Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 40/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 40
Camera de Consiliu din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
GREFIER: -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Timiș și Judecătoria Timișoara privind pe reclamanta T în contradictoriu cu pârâta - Nouă având ca obiect somație de plată.
Dată în camera de consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, considerând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului de competență, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 412/ din 7 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta T în contradictoriu cu pârâta - Nouă având ca obiect somație de plată în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând că este necompetent să soluționeze acest litigiu întrucât dispozițiile art. 2 alin. 1 din nr.OG 5/2001 impun ca cererea în materie comercială al cărei obiect are o valoare de cel mult 100.000 lei să fie soluționată de către judecătorie, nici instanța și nici părțile nefiind în măsură să deroge de la această normă. A admite evaluarea obiectului litigiului ca fiind de 462.753,70 lei echivalează cu recunoașterea dreptului reclamantei de a deroga de la normele imperative de competență, exclusiv prin cumulul debitului pretins cu penalitățile de întârziere calculate de către creditor, ceea ce nu este posibil, o soluție similară fiind adoptată și în proiectul Codului d e procedură civilă.
În urma declinării litigiul s-a înregistrat la Judecătoria Timișoara sub același număr de dosar, instanță care, prin sentința civilă nr. 10303 din 25 iunie 2009, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare în favoarea Tribunalului Timiș.
Pentru a hotărî astfel judecătoria a reținut că prin cererea introductivă creditoarea Tas olicitat emiterea unei ordonanțe care să conțină somația debitoarei - Nouă de a plăti suma de 462.753,70 lei, în motivare arătând că a încheiat cu aceasta un număr de cinci contracte de prestări-servicii, în temeiul cărora a eliberat mai multe facturi fiscale privind plata serviciilor efectuate, dar care nu au fost achitate în întregime la termenul scadent, pârâta datorându-i suma de 94.127,11 lei reprezentând restanță neplătită și 368.523,60 lei penalități de întârziere de 0,5% pe zi conform clauzelor contractuale.
OG nr. 5/2001 prevede în mod expres competența în privința soluționării cererilor având ca obiect emiterea unei ordonanțe privind somația de plată, și anume instanța competentă să judece fondul pretenției în primă instanță (art. 2 alin. 1). În speță, litigiul are natură comercială, iar fondul pretenției deduse judecății constă în plata contravalorii unor servicii și repararea prejudiciului cauzat ca urmare a nerespectării sau executării cu întârziere a obligației de plată, care reprezintă daune-interese moratorii, pretenția totală însumând 462.753,70 lei. Așadar, creditoarea a estimat la data introducerii acțiunii cuantumul pretențiilor sale, acestea fiind peste 100.000 lei, astfel că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă, competența în primă instanță revine tribunalului.
Examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, Curtea constată că în prezenta cauză competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Timiș pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul d e procedură civilă tribunalul judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.
Este fără putință de tăgadă că obiectul cauzei de față este unul evaluabil în bani și că natura litigiului este comercială, cum, de altfel, corect au reținut ambele instanțe aflate în conflict.
Cu toate acestea, în mod legal judecătoria a apreciat că, raportat la cuantumul pretențiilor deduse judecății ( 462.753,70 lei ), dat fiind faptul că art. 2 alin. 1 din nr.OG 5/2001 statuează fără echivoc că ererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță, cererea formulată de creditoarea T în contradictoriu cu debitoarea - Nouă pentru emiterea unei somații de plată pentru suma menționată este de competența tribunalului, fiind fără relevanță juridică, sub acest aspect, împrejurarea că debitul principal nu depășește pragul de 100.000 lei și că doar împreună cu majorările de întârziere se ajunge la o sumă mai M decât valoarea-prag. Aceasta, în considerarea faptului că la determinarea instanței competentă material trebuie avută în vedere, de lege, suma totală pretinsă de partea reclamantă, neputându-se susține cu temei că prin cumulul debitului cu penalitățile de întârziere s-ar recunoaște creditorului dreptul de a deroga de la normele imperative de competență, chiar dacă în proiectul de cod se propune o asemenea reglementare.
Ca atare, în baza art. 22 din Codul d e procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, instanță căreia i se va trimite dosarul spre soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta, cu sediul în loc. T,-, -. 2,. 2, jud. T, în contradictoriu cu pârâta -, cu sediul în loc. Nouă, nr. 112, jud. T, în favoarea Tribunalului Timiș, căruia i se va trimite dosarul spre soluționare.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE,
- - -
GREFIER,
-
Red. /30.11.2009
Dact. /4 expl./03.12.2009
emis 2 com.
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz
