Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 13/2008. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.13/CC

Ședința Camerei de Consiliu din 01 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lăcrămioara Moglan

Grefier - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Neamț și Judecătoria Roman, în cauza privind acțiunea formulată de reclamanta -" "-, în contradictoriu cu pârâta -" "SRL.

Procedura completă, fără citarea părților.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman sub nr- din 21 august 2007 contestatoarea - debitoare urmărită R, cu sediul în mun. R, str. - cel M,. 15,. A, parter I, reprezentată prin director general, a solicitat anularea formelor de executare silită îndeplinite de Biroul executorului judecătoresc din Camera executorilor judecătorești de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în dosarul de executare silită nr. 130/2007, la cererea intimatei - creditoare urmăritoare, cu sediul în municipiul B,-, reprezentată legal prin administrator, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații.

Contestatoarea motivează că prin sentința civilă nr. 715/2007 a Tribunalului Neamța fost obligată la plata către intimată a sumei de 231.638 RON cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 7 februarie 2004 - 6 august 2004, precum și a sumei de 6.440,35 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Contestatoarea precizează că a formulat în termen legal apel împotriva acestei sentințe, dar cu toate acestea, intimata a procedat la punerea sa în executare silită, la data de 3 august 2007 debitoarea fiind somată de Biroul executorului judecătoresc. Executarea a fost începută cu încălcarea prevederilor art. 720⁹Cod procedură civilă, întrucât sentința ce se execută nu face parte din categoria sentințelor irevocabile, astfel cum sunt definite de art. 377 Cod procedură civilă.

Instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei.

Cu privire la această excepție instanța a reținut că natura comercială a litigiului substanțial dintre părți este în afara oricărui echivoc, fiind vorba de plata unor penalități de întârziere izvorâte din relații comerciale. Natura comercială a litigiului a atras, de altfel, prin raportare și la criteriul valoric, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță a Secției Comerciale și de Contencios Administrativ a Tribunalului Neamț. Potrivit jurisprudenței constante a Or aportată la dispozițiile art. 6 din Convenție, accepțiunea termenului de proces include atât faza jurisdicțională propriu-zisă, finalizată cu pronunțarea unei hotărâri judecătorești, cât și faza de executare silită a acestei hotărâri. Prin prisma acestui înțeles al noțiunii de proces rezultă că, atât timp cât executarea silită nu a fost finalizată, toate actele de procedură îndeplinite de părțile litigante se subsumează noțiunii generice de proces. În atari condiții, promovarea unei contestații la executare împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță reprezintă un act procedural ce se încorporează litigiului de drept substanțial derulat între părți. Caracterul comercial a acestui litigiu este de natură, în opinia instanței, să atragă o calificare corespunzătoare a contestației la executare. În aceste condiții, instanța a constatat că prezenta contestație, referindu-se la executarea unor obligații comerciale, nu poate avea decât o natură comercială. Văzând și cuantumul valorii contestate (care se plasează peste plafonul valoric la care face trimitere art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă), instanța apreciază că Tribunalul Neamț - Secția Comercială și de Contencios Administrativ are competența materială de a soluționa contestația în primă instanță.

Față de cele reținute, Judecătoria Roman prin sentința civilă nr. 2470/11 octombrie 2007 a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț.

Prin sentința nr. 33/CA/08 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț, s-a reținut că prevederea art. 2 pct. 1 Cod procedură civilă se referă la litigiile comerciale soluționate de instanțele de fond, nu la cele aflate în faza executării silite, temeiul juridic astfel reținut în considerentele sentinței civile nr. 2470/2007 fiind eronat.

Conform art. 400 alin. 1 contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 373 alin. 2 instanța de executare este judecătoria. Constatând că sub aspect teritorial competența revine Judecătoriei Roman, a admis excepția de necompetență materială cu consecința constatării ivirii conflictului negativ de competență și sesizării Curții de Apel Bacău pentru soluționarea conflictului.

Curtea, analizând obiectul acțiunii și considerentele celor 2 sentințe, constată următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 400 Cod procedură civilă contestația la executare se introduce la instanța de executare, doar soluționarea contestației la titlu fiind de competența instanței care a pronunțat hotărârea, iar conform art. 373 alin.2 Cod procedură civilă instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea.

Conform art. 1 din Codul comercial, în comerț se aplică Codul comercial, iar unde legea comercială nu dispune se aplică dispozițiile Codului civil. Rezultă astfel că jurisdicția comercială specializată presupune aplicarea unor norme speciale, de natură comercială și doar în subsidiar se completează cu normele de drept comun. Singurele dispoziții speciale în materie de executare silită rămase în vigoare, urmare a abrogării art. 889 Cod comercial, sunt cele cuprinse în art. 910-935 Cod comercial, care nu sunt incidente în cazul contestației la executare.

Având în vedere aceste considerente și decizia XV/05 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, prin care se decide că în cazul contestației formulate împotriva executării propriu-zise competența de soluționare în primă instanță, revine judecătoriei, curtea, în temeiul art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman, privind conflictul negativ de competență în cauza promovată de reclamanta - " " R cu sediul în R, str.- cel M. 15,. A,. 1, județul N în contradictoriu cu pârâtaL Bcu sediul în B,-, județul

Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi,01 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. tehnored. 4 ex. 03/03 aprilie 2008

Președinte:Lăcrămioara Moglan
Judecători:Lăcrămioara Moglan

Vezi şi alte speţe de drept comercial: