Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 23/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 23
Camera de Consiliu din 25 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
GREFIER: - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara privind pe reclamanta Vii și pârâtele Ortodoxă a și Agroindustriala.
Dată în camera de consiliu, fără citarea părților.
La apelul nominal se constată lipsa acestora.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, considerând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului de competență, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8837 din 27 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoara, admițând excepția de necompetență materială a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta Vii, în contradictoriu cu pârâtele Ortodoxă a și Agroindustriala, în favoarea Tribunalului Timiș.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că în materie comercială judecătoria este instanță de fond pentru litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei. În cazul proceselor și cererilor în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și al proceselor și cererilor în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani, competența în primă instanță revine tribunalului, conform art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă. Atât petitul principal al acțiunii reprezentând constatarea nulității contractului de arendare, precum și cel de-al doilea petit vizând obligarea pârâtelor să evacueze culturile înființate pe suprafața de 98,8 ha teren arabil sunt neevaluabile în bani, iar ținând seama că actul juridic încheiat între părți are natură comercială Judecătoria Timișoaraa reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 teza a II-a din Codul d e procedură civilă, competența de soluționare a litigiului revenind în primă instanță tribunalului.
Prin sentința civilă nr. 862/ din 30 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa reținut, la rândul său, că este necompetent să soluționeze prezenta pricină întrucât contractul de arendă, a cărui nulitate s-a cerut de către reclamantă a fi constatată, este reglementat de Legea nr. 16/1994, în calitate de drept special aplicabil acestei convenții. Potrivit art. 11 din lege, ul este considerat agricultor, fiindu-i aplicabile dispozițiile care reglementează activitățile producătorului agricol, cu toate obligațiile și facilitățile ce derivă dintr-o asemenea activitate. De asemenea, art. 26 statuează că dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale legii civile. Rezultă, așadar, că contractul de arendă are natură juridică civilă, independent de calitatea de comerciant sau necomerciant a persoanelor care participă la încheierea unei asemenea convenții.
Ca atare, constatând ivit conflictul negativ de competență, tribunalul a trimis dosarul spre soluționare la Curtea de Apel Timișoara în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, Curtea constată că în prezenta cauză competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Timișoara, pentru următoarele considerente:
Sistemul național de drept în materie comercială consacră criteriul obiectiv cu privire la comercialitatea actelor și faptelor juridice săvârșite de către un comerciant. Aceasta întrucât, dreptul comun comercial, prin principalul său izvor juridic, Codul comercial, statuează prin chiar art. 3 asupra faptelor pe care legea le consideră ca având natură comercială. Aceste criteriu este completat prin art. 4 din același cod, care prevede că sunt comerciale și celelalte fapte sau acte ale unui comerciant dacă nu sunt de natură civilă sau contrariul nu rezultă din însuși actul respectiv.
Referitor la obiectul cauzei de față, în calificarea juridică a acestuia, Curtea consideră necesar a cercetain concretonatura juridică a convenției a cărei nulitate absolută s-a solicitat de către reclamantă a se constata prin hotărâre judecătorească.
Este de reținut că între pârâtele Ortodoxă a și Agroindustriala s-a încheiat sub nr. 2370/02.08.2007, respectiv nr. 105/25.07.2007 un contract de arendă în temeiul căruia prima pârâtă, în calitate de arendator, a transmis celeilalte pârâte Agroindustriala, în calitate de, folosința unei suprafețe de 98,8 ha teren arabil în vederea exploatării agricole de către aceasta din urmă a respectivului teren, exploatare care desemnează operațiuni specifice de pregătire a solelor, cultivarea acestora și recoltarea produselor agricole.
Contractul de arendă este reglementat de Legea arendării nr. 16/1994, în calitate de drept special aplicat acestei convenții. Potrivit art. 11 din această lege, ul este considerat agricultor, fiindu-i aplicabile dispozițiile care reglementează activitățile producătorului agricol, obligațiile și facilitățile asupra unor asemenea activități. De asemenea, art. 26 din Legea arendării statuează că dispozițiile acestui act normativ se completează cu cele ale legii civile.
Rezultă, așadar, că actul juridic al arendării are natură civilă, independent de calitatea de comerciant sau necomerciant a persoanelor care participă la încheierea unei astfel de convenții, cum în mod corect a reținut și tribunalul.
În consecință, această calificare se integrează pe deplin excepției prevăzute de art. 4 teza I din Codul comercial, în sensul că nu este faptă de comerț și, prin urmare, nu este supusă jurisdicției comerciale contractul de arendă în condițiile în care legea specială susmenționată declară acest contract ca fiind un act de natură civilă, supus în totalitate reglementării legislației civile, în mod greșit judecătoria apreciind că prin considerarea cererii reclamantei ca fiind una comercială neevaluabilă în bani cauza este de competența în primă instanță a tribunalului.
Așa fiind, în baza art. 22 din Codul d e procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, instanță căreia i se va trimite dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta, cu sediul în localitatea Vii,-, județul T, în contradictoriu cu pârâtele Ortodoxă a, cu sediul în localitatea T, Bd. -, nr. 7, județul T și Agroindustriala, cu sediul în localitatea, nr. 2. județul T, în favoarea Judecătoriei Timișoara, căreia i se va trimite dosarul spre soluționare.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. - 04.12.2008
Tehnored. - 05.12.2008
5 ex. - 3 com.
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz
