Conflict de competenta Instante comerciale.

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

HOTĂRÂREA NR. 31

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2009

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Tudora Drăcea

GREFIER - -

Pe rol, soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj, cu privire la soluționarea acțiunii promovate de către - SRL C împotriva pârâților și, înaintat în vederea pronunțării regulatorului de competență prin sentința nr.1099 din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-.

CURTEA

Asupra conflictului negativ de față:

Prin sentința civilă nr.19688 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii la Tribunalul Dolj -Secția Comercială, conform art.2 pct.1 lit.a teza a II-a pr.civ. reținându-se că acțiunea aparține jurisdicției comerciale în raport de calitatea de comerciant a reclamantei și că are caracter neevaluabil.

Prin sentința nr.1099/16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, a fost declinată competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul - SRL împotriva pârâților C și, în favoarea Judecătoriei Craiova, s-a constatat ivit conflict negativ de competență și cauza a fost înaintată Curții de APEL CRAIOVA, pentru soluționarea conflictului.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3690/21.12.2007 are destinația de locuință, pârâții folosindu-l în temeiul contractelor de închiriere din 01.11.2002.

Conform fișei suprafeței locative și contractelor de închiriere, pârâții folosesc încăperi cu destinația de dormitor, sufragerie, bucătărie, hol și pivniță, imobilul fiind folosit în prezent de pârâți cu destinația de locuință.

Reclamantul este comerciant, iar pe lângă faptele de comerț obiective, a căror comercialitate este independentă de calitatea persoanei care le săvârșește, Codul comercial reglementează și faptele de comerț subiective, care dobândesc caracter comercial datorită calității de comerciant a persoanei care le săvârșește, însă potrivit art. 4 com. prezumția de comercialitate este înlăturată, dacă obligația are caracter civil ori necomercialitatea rezultă din însuși actul săvârșit de comerciant.

Caracterizarea unui litigiu ca fiind de natură civilă sau comercială trebuie făcută în raport de normele juridice aplicabile raporturilor juridice dintre părți.

În cauză, imobilul cumpărat de societatea reclamantă are destinația de locuință, este în posesia pârâților care au încheiat cu foștii proprietari contracte de închiriere, iar din probele administrate în cauză nu rezultă că acest imobil face parte din fondul de comerț.

Cum litigiul dedus judecății are ca obiect, în principal evacuarea pârâților din imobilul cumpărat de societatea reclamantă, imobil aflat în patrimoniul societății, dar despre care nu există dovezi că aparține fondului de comerț, instanța a apreciat că litigiul este de natură civilă, iar competența de soluționare aparține judecătoriei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CRAIOVA sub numărul de dosar -.

Curtea, procedând la soluționarea conflictului negativ de competență potrivit dispozițiilor art.20 și următoarele pr.civ. reține următoarele:

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta - societate comercială - solicită evacuarea pârâților persoane fizice pe motiv că locațiunea a ajuns la termen, dintr-un spațiu cu destinația de locuință pe care aceștia l-au ocupat în baza unui contract de închiriere încheiat cu vânzătorii- persoane fizice. Solicitându-se predarea spațiului, ca urmare a încetării contractului, acțiunea este personală.

Reclamanta, ca succesoare a vânzătorilor, a preluat drepturile și obligațiile pe care aceștia le aveau în temeiul contractului de închiriere a suprafeței locative, încheiat de persoane fizice, care este un contract civil prin natura sa, aceasta nefiind schimbată la momentul când locatorii au înstrăinat imobilul către societatea comercială.

În speță, nu operează prezumția de comercialitate, potrivit dispozițiilor art.4 com. conform cărora sunt socotite ca fapte de comerț și celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, afară de cazul când acestea sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din act, întrucât pricina de față se încadrează în excepția reglementată de text, cum corect a apreciat tribunalul.

Dreptul reclamantului de a redobândi folosința bunului închiriat și obligația corelativă a chiriașilor de restituire a lucrului la încetarea locațiunii, izvorăsc dintr-un contract de închiriere a unei locuințe încheiat între persoane fizice, care este, prin natura sa, unul civil, astfel că pricina aparține jurisdicției civile, fiind de competența judecătoriei, calitatea de comerciant a reclamantei neavând relevanță, aceasta valorificându-și dreptul civil izvorât din contract.

Prin urmare, în temeiul art.22 alin.5 pr.civ. se va stabili că acțiunea de evacuare a pârâților dintr-un spațiu de locuit ocupat în baza unui contract de închiriere, este de competența Judecătoriei Craiova, ca instanță civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența soluționării acțiunii formulate de reclamanta - SRL C cu sediul ]n C, nr.1,. nr.4, jud. D, împotriva pârâților și ambii domiciliați în C,-, jud. D, la Judecătoria Craiova, ca instanță civilă.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 22 2009.

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER,

- -

red.jud. /28.09.2009

tehnored. /5ex

23 2009

Președinte:Tudora Drăcea
Judecători:Tudora Drăcea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Conflict de competenta Instante comerciale.