Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 39/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 39
Camera de consiliu din 08.10.2009
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara, în cauza privind pe creditoarea Direcția Apelor T și debitoarea SC SRL T, având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă părțile. Dată fără citarea părților.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Timișoara, creditoarea Direcția Apelor Tac hemat în judecată pe debitoarea SC SRL T solicitând emiterea unei ordonanțe de plată pe suma de 106.272,93 lei, din care 71.810,11 lei reprezintă debit principal, iar 34.462,82 lei majorări de întărziere.
Prin sentința civilă nr. 8695/04.06.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a fost declinată în favoarea Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ competența de soluționare a cererii de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea Direcția Apelor T, în contradictoriu cu debitoarea SC SRL
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art.5 alin.1 din OUG nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, cererea privind creanța de plată a prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
Având în vedere faptul că litigiul are caracter comercial, în sensul disp.art.4 com. competența de soluționare a acțiunii se stabilește potrivit art.2 alin.1 lit.a proc.civ. în funcție de criteriul valoric. În cauză s-a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată împotriva debitoarei pentru suma totală de -,93 lei (71810,11 lei - debit principal și 34462,82 lei - penalități de întârziere), astfel că, raportat la criteriul enunțat în textul de lege menționat, competența de soluționare a cererii aparține tribunalului, valoarea obiectului cererii depășind plafonul valoric de - lei.
Din punct de vedere teritorial, având în vedere că debitoarea are sediul în T, raportat la dispozițiile art.7 alin.1 proc.civ. competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.
Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 903/PI/19.09.2009 pronunțată în dosarul nr-, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului și a declinat competența soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa reținut că potrivit art.5 alin.1 din OUG nr. 119/2007, cererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
Or, dispozițiile art.2 pct.1 lit. rap.la art.1 proc.civ. impun ca cererea în materie comercială al cărei obiect are o valoare de cel mult 100.000 lei să se soluționeze de judecătorie - instanța și nici părțile nefiind în măsură să deroge de la aceste norme. A admite că valoarea obiectului litigiului este suma debitului și a penalităților contractuale solicitate echivalează recunoașterii dreptului creditoarei de a deroga de la normele imperative de competență, exclusiv prin cumulul debitului pretins cu penalitățile de întârziere calculate de către creditoare, ceea ce nu este posibil. De altfel, în ce privește evaluarea litigiului, se observă că aceeași soluție în vederea determinării competenței, a cuantificării exclusiv a debitului principal solicitat, este reținută și în Proiectul codului d e procedură civilă, forma transmisă Parlamentului, art. 93 alin.2.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, Tribunalul Timișa suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Curții de APEL TIMIȘOARA în vederea soluționării conflictului de competență.
Curtea de Apel având de soluționat conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș cu privire la ordonanța de plată, reține următoarele:
Judecătoria Timișoaraa fost sesizată cu o cerere având ca obiect emiterea ordonanței de plată pentru suma de 106.272,93 lei, din care 71.810,11 lei capătul principal, și 34.462,82 lei penalități de întârziere ca accesorii pretenției principale.
Având în vedere faptul că litigiul de față are caracter comercial, competența de soluționare a cererii se stabilește potrivit art.2 alin.1 lit.a proc.civ. în funcție de criteriul valoric. Întrucât în speță, creditoarea a formulat un capăt de cerere principal și unul accesoriu, valoarea capătului principal este cea care determină competența, iar nu suma valorii tuturor capetelor de cerere. Și cum debitul principal solicitat are o valoare de până la 100.000 lei, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Timișoara, astfel că în baza art. 22.proc.civ. Curtea trimite dosarul acestei instanțe pentru soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe creditoarea Direcția Apelor, cu sediul în T,-, jud. T și debitoarea SC SRL, cu sediul în T,-,.17,.1,.5, jud., în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08.10.2009.
PRESEDINTE, GREFIER
RED.MM/26.10.2009
TEHNORED./26.10.2009
:
Se comunică 2 ex.: - Direcția Apelor
- SC SRL
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu
