată în comun, urmând ca beneficiile obținute să fie împărțite proporțional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat.

A mai arătat reclamanta că la data de 11.01.2007 a dispus punerea în vânzare a terenului, reprezentând aportul său social, încălcând astfel disp. Art. 38 și 125 din Legea 215/2001.

Pe cale de întâmpinare, pârâta a arătat că reclamanta se află în procedura de faliment, aceasta făcând obiectul dosarului nr. 1401/2002 aflat pe rolul Secția a VII Comercială a Tribunalului București, fiind desemnat un licgidator judiciar, motiv pentru care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât numai societatea lichidatoare are calitate procesuală în litigiu, excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei, ea nemaiputând fi titular de drepturi și obligații decât în limita realizării activului și plății pasivului, cât și excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a formulat acțiunea, respectiv a directorului general, întrucât aceasta și-a pierdut orice drept de reprezentare, nemaiputând întreprinde noi operațiuni.

Pe fondul cauzei a arătat pârâta că este proprietara terenului în discuție care a aparținut domeniului privat al localității și că prin hotărârile nr. 23/2002 modificată prin HCL 10/2003 și HCL 49/2006, s-a dispus vânzarea acestui teren la licitație.

A mai arătat pârâta că mai întâi prin HCL 49/2006 s-a aprobat vânzarea prin negociere directă a litigiului, conform contractului de asociere, acordând un drept de preemțiune reclamantei la cumpărarea terenului, drept pe care însă reclamanta prin lichidator judiciar nu a înțeles să și-l exercite.

A apreciat pârâta că licitația a fost organizată în mod legal, respectând procedura instituită de lege și clauzele din contractul de asociere.

La termenul de judecată din data de 19.02.2007, SC 7 SRL B, în conformitate cu disp. art. 49 și urm. Cod proc. civ. a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului, invocând aceleași excepții, iar în ce privește fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 05.03.2007, instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de intervenienta SC 7 SRL B, reținând că aceasta a fost declarată câștigătoare licitației organizate în data de 11.01.2007 conform adresei nr. 313/19.01.2007 a Consiliului Local.

La același termen de judecată reclamanta Construcții Generale Române, prin reprezentant, în calitate de direcor și administrator, formulat cerere de chemare în judecată a SC Lichidator Judiciar SRL- în calitate de lichidator judiciar al reclamantei, solicitând să se stabilească calitatea acestuia de intervenient în interes propriu, în cauză hotărârea urmând să-i fie opozabilă.

Analizând cererea de intervenție formulată de reclamantă, în sensul introducerii în cauză a SC Lichidator SRL, tribunalul a constatat că aceasta este inadmisibilă și a respins-o în consecință, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 57 alin. 1 Cod proc.civ. "Oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul".

În speță, SC Lichidator SRL desemnat lichidator judiciar al reclamantei în procedura insolvenței reglementată de Legea 85/2006, nu ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, în accepțiunea art. 57 alin. 1Cod proc.civ. nefiind vorba de drepturi personale pe care acesta le poate reclama.

Împrejurarea că în opinia reclamantei, lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligațiile reglementate de art. 25 din Legea 85/2006, reprezintă un aspect ce nu a putut fi analizat în cadrul dosarului de față, ci doar în cadrul procedurii insolvenței deschisă împotriva reclamantei.

În ce privește excepțiile invocate, tribunalul a procedat la analizarea mai întâi a excepției lipsei calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea în numele reclamantei, excepție pe care tribunalul a apreciat-o ca fiind întemeiată, după cum urmează:

Prin încheierea din data de 11.03.2003 pronunțată în dosarul nr. 1401/2002 al Tribunalului București secția a VII -a Comercială, s-a dispus intrarea în faliment a SC de Construcții Generale Române SRL și în consecință dizolvarea societății.

Odată cu dizolvarea societății, persoana fizică ce a avut calitatea de reprezentant își pierde orice drept de reprezentare (art. 233 alin. 2 și 3 din Legea 31/1990), nemaiputând întreprinde noi operațiuni, în caz contrar acestea fiind nule, art. 46 alin. 1 din Legea 85/2006

Față de considerentele mai sus arătate, tribunalul a admis excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a formulat acțiunea de față și întrucât consecința legală a admiterii acestei excepții este anularea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, tribunalul a apreciat că este de prisos analiza celorlalte excepții sau a fondului cauzei.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Construcții Generale Române, societate în faliment, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.

Examinând dispozitivul hotărârii atacate, apelanta arată că tribunalul a respins o cerere de intervenție formulată de, care în realitate nu a făcut obiectul judecății, întrucât, apelanta arată că, la prima instanță nu a avut calitatea de intervenientă în proces, ci aceea de titular al unei acțiuni în baza dispozițiilor art. 112 pr.civilă și nu potrivit art. 49 și următoarele din Codul d e pr.civilă.

Apelanta apreciază că Tribunalul Prahovaa soluționat o cerere cu care nu a fost investit omițând să se pronunțe asupra acțiunii principale, soluție profund ilegală. Se arată că, în mod eronat s-a apreciat de prima instanță că cererea de chemare în judecată a fost formulată de o persoană " fără calitate de reprezentant" și ca urmare a procedat la anularea acesteia, apreciind că au fost nesocotite dispozițiile art. 233 alin.2 și 3 din Legea nr.31/1990 republicată, împrejurare care atrage aplicațiunea sancțiunii prevăzute de art. 46 alin.1 din Legea nr.805/2006 privind insolvența.

Procedând astfel, tribunalul a ignorat susținerea apelantei întemeiată pe dispozițiile art.233 alin.4 din Legea nr.31/1990 potrivit cărora, "societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării până la terminarea lor", apelanta arătând că la fel s-a procedat și în cazul dispozițiilor art. 47 pct.7 din Legea insolvenței, în sensul că " de la data intrării în faliment debitorul va putea desfășura doar activitățile ce sunt necesare derulării operațiunilor lichidării".

Ținând seama de cele arătate mai sus, apelanta solicită admiterea apelului, iar pe fond să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel în raport cu legislația incidentă în cauză, precum și actele și înscrisurile avute în vedere de prima instanță se constată că apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant invocată de intimata-intervenientă SC 7 SRL B se constată că, în apel instanța a acordat mai multe termene, iar administratorul statutar al apelantei a devenit ulterior, în condiții legale și statutare, administrator special al acesteia, precum și acordul lichidatorului judiciar, în apel acesta având calitatea de reprezentant al apelantei de Construcții Generale Române.

În mod eronat apelanta apreciază că, prima instanță nu a luat în considerare art. 47 pct.7 din Legea insolvenței, precum și art. 233 alin.4 din Legea societăților comerciale, deoarece Tribunalul Prahova în mod corect și legal a apreciat că, debitoarei fiindu-i ridicat dreptul de administrare, acțiunea trebuia introdusă de lichidatorul judiciar la momentul respectiv.

Acest temei legal rezidă în dispozițiile art.77 alin.2 lit.a din Legea nr.64/1995 privind insolvența, în vigoare la monentul declanșării procedurii de faliment față de apelantă, aspect ce rezultă din cuprinsul încheierii judecătorului sindic din 11 martie 2003, dosar nr.1401/2002 aflat pe rolul Secției a VII-a Comercială a Tribunalului București, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.590/2004 pronunțată de Curtea de Apel București.

Ca atare, prima instanță a apreciat în mod temeinic faptul că debitoarea-apelantă nu mai putea sta în justiție în nume propriu, ci doar prin societatea de lichidare judiciară desemnată, astfel că, acțiunea fiind pronită de debitoare prin administratorul statutar, prima instanță în mod legal a anulat acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitatea de reprezentant, această situație nu a fost acoperită nici în timpul procesului la instanța de fond.

Faptul că prima instanță a respins cererea de intervenție formulată de apelantă nu are relevanță juridică din punct de vedere al efectului procesual civil, deoarece nu avea calitatea de reprezentant al debitoarei, administratorul statutar fie că era acțiune principală sau cerere de intervenție, după intrarea în procedura insolvenței, reprezentarea legală și procesuală a debitoarei se face prin lichidator judiciar sau mandatul, procura emisă de acesta.

Întrucât sentința atacată este legală și temeinică, pe excepția invocată, urmează a se respinge apelul ca nefondat, în baza art. 296 pr.civilă.

De asemenea, se va respinge excepția lipsei calității de reprezentant în apel invocată de intervenienta-intimată, ca neîntemeiată.

Văzând că cererea a fost legal timbrată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a apelantei invocată în apel d e intimata-intervenientă.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantaConstrucții Generale Române, cu sediul în B, Calea 13, nr. 97,.93,.4, sector 5, împotriva sentinței civile 386 din 19.03. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtaConsiliul Local al Orașului,cu sediul în, Județul P, intimata - intervenientaSC 7 SRLcu sediul în B,-, sector 2 și lichidatorSC Lichidator SRL, cu sediul în B,-,.1,.58, sector 6 și administrator special domiciliat în B, Al., nr.9, - 42,.12.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

fiind plecată în concediu de odihnă

se semnează de grefierul-șef

Red.

Tehnored.

7 ex./20.02.2008

f- Tribunal

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Alexandrina Urlețeanu
Judecători:Alexandrina Urlețeanu, Teodor Nițu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare licitație. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Ploiesti