Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Craiova

DosarUL nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA Nr. 103

Ședința DIN CAMERA DE CONSILIU de la 10 Aprilie 2008

PREȘEDINTE: Angela Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Carmen Popescu

Grefier

Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de pârâtele - SRL M, DGFP G și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR împotriva sentinței nr. 139/09.11.2007 pronunțate de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta - - - J și pârâta AFPM.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.04.2008, susținerile orale ale părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru ca apelanta pârâtă să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea.

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

Prin sentința nr. 139/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - - - J împotriva pârâtelor DGFP G, AFPM, REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S și - SRL S-a constatat nulitatea absolută a procesului verbal de compensare nr.715 din 26.08.2004 emis de REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S, iar pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei cheltuieli de judecată de 600 lei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta - - - Jai nițiat procedura de compensare prin procesul verbal nr.715 din 26.08.2004, cu REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S, care datora reclamantei 300.000.000 lei și a ales pentru închiderea compensării pe pârâta - SRL Procesul verbal a fost depus la data de 26.08.2004 și înregistrat la data de 31.08.2004, deși pârâta - SRL M avea obligația să îl depună la DGFP G în cel mult 30 de zile pentru stingerea datoriei sale către AFPM. Ca urmare, s-au încălcat dispozițiile art.3 din OUG nr.45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004, potrivit cărora compensarea obligațiilor de plată se realizează până la data de 24 decembrie. Aceeași obligație este prevăzută în art.4 din normele metodologice emise pentru aplicarea OUG nr.45/2001. de compensare a fost închis de AFPM la data de 10.01.2005. În plus, s-a reținut că, după depunerea procesului verbal de compensare, reclamanta - - - J nu avea datorii față de - SRL M, factura invocată fiind încheiată în mod fictiv. Prin urmare, încălcându-se dispoziții imperative ale legii, s-a produs o fraudă la lege ce atrage nulitatea absolută a procesului verbal de compensare prin raportare la cerințele art.948, 949, 950 și 966 civ.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S, DGFP G și - SRL

Apelanta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR Sai nvocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate și a susținut că, potrivit art.15 alin. 2 din Ordinul nr.1354/2004 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a OUG nr.45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001 - 2006 la REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S, data compensării obligațiilor de plată este data la care conducătorul organului fiscal competent a aprobat operațiunea de compensare. Procesul verbal de compensare nr. 715 din 15.08.2004 a fost aprobat prin închiderea circuitului de către emitent la data de 24.09.2004 și aprobat de DGFP G - AFPM la data de 31.12.2004. Întrucât obligațiile REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S au fost stinse la data de 24.09.2004, data închiderii circuitului prin AFPM nu mai are relevanță. Anularea procesului verbal de compensare are efecte negative, fiind necesară promovarea unui nou litigiu. Soluția atacată nu este opozabilă ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A STATULUI.

DGFP Gai nvocat, de asemenea, nelegalitatea hotărârii atacate, și a susținut că procesul verbal de compensare analizat în cauză a fost depus la AFPM la data de 31.12.2004, astfel încât la această dată s-a stins datoria pârâtei. Fiind finalizată, compensarea a fost înregistrată atât la AFPM, cât și la REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR Ca urmare, în mod greșit s-a constatat nulitatea procesului verbal de compensare, pârâtele fiind obligate în mod nejustificat la cheltuieli de judecată.

Apelanta - SRL M a invocat, la rândul său, nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe și a susținut că se impune aplicarea dispozițiilor art.297 civ.Cod Penal, deoarece pârâta DGFP G nu a fost citată la fond. S-a constatat în mod nejustificat nulitatea procesului verbal de compensare pentru încălcarea unor obligații inexistente în lege. Astfel, nu există obligația de depunere a procesului verbal de compensare la DGFP G într-un termen de 30 de zile și nici o obligație în sarcina agentului economic beneficiar al plății de a depune acest înscris la organul fiscal teritorial. De altfel, în speță, procesul verbal inițiat la 26.08.2004, a fost depus la AFPM la 31.08.2004, adică într-un termen de 5 zile. Ca urmare, s-a reținut în mod greșit că închiderea circuitului de compensare ar fi operat abia la data de 10.01.2005. În cauză, nu există o fraudă la lege, ci o convenție legală, cu putere de lege între părțile contractante. Nu există vreun acord în vederea încălcării normelor de drept ce ocrotesc un interes general, ci o manifestare de voință legală pentru stingerea unor obligații. Ca urmare, chiar dacă aprobarea s-ar fi efectuat după data prevăzută de lege, această împrejurare nu poate fi apreciată ca fraudare a legii și nu poate atrage sancțiunea nulității. Totodată, apelanta - SRL M a susținut că în mod greșit s-a soluționat cauza pe fond, în condițiile în care taxa de timbru nu era legal satisfăcută în cauză.

La data de 06.03.2008, intimata reclamantă - - - Jaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, susținând că prima instanță a reținut în mod corect că apelanta pârâtă - SRL M a profitat fraudulos de acest circuit de compensare, în condițiile în care nu și-a respectat obligația de a executa lucrările convenite, astfel încât s-a îmbogățit în mod fraudulos, în detrimentul intimatei reclamante, cu suma de 30.000 lei. Motivul de apel referitor la necitarea DGFP G vizează un interes exclusiv al acestei din urmă părți. Chiar dacă nu s-ar fi constatat nulitatea absolută, existau motive de anulare a compensării, conform, art.948 lit. b, art.969 - 970 și art.14 civ. Apelanta DGFP G nu explică ce a împiedicat pe AFPM să refuze primirea documentului de compensare depus după data de 24.12.2004, conform cerințelor nr.OUG nr.45/2001. Cheltuielile de judecată se vor recupera cu prioritate de la - SRL Apărarea invocată de REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S referitoare la necesitatea declanșării unui nou litigiu și la calcularea unor penalități este lipsită de relevanță în analiza valabilității compensării. Esențial în cauză este faptul că la data de 31.12.2004 nu mai putea opera compensarea prevăzută de OUG nr.45/2001. Nu se impunea citarea în cauză a ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A STATULUI, care nu a fost parte în actul examinat.

Examinând actele și lucrările cauzei, Curtea găsește criticile formulate de către apelante fondate în parte, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.105 alin. 2 civ.Cod Penal, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se declară nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.

Prin urmare, necitarea DGFP G în fața primei instanțe nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii apelate, în condițiile în care partea necitată nu a invocat această nelegalitate și nici nu a pretins vătămarea drepturilor sau intereselor sale, apelanta - SRL M nejustificând interesul de a formula această critică.

Pentru aceleași argumente, nu poate fi primită nici critica formulată de către apelanta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI referitoare la necitarea ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A STATULUI.

În consecință, Curtea constată că în cauză nu își găsesc aplicarea dispozițiile art.297 alin. 1 teza a II -a civ.

Cod Penal

Referitor la taxa de timbru aferentă fondului, Curtea reține că potrivit cerințelor art.3 lit.1din Legea nr.146/1997, cererile în anularea sau declararea nulității unui act juridic sunt supuse unei taxe de timbru fixe, de 12 lei, care a fost achitată în speță. Ca urmare, cerințele fiscale fiind satisfăcute de către reclamantă, prima instanță a procedat corect la soluționarea pe fond a litigiului.

Pe fond, se reține că, deși plata poate fi definită ca o executare voluntară a obligației de către debitor, că are ca izvor un raport juridic obligațional, reprezintă un act juridic distinct față de convenția care a dat naștere obligației.

Compensarea reprezintă stingerea prin plată a două sau mai multe obligații reciproce și poate interveni în temeiul legii, convențional sau pe cale judecătorească.

Dacă în cazul compensației legale este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.1144 civ. compensația voluntară nu este supusă nici unei condiții referitoare la caracterul cert, lichid sau exigibil al creanțelor.

Totodată, se reține că valabilitatea actului juridic al plății se analizează la momentul încheierii, în speță al semnării procesului verbal de compensare și independent de raporturile juridice din care au luat naștere obligațiile.

Ca urmare, apărarea invocată de către intimata reclamantă referitoare la nerespectarea, după întocmirea procesului verbal analizat, a obligației asumate de către apelanta pârâtă - SRL M, de executare a lucrărilor convenite și plătite în avans și la incidența art.969 și art.970 civ. referitoare la forța obligatorie a convențiilor și la executarea acestora cu bună credință, nu constituie motiv de nulitate a convenției generatoare a obligației de plată a prețului și, cu atât mai puțin, a plății efectuate, ci motiv de rezoluțiune a contractului de executare lucrări, în conformitate cu prevederilor art.1020 - 1021 civ.

În consecință, nemulțumirea intimatei reclamante referitoare la neexecutarea lucrărilor convenite de către apelanta pârâtă - SRL M nu constituie motiv de nulitate a compensării prețului acestor lucrări.

Legea nu interzice plata în avans, astfel încât nu se poate reține nevalabilitatea consimțământului exprimat sau a cauzei actului, respectiv, încălcarea cerințelor prevăzute de art.948 pct. 2 și 4 civ.

Fraudarea legii constă în folosirea unor dispoziții legale în alt scop decât cel pentru care au fost edictate, respectiv în scopul de a eluda alte dispoziții legale imperative, sau altfel spus, reprezintă o deturnare a legii de la finalitatea ei.

În cauză, nu s-a produs o fraudare a legii prin încheierea procesului verbal de compensare nr.715 din 26.08.2004.

De altfel, intimata reclamantă - - - J nu a arătat care dispoziție legală imperativă a fost eludată și nici în ce mod legea a fost deturnată de la finalitatea ei.

În speță, compensarea s-a desfășurat și se analizează în raport de dispozițiile OUG nr.45/2001 aprobată și modificată prin Legea nr.320/2004, privind producția de apă grea în perioada 2001- 2006 la REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI și acumularea acesteia de către ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT.

Potrivit art.2 alin. 1 din acest act normativ, acumularea cantității de apă grea pe perioada 2004-2006 de către ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT se face prin compensare cu obligațiile datorate de către REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI către bugetul de stat și către furnizorii de materii prime și materiale, prestatorii de servicii și executanții de lucrări ai regiei, precum și ale acestora față de bugetul de stat.

În această procedură, se disting etapele încheierii și aprobării procesului verbal de compensare, în raport de care se analizează valabilitatea operațiunii și respectarea termenului, față de etapa producerii efectelor convenției.

Astfel, acordul de voință se realizează prin semnarea procesului verbal de compensare, moment în raport de care se analizează valabilitatea actului juridic.

Potrivit art.7 alin. 5 și alin. 6 din norme, procesul verbal de compensare întocmit și însușit de către părți potrivit acestei proceduri se transmite, prin grija regiei, organului fiscal teritorial în evidența căruia se află înregistrat furnizorul, care reține un exemplar pentru operarea în evidența pe plătitori a stingerii obligațiilor de plată, iar celelalte cinci exemplare se transmit de către organul fiscal regiei, Ministerului Economiei și Comerțului, ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A STATULUI, furnizorului și DGFP M, pentru înregistrarea operațiunii.

Procesul verbal de compensare nr.715 din 26.08.2004 a fost valabil încheiat prin închiderea circuitului de către emitentul REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR S, la data de 24.09.2004, adresa nr.35015 din 31.12.2004 emisă de DGFP G- AFPM și anexată, la fila nr.5, acțiunii introductive, confirmând finalizarea procedurii și producerea efectului de compensare a obligațiilor de plată datorate bugetului de stat, înăuntrul termenului prevăzut de art.4 alin. 1 din normele metodologice emise pentru aplicarea prevederilor OUG nr.45/2001 și aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.1354/2004 și Ministerului Economiei și Comerțului nr.743/2004.

Cu adresa din 31.12.2004 s-a făcut, totodată, și dovada îndeplinirii cerinței referitoare la comunicarea celorlalte exemplare ale procesului verbal în vederea evidențierii contabile a operațiunii efectuate, conform prevederilor art.7 alin. 6 din normele metodologice, înregistrare ce nu mai este supusă de lege vreunui termen.

De altfel, se reține că respectarea termenului prevăzut de art.4 alin. 1 din OUG nr.45/2001 constituie o cerință necesară exclusiv pentru ca organul fiscal să poată verifica încadrarea în limita plafonului aprobat de guvern pentru anul 2004.

Ca urmare, nerespectarea acestui termen poate determina refuzul organului fiscal de a aproba compensarea și nicidecum un motiv de nulitate a operațiunii.

Față de considerentele expuse, Curtea constatând că tribunalul a reținut în mod greșit nulitatea compensării efectuate prin procesul verbal nr.715 din 26.08.2004, va admite apelurile și, potrivit dispozițiilor art.296 civ.Cod Penal, va schimba sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea promovată de reclamanta - - - J ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de pârâtele - SRL M cu sediul în M nr. 7, - 4,. D,.2,. 8, jud. G, DGFP G cu sediul în Tg. J,-, jud. și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI ( ) DR TR cu sediul în S, str. - nr. 1, împotriva sentinței nr. 139/09.11.2007 pronunțate de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta - - - J cu sediul în Tg. J, Calea B, nr. 26, și pârâta AFPM cu sediul în M,-,

Schimbă sentința nr. 139/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-.

Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - - - J cu sediul în Tg. J, Calea B, nr. 26,.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 10 aprilie 2008.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

17 Aprilie 2008

Jud. red. CP/08.05.2008

Tehnored. RI/ 8 ex.

Jud. Fond

Președinte:Angela Rădulescu
Judecători:Angela Rădulescu, Carmen Popescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Craiova