Conflict de competenta Instante comerciale. Încheierea 81/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
ÎNCHEIERE CIVILĂ NR. 81/2009
Ședința camerei de consiliu din 2 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Gherla, în vederea soluționării acțiunii în contencios administrativ formulată de intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ -AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C în contradictoriu cu contestatorul având ca obiect contestație la executare.
Soluționarea conflictului s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 38/2009 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr- s-a admis excepția necompetenței materiale Judecătoriei Gherla și s-a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj, în vederea soluționării acțiunii introduse de contestatorul împotriva intimatei Biroul Vamal C - Direcția Regională Vamală C, având ca obiect contestație la executare.
În motivare se arată că, prin acțiunea introdusă de contestatorul împotriva intimatei Biroul Vamal C - Direcția Regională Vamală C, s-a solicitat anularea formelor de executare silită.
Conform art. 137 Cod proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond pricinii.
Conform art. 158 Cod proc.civ. când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, este obligată să stabilească instanța competentă, ori, dacă este cazul, un organ cu activitate jurisdicțională competent.
Conform art. 159 Cod proc.civ. necompetența este de ordine publică când pricina este de competența instanțelor judecătorești; când pricina este de competența instanței de alt grad; când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Instanța analizând obiectul prezentei cereri, precum și prev. art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, admis excepția invocată de intimata Biroul Vamal C- Direcția Regională Vamală C și a declinat competența spre soluționare Tribunalului Cluj.
Prin sentința nr. 1055/17.04.2009 s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj.
S-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.
A fost sesizată Curtea de APEL CLUJ cu soluționarea conflictului negativ de competență.
În motivare se arată că, referitor la competența materială și teritorială de soluționare a contestației la executare silită împotriva unui titlu executoriu fiscal urmează să se facă aplicarea prev. art.373/1 alin.2 pr.civilă, conform căreia instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În cazul de față, nu există o dispoziție derogatorie de la aceste prevederi întrucât art.10 alin.1 stabilește competența materială între tribunale și curțile de apel raportat la obiectul acțiunii judiciare care este legat de un act administrativ emis de o autoritate locală sau un a centrală sau în privința actelor administrativ fiscale în funcție de valoarea acestora.
Prin urmare, articolul 10 din Legea 554/2004 nu este în măsură să atragă competența instanței de contencios administrativ deoarece în materia contestației la executare privind acte administrativ-fiscale este competentă să se pronunțe cu privire la legalitatea executării și nu a actului administrativ în sine, judecătoria în a cărei rază teritorială se găsesc bunurile urmărite.
Astfel, în conformitate cu art.1 și 158.pr.civilă, tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.
După sesizarea Curții de APEL CLUJ cu conflictul negativ de competență, dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Asupra conflictului negativ de competență instanța constată următoarele:
Instanța de fond a fost investită de către contestator cu o contestație la executare împotriva executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 2230/2004 și 3045/2005, solicitând anularea tuturor formelor de executare silită și implicit împotriva titlurilor executorii - actul constatator nr. 901/2003, actul constatator nr. 1070/2005, procesele verbale nr. 2221/2003, 11649/2005 și 1128/2008.
În drept și-a întemeiat contestația pe art. 399-400 Cod proc.civ. și art. 172-173 Cod proc.fiscală.
Din modul de redactare OG 92/2003 rezultă că reglementează distinct în capitolul XI contestația la executarea silită și distinct în titlul IX soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că, ceea ce poate fi atacat la instanța judecătorească de contencios administrativ sunt deciziile emise în soluționarea contestațiilor împotriva titlurilor de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale.
Ori, prin cererea de chemare în judecată reclamantul nu atacă o decizie emisă în soluționarea contestației împotriva titlului de creanță, ci atacă formele de executare silită și implicit titlurile executorii.
Împotriva titlului executoriu se pot formula contestații la executare, aspect ce rezultă și din decizia nr. XIV din 5.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii, unde se arată că " dacă în cazul contestației împotriva titlului de creanță fiscală sau altui act administrativ jurisdicțional s- prevăzut expres prin art. 188 alin. 2 Cod proc.civ.(versiunea 1.01.2007), (art. 218 alin. 2 ultima versiune) că "Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța judecătorească de control administrativ competentă", referirea de la art.169 alin. 4.pr.fiscală (art.172 (4) ultima versiune), că în cazul executării silite, "Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă", nu poate fi interpretată decât în sensul că, o atare competență revine numai instanței de drept comun, care în raport cu reglementarea de la art. 1 pct. 1 Cod proc.civ. este judecătoria.
Deoarece obiectul cererii îl constituie contestație la executare silită, în baza art. 21(5) Cod proc.civ. se va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența soluționării contestației la executare formulată de intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ -AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, cu sediul în O, calea Armatei Române nr. 4, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în G,- apartamentul nr. 6, în favoarea Judecătoriei Gherla.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 2.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. dact. GC
5 ex/1.07.2009
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu