Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 137/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROM ÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 137
Ședința camerei de consiliu din 21 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul negativ de competență ivit între JUDECĂTORIA BAIA MARE și TRIBUNALUL MARAMUREȘ, pentru soluționarea litigiului dintre reclamanta - SRL S M și pârâții NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, - SUCURSALA S-M, - BANK SUCURSALA B-M, pârât - SRL B-M, - SRL, - SRL B-M având ca obiect anulare incident de plată.
Soluționarea conflictului s-a dispus a se face în camera de consiliu fără citarea părților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1012 din 15 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- TRIBUNALUL MARAMUREȘs -a declinat competența de soluționare privind acțiunea formulată de reclamanta -""SRL SMî mpotriva pârâților NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, - SUCURSALA S-M, - BANK SUCURSALA B-M, - SRL B-M, - SRL, - SRL B-M, în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că incidentul de plată declarat de Banca Comercială SA se referă la un CEC în valoare de 23.397,85 lei.
Al doilea CEC din 25.08.2008 a fost de 17.659,36 lei, incidentul fiind înregistrat la Bank Agenția S
Cu privire la cel de-al treilea CEC reclamanta nu a depus acte privind constatarea incidentului, ci numai factura 1479/29.08.2009 pe care trebuia să o achite furnizorului ""SRL B M cu CEC-ul respectiv, acesta este în valoare de 3175 lei.
Rezultă că nici una dintre cele trei instrumente de plată cu privire la care s-au înregistrat incidentele nu depășește 100.000 lei pentru ca să fie atrasă competența tribunalului.
Prin sentința civilă nr.4872 din 26 iunie 2009 Judecătoriei Baia Mares -a declinat competența de soluționare a cererii formulată de -""SRL împotriva pârâtelor BNR B, Banca Sucursala S M, -" BANK Sucursala B M, -""SRL B M, -" "SRL, -""SRL B M, având ca obiect anulare incident de plată, în favoarea Tribunalului Maramureș.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că prin incident de plată se înțelege, conform Regulamentului BNR 1/2001, neîndeplinirea întocmai sau la timp a obligațiilor participanților, înainte sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează. a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.
Din această definiție rezultă că obiectul prezentei acțiuni nu poate fi evaluat în bani, neîndeplinirea obligațiilor nu este evaluabilă în bani.
Prin urmare, având în vedere că ne aflăm în prezența unui litigiu comercial evaluabil, înseamnă că, în conformitate cu prev.art.2 pct.1 lit.a pr.civ. competența în primă instanță revine Tribunalului Maramureș.
Acțiunea în anularea unui incident de plată nu se confundă cu cea în anularea unui act juridic astfel încât, în speță, nu este aplicabilă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 32/20008.
Mai mult, s-a pronunțat prin Decizia LXXXV/2007 cu privire la instanța competentă din punct de vedere material, să soluționeze în primă instanță anularea incidentului de plată, această instanță fiind tribunalul.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține, asupra conflictului ivit ca, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani sunt de competența tribunalului, în primă instanță.
Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, această autoritate este un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din același regulament, incidentul de plată reprezintă "neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștință CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public;".
Este adevărat că acest act normativ, deși reglementează înființarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți (CIP), nu stabilește competența de soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de plată.
În lipsa unei atare reglementări, într-o asemenea situație, instanța competentă să soluționeze aceste acțiuni nu poate fi decât instanța comercială de drept comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activității desfășurate de Centrala Incidentelor de Plăți.
Astfel, Centrala Incidentelor de Plăți este organizată și funcționează la nivelul Băncii Naționale a României, iar operațiunile desfășurate de aceasta sunt de natură bancară.
Or, în acest sens, prin art. 3 pct. 11 din Codul comercial sunt considerate fapte de comerț și operațiunile de bancă și schimb, fără să fie definit însă în ce constă operațiunea fundamentală de bancă pentru a fi considerată o faptă de comerț obiectivă.
Față de această situație, caracterizarea ei se poate realiza prin raportare la reglementarea activității bancare, denumită și de comerț de bancă, astfel cum este reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007.
În acest sens, prin art. 285 din ordonanța menționată se prevede că "băncile sunt instituții de credit cu vocație universală, care pot desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în secțiunea 1.2 cap. II din titlul I, partea I", iar în conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. r) din același act normativ, "instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației acordate [.] r) orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul".
Este semnificativ că în alin. (3) al aceluiași articol se precizează că "dispozițiile alin. (1) se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități".
Ca urmare, chiar dacă prin Codul comercial nu sunt definite operațiunile de bancă și schimb, cât timp aceste operațiuni sunt suficient stabilite și delimitate de alte activități în cadrul secțiunii 1.2 cap. II din titlul I partea I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, se impune să se constate că actele de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți constituie operațiuni bancare accesorii, efectuate de Banca Națională a României prin Centrala Incidentelor de Plăți, având astfel vădită natură comercială.
De altfel, prin art. 56 din Codul comercial se prevede că "dacă un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși, în ce privește acest act, legii comerciale", așa că și în situația când printre utilizatorii informațiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plăți se află și persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de comerciant este aplicabilă tot legea comercială pentru că întregul raport juridic are un asemenea caracter.
Așadar, câtă vreme pentru una dintre părți, respectiv Banca Națională a României, prin Centrala Incidentelor de Plăți, actul este comercial, întregul raport juridic ce se referă la actul respectiv trebuie să fie supus legii comerciale.
Caracterul special al normelor de drept comercial față de cele ale Codului civil, subliniat prin art. 1 din Codul comercial, determină deci aplicarea reglementărilor din acest cod oricăror acte care privesc raporturi juridice în care una dintre părți are calitatea de comerciant, chiar dacă o atare calitate lipsește celorlalte părți, astfel că litigiile ivite în legătură cu astfel de raporturi revin în competența de judecată a tribunalului, ca primă instanță de drept comun, în materie comercială, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă.
De aceea, prevederile din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, precum și din Legea nr. 59/1934 asupra Cecului, prin care se stabilește că judecătoria este instanța competentă să soluționeze cererile având ca obiect învestirea cu formulă executorie a cambiei, a biletului la ordin, a cecului sau a opoziției la executarea acestor titluri, nu sunt aplicabile în cazul acțiunilor formulate împotriva înscrierii incidentelor de plăți, deoarece dispozițiile cu caracter normativ ale celor două legi, fiind cu caracter special, restrâns numai la domeniile pe care le reglementează, derogatorii de la normele generale, nu pot fi decât de strictă interpretare și nesusceptibile de a fi luate în considerare prin analogie.
Așa fiind, cum operațiunile efectuate de Banca Națională a României prin Centrala Incidentelor de Plăți sunt fapte de comerț obiective, iar litigiile ce se din aceste raporturi juridice de natură comercială nepatrimoniale, soluționarea lor nu poate reveni decât tribunalului, ca primă instanță de drept comun în materie comercială.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de caasație și Justiție, prin Decizia în interesul legii nr. LXXX/2007.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. 2 și alin. 5.pr.civ se va stabili competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta - SRL S M, cu sediul SMs tr.- nr.5 jud.M în contradictoriu cu pârâtele NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI cu sediul în B-, - SUCURSALA S-M,-, - BANK SUCURSALA B-M, cu sediul în B M-, - SRL B-M, cu sediul în B M-, - SRL B-M cu sediul în loc. B M-,.24, în favoarea Tribunalului Maramureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta - SRL S M, cu sediul SMs tr.- nr.5 jud.M în contradictoriu cu pârâtele NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI cu sediul în B-, - SUCURSALA S-M,-, - BANK SUCURSALA B-M, cu sediul în B M-, - SRL B-M, cu sediul în B M-, - SRL B-M cu sediul în loc. B M-,.24, în favoarea Tribunalului Maramureș.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.MH/MB
9 ex./22.10.2009
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei
