Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 171/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2130/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Sentința comercială nr.171
Ședința din Camera de Consiliu de la 24.11.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria sectorului 3 B și Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în cauza comercială având ca obiect reziliere contract, privind pe reclamanta SRL și pârâta SC INTERNAȚIONAL SRL.
Cauza se judecă în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
CURTEA,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B sub nr- din 23.05.2008 reclamanta SRL a chemat în judecată pe pârâta SC INTERNATIONAL SRL, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să constate rezilierea contractului nr. 5 din 3.07.2006 intitulat "Contract Cadru de Dezvoltare Software" încheiat între părți, din culpa exclusivă a pârâtei și, pe cale de consecință, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 6.900 Euro + TVA (echivalent în lei la data plății), achitată cu titlu de avans contractual și respectiv de 5.000 Euro cu titlu de daune contractuale (echivalent în lei la data plății).
Prin sentința civilă nr. 6281/18.06.2008 Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția invocată din oficiu, a necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția Comercială reținând în motivarea hotărârii că obiectul cauzei îl constituie un litigiu comercial al cărui capăt principal de cerere, constatarea rezilierii contractului cadru de dezvoltare software nr. 5/3.07.2006 este neevaluabil în bani, astfel încît, cererea este de competența Tribunalului București, față de dispozițiile articolului 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă, căruia față de dispozițiile articolului 17 Cod procedură civilă, îi revine și competența soluționării cererii accesorii (obligarea pârâtei la plata sumelor de 6.900 euro avans contractual și 5.000 Euro daune contractuale).
Pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, dosarul a fost înregistrat sub nr- din 11.08.2008.
Prin sentința comercială nr. 10094/1.10.2008 Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, a admis excepția invocată din oficiu, a necompetenței materiale a instanței și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 B, a constatat conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI spre soluționarea conflictului negativ de competență.
În motivarea expertizei, tribunalul a avut în vedere decizia nr.32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, obligatoriu conform articolului 329 alineat 3 Cod procedură civilă, potrivit căreia, pentru determinarea competenței materiale de soluționare a primă instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială, cauza a fost înregistrată sub nr- din 14.11.2008.
Curtea, examinând conflictul negativ de competență, constată următoarele:
În mod corect Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a reținut că față de existența deciziei nr. 32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite - dată în interesul legii și obligatoriu, potrivit articolului 329 alineat 3 Cod procedură civilă, dispozițiile articolului 1 punctul 1, articolului 2 punctul 1 literele a și b și articolului 2821alineat 1 Cod procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
În considerentele deciziei menționate Înalta Curte de Casație și Justiție, a reținut, printre altele, că cererea de chemare în judecată prin care se solicită pronunțarea anulării unui act juridic sau constatarea nulității absolute a aceluiași act, fără a se cere și restituirea prestațiilor efectuate de părți, este o cerere patrimonială atunci când tinde la desființarea unui act juridic ale cărui efecte (drepturi și obligații) au avut caracter patrimonial.
Pentru aceleași argumente constituie o cerere patrimonială și acțiunea prin care se urmărește lipsirea de eficacitate a actului juridic pentru neexecutarea de către una din părți a obligațiilor asumate -rezoluțiunea/rezilierea.
A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că, în mod impropriu, printre acțiunile și cererile neevaluabile în bani ce se taxează cu sume fixe, articolul 3 din Legea nr.146/1997 prevede și acțiuni și cereri cărora nu li se poate nega însă, sub nici o formă, caracterul patrimonial.
Clasificarea făcută însă de Legea nr.146/1997, în acțiuni neevaluabile și evaluabile în bani are la bază rațiuni fiscale și nu are nimic comun cu natura patrimonială sau nepatrimonială a dreptului dedus judecății și deci cu caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al proceselor și cererilor în materie civilă și comercială la care se referă articolul 2 Cod procedură civilă pentru delimitarea competentei în primă instanță.
Așadar, potrivit concluziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, din decizia nr.32/2008, în continuare, pentru stabilirea taxei judiciare de timbru urmează să fie avute în vedere dispozițiile și categoriile de acțiuni folosite de legea specială - 146/1997-, în timp ce pentru determinarea competenței materiale după valoare și, implicit, a căilor de atac ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătorești în cauzele civile și comerciale se va avea în vedere natura dreptului care fundamentează acțiunea, particularizând-o și transferându-i din caracterele sale.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 22 alineat 5 Cod procedură civilă, văzând decizia nr. 32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite - dată în interesul legii, obligatorie conform dispozițiilor articolului 329 alineat 3 Cod procedură civilă, stabilește competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza dispozițiilor articolului 22 alineat 5 Cod procedură civilă, stabilește competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SRL, cu sediul în B,- sector 4 și pârâta SC INTERNAȚIONAL SRL, cu sediul în B,--10, -. C,. 43 sector 3 și la punctul de lucru din B,-, -. 2,. 38, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.11.2008.
PREȘEDINTE
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
17.12.2008
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea
