Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1 /2009
Sedința camerei de consiliu din 09 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ ȘI TRIBUNALUL CLUJ, pentru soluționarea litigiului dintre recurenta - - B și intimații,.
Soluționarea conflictului s-a dispus a se face în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1384 pronunțată la 19 martie 2008 în dosar nr- Judecătoria Gherlaa respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților, și. Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat să se constate că între părți s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare la 07.07.2005 respectiv 11.01.2006 și să fie obligați pârâții la încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare, iar în caz de refuz hotărârea să țină loc de act pentru intabulare. S-a motivat că potrivit convenției intervenite între părți dacă locatorul va dori să cumpere terenul, prețul chiriei este considerat prețul vânzării, si, la solicitarea locatarului, locatorul se obligă să se prezinte la notarul public în vederea semnării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, astfel că voința părților a fost în sensul de a încheia un act de vânzare-cumpărare și nu de închiriere.
Din motivarea hotărârii rezultă că antecesorului pârâților, respectiv defunctului, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru un teren situat în localitate. Pârâții au încheiat cu societatea reclamantă un contract de închiriere pe o durată de 3 ani având ca obiect terenul în suprafață de 5755 mp, fiind încheiat actul intitulat "contract de închiriere". Chiria a fost stabilită de părți la suma de 319,72 RON pe lună, fiind plătită anticipat pe toată durata contractului. În cuprinsul contractului s-a stipulat clauza conform cărei dacă locatarul va opta pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul, locatarul se obligă să se prezinte la notarul public în vederea semnării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, părțile declarând că prețul a fost achitat. Potrivit aceluiași contract acesta urma să expire la 10.01.2009.
Tribunalul Cluj investit cu soluționarea recursului formulat de reclamantă a pronunțat decizia civilă nr.908/11.09.2008, admițând excepția necompetenței acestei instanțe, a declinat competența în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
În motivarea hotărârii a reținut că această cauză are natură comercială astfel că în baza art.2, 158, 159.pr.civ. și art.3,4,7 și 56 Cod comercial a declinat competența în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Tribunalul Comercial Cluj prin decizia comercială nr.243/27.10.2008 pronunțată în dosarul cu același număr a admis excepția necompetenței acestei instanțe a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj și, constatând ivirea conflictului negativ de competență, a sesizat Curtea de Apel Cluj în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
În motivarea hotărârii a arătat că potrivit dispozițiilor art.4 Cod comercial nu toate faptele de comerț ale unui comerciant sunt automat comerciale, iar în cauză există o astfel de excepție, respectiv vânzarea cumpărarea unui imobil, ca o operațiune singulară nu este faptă de comerț. Drept consecință s-a apreciat că acțiunea în prestație tabulară nu are natură comercială.
Analizând incidența dispozițiilor art.56 Cod Comercial în prezenta cauză tribunalul comerciala arătat că vânzarea cumpărarea intervenită între părți nu este comercială pentru nici una dintre ele, astfel că nu se poate reține natura comercială a litigiului.
La 12 decembrie 2008 fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj conflictul negativ de competență asupra căruia Curtea reține următoarele:
Pentru a stabili instanța căreia îi revine competența soluționării cauzei este necesar a fi stabilită natura litigiului, iar pentru a fi stabilită natura litigiului este necesar a se stabili dacă actele invocate de reclamantă în susținerea acțiunii au natură civilă sau comercială.
În cauză se reține că reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții persoane fizice, să se constate că între părți au intervenit contractele de vânzare-cumpărare la data de 07.07.2005 și 11.01.2006, să fie obligați pârâții la încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare, iar în caz de refuz sentința să țină loc de contract autentic.
În susținerea acțiunii reclamanta a invocat contractele intervenite între părți susținând că, deși sunt intitulate contracte de închiriere, în fapt intenția părților a fost de a vinde 2 parcele de teren situate în localitatea.
Pentru clarificarea naturii actelor juridice invocate de reclamantă, respectiv dacă închirierea sau vânzarea - cumpărarea imobilelor (teren) au natură comercială este necesar a avea în vedere atât dispozițiile art.3, 4 cât și art.56 Cod comercial, dar și doctrina și practica judiciară română asupra acestei probleme controversată.
În consecință, Curtea reține că dispozițiile art.3 Cod comercial consideră ca fiind fapte de comerț, după criteriul obiectiv, cele enumerate de la pct.1 la pct.20. Enumerarea nu este limitativă, iar aceasta rezultă din chiar formularea dispoziției legale: "legea consideră ca fapte de comerț.". Prin urmare, chiar dacă locațiunea sau vânzarea de imobile nu este prevăzută expres în enumerarea făcută în art.3, acestea nu pot fi exclusedin rândul faptelor de comerț.
În considerarea dispozițiilor art.4 Cod comercial, locațiunea nu poate fi considerată în exclusivitate act juridic civil deoarece această dispoziție legală socotește ca fapta de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din acest act. Analizând condițiile impuse de art.4 Cod comercial, Curtea reține că reclamanta este comerciant, așa cum rezultă din chiar denumirea acesteia, contractele intervenite între părți nu sunt"esențialmente și exclusiv civile", prezumția de comercialitate a contractelor din litigiu fiind susținută de obiectul acesteia.
Potrivit art.4.1 din contract " Proprietatea este închiriată locatorului în scopul vânzării de șantier, al extracției de balast și al desfășurării oricăror activități prevăzute sau care urmează a fi prevăzute în actele constitutive ale locatorului".
Prin urmare obiectul contractelor îl constituie dreptul de folosință, așa cum rezultă din litera acestora sau dreptul de proprietate așa cum susține și încearcă să demonstreze reclamanta.
Dreptul de folosință este un drept de creanță ce constituie unul dintre elementele fondului de comerț al reclamantei, iar ca o consecință a unei eventuale confirmări de către instanță a vânzării-cumpărării terenurile ar constitui elemente ale fondului de comerț al acesteia.
Actele judiciare în litigiu fiind legate în mod direct de fondul de comerț al reclamantei au natură comercială.
Întrucât obiectul acțiunii privește unul dintre elementele fondului de comerț al reclamantei (ce are activitate de comerciant) acțiunea în validare sau invalidarea contractelor are natură comercială.
În susținerea naturii comerciale a litigiului dintre părți sunt și dispozițiile art.56, 893 și 945 Cod comercial.
Reținând natura comercială a litigiului Curtea, în temeiul art.22 alin.5 pr.civ. stabilește competența pentru soluționarea recursului în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența pentru soluționarea recursului declarat de . -Sucursala împotriva Sentinței civile nr.1348/19.03.2008 pronunțată în dosarul nr-, în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red./
3 ex./12.01.2009
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța
