Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 5/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5
Camera de consiliu din 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
GREFIER: -
S-a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Timiș în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș privind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - T în contradictoriu cu pârâtul.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra sesizării de față, constată că:
Prin sentința civilă nr. 12319 din 6 decembrie 2007, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Timișoaraa admis excepția de necompetență materială.
A declinat soluționarea cauzei formulată de reclamanta - T, în contradictoriu cu pârâtul, în favoarea Tribunalului Timiș - Secția Comercială.
Judecătoria a reținut că în speță, contractul de locațiune al cărui obiect îl constituie închirierea imobilului situat în T,-, camera 43, este un contract comercial. În altă ordine de idei, dreptul de folosință supra locuinței închiriate, fiind un bun imobiliar, necorporal, care intră în fondul de comerț al pârâtei, raportul juridic dintre părți este calificat ca fiind unul comercial.
Nu prezintă relevanță faptul că încheierea contractului de închiriere dintre părți s-a realizat ca urmare a raporturilor de muncă, întrucât nu schimă natura juridică comercială a contractului de locațiune.
S-a menționat că reclamanta a solicitat ca sancțiune civilă a nerespectării obligațiilor locative, evacuarea pârâtului din imobil, competența de soluționare aparținând în acest sens Tribunalului conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 litera a Cod procedură civilă.
Capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 1.258,12 lei, respectiv 2013 lei RON reprezentând chirie restantă și despăgubiri aferente imobilului din care se solicită evacuarea pârâtului și care face obiectul contractului de locațiune, s-a considerat că reprezintă petite subsecvente petitului principal, conform art. 17 Cod procedură civilă, ceea ce atrage competența de soluționare a Tribunalului Timiș.
Instanța a constatat că prezentul litigiu e un litigiu comercial, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, cauzele în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani revin spre competentă soluționare.
Prin sentința civilă nr. 119/JS din 22 februarie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș.
A declinat în favoarea Judecătoriei Timișoara - Secția Civilă, competența de soluționare a cererii reclamantei - T în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect evacuare.
A trimis cauza la Curtea de Apel Timișoara în vederea soluționării conflictului de competență.
Tribunalul a constatat că litigiul are natură civilă iar cum capătul principal al cererii de chemare în judecată are ca obiect "evacuare" neevaluabil în bani, competența soluționării cauzei în primă instanță revine judecătoriei, conform art. 1 pct. 1 raportat la art. 2 pct. 1 litera b Cod procedură civilă.
Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, privind competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - împotriva pârâtului, Curtea urmează să stabilească în favoarea Judecătoriei Timișoara - Secția Civilă, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
În speță, deși, una dintre părți este comerciant reclamanta -, contractul de închiriere nr. 31/03.02.2006 privește un imobil cu destinația de locuință, actul juridic nefiind încheiat în baza activității comerciale a societății reclamante.
În cauză nu s-a făcut dovada că spațiul închiriat pârâtului în blocul de garsoniere din- face parte din fondul comercial al reclamantei.
În mod corect Tribunalul a reținut că litigiul are natură civilă, competența de soluționare a cauzei în primă instanță revenind judecătoriei, conform art. 1 pct. 1 raportat la art. 2 pct. 1 litera b Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive, în baza dispozițiilor art. 20 pct. 2 și 22 alin. 2 și 5 Cod procedură civilă, Curtea urmează să stabilească în favoarea Judecătoriei Timișoara - Secția Civilă competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - T în contradictoriu cu pârâtul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește în favoarea Judecătoriei Timișoara - Secția Civilă, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta - T în contradictoriu cu pârâtul.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 martie 2008.
PREȘEDINTE,
- - -
GREFIER,
-
se comunică:
- reclamanta - -,-.
- pârât - - T,-, camera 43.
Red. /20.03.2008
Dact./ 4 ex./24.03.08
emis 2 com.
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu
