Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 16/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr-- Conflict de competență -
ROMA NI
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 16
Ședința Camerei de consiliudin 10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea conflictului negativ de competență ivit între Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Botoșani și Secția civilă a Judecătoriei Botoșani cu privire la judecarea acțiunii declarată de reclamanta - SRL - prin adm., cu sediul în comuna județul B în contradictoriu cu pârâta E-ON M - Sucursala
Procedura este legal îndeplinită, judecarea cererii fiind dispusă în cameră de consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că sesizarea este în stare de judecată, a rămas în pronunțare asupra acesteia.
După deliberare,
CURTEA,
Constată următoarele:
Prin sentința nr. 1127 din 29 octombrie 2008, Tribunalul Botoșani, a admis excepția lipsei competenței materiale invocată din oficiu, declinându-și competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Pronunțându-se astfel, Tribunalul Botoșania reținut în esență, valoarea obiectului cererii formulate în materie comercială, așa încât, a constatat incidența în cauză a disp. art. 1 pct. 1 Cod pr. civilă, în virtutea căruia competența de soluționare a cauzei aparține judecătoriei.
Cauza a fost înregistrată la această din urmă instanță sub nr. 11711/193 din 3.12.2008.
La prima zi de înfățișare, instanța din oficiu a invocat necompetența materială în soluționarea cauzei.
Prin sentința nr. 230 din 16 ianuarie 2009, Judecătoria Botoșania admis această excepție și în consecință în temeiul art. 158, 159 Cod pr. civilă, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani reținând că cererea în daune este accesorie unei cereri principale neevaluabile în bani, respectiv de corectare a unei facturi fiscale iar soluționarea sa depinde de rezolvarea cererii principale care privește stornarea facturii fiscale, fiind incidente astfel disp. art. 17 și art. 2 pct. 1 lit. a Cod pr. civilă.
Ca urmare, în temeiul art. 20 și art. 21 Cod pr. civilă, constatând ivirea unui conflict negativ de competență, Judecătoria Botoșania sesizat Curtea de APEL SUCEAVA pentru emiterea unui regulator de competență.
Dosarul a fost înregistrat la această instanță sub nr. 11711/193 din 16.03.2009.
Asupra conflictului negativ de competență de față,Curteaconstată următoarele:
Este neechivoc caracterul comercial al litigiului de față, izvorând dintr-un contract comercial.
Referitor însă la caracterul evaluabil sau neevaluabil al acestui litigiu comercial,Curteaconstată următoarele:
Potrivit dispozițiilorart. 1pct. 1 din Codul d e procedură civilă judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Înart. 2pct. 1 lit. a) din același cod, astfel cum a fost modificat prinart.pct. 1 din Legea nr. 219/2005, se prevede că tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei.
Problema interpretării dispozițiilor legale menționate, raportate și la art. 2821al. 1 Cod pr. civilă, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac a unor litigii civile și comerciale, în sensul calificării litigiilor evaluabile în bani a fost soluționată de prin decizia nr. 32/2008 în recursul în interesul legii promovat de către Procurorul General al României.
Așa cum a constatat Înalta Curte de Casație și Justiție acțiunea are ca obiect, de regulă, protecția unui drept sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie. Obiectul acțiunii se concretizează și nuanțează prin mijlocul procesual folosit, obiectul cererii de chemare în judecată constituindu-l pretenția concretă a reclamantului.
Potrivit cu natura și obiectul dreptului exercitat, pot fi distinse acțiuni personale (atunci când se valorifică un drept personal, de creanță), acțiuni reale (când dreptul a cărui protecție se urmărește este unul real) și acțiuni mixte (când se valorifică deopotrivă un drept personal și unul real), acțiuni extrapatrimoniale și acțiuni patrimoniale, acțiuni mobiliare și acțiuni imobiliare, acțiuni petitorii și acțiuni posesorii.
Acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale.
Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Ca atare, se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.
În consecință, ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară.
Atunci când este vorba despre desființarea unui contract ce a dat naștere unor drepturi patrimoniale, este evident că și lipsirea de efecte a unor astfel de acte juridice are tot consecințe patrimoniale și, ca atare, acțiunea prin care se valorică un asemenea drept este patrimonială.
A susține că acțiunea în desființarea unui act juridic producător de consecințe patrimoniale nu are caracter evaluabil în bani înseamnă a ignora natura însăși a dreptului pe care se fundamentează acțiunea, drept care este personal și cu conținut economic.
Un drept are caracter personal, fără conținut economic și, prin urmare, neevaluabil în bani, atunci când este strâns legat de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau al familiei: dreptul la viață, la sănătate și integritate fizică și morală, la libertate, la onoare, cinste, reputație, dreptul la nume și la domiciliu etc.
Or, dreptul a cărui valorificare se urmărește prin acțiunea în desființarea sau ineficacitatea unui act juridic cu efecte patrimoniale nu poate fi integrat drepturilor personale nepatrimoniale menționate anterior.
În speță obiectul litigiului, astfel cum a fost menționat prin acțiune și prin precizările la aceasta, îl constituie obligarea pârâtei de a "corecta" o factură emisă de către pârâtă în ceea ce privește suma de 17.960,41 RON precum și restituirea sumei de 17.900 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice încasate nelegal de către pârâtă, după cum afirmă reclamanta.
Așadar, reclamanta pretinde modificarea unui act juridic emis într-un raport comercial, respectiv modificarea sumei înserate cu titlu de preț și restituirea acesteia.
Ori din pretenția dedusă judecății, apare ca fiind neechivoc caracterul patrimonial al litigiului și în consecință caracterul evaluabil al acestuia.
Ca urmare, având în vedere considerațiile expuse, Curtea, în temeiul art. 22 pct. 5 Cod pr. civilă, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea.
Stabilește competența de soluționarea a conflictului negativ de competență ivit între Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Botoșani și Secția civilă a Judecătoriei Botoșani cu privire la judecarea acțiunii declarată de reclamanta - SRL - prin adm., cu sediul în comuna județul B în contradictoriu cu pârâta E-ON M - Sucursala B, în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 aprilie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
4 ex./6.05.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina
