Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.12
Ședinta publica din data de 25 ianuarie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2210 pronunțată în data de 08 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă, av. în reprezentarea intereselor apelantului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 6 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, apelul formulat este legal timbrat iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea hotărârii criticate iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În susținere arată că, hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii și este nemotivată față de obiectul pricinii, respectiv, instanța de fond a analizat nulitatea relativă a actelor deduse judecății, în contradictoriu cu cererea formulată de către reclamantul apelant care a solicitat constatarea nulității absolute a acestora și asupra căreia instanța s-a pronunțat în mod expres. Pe fondul pricinii arată că sunt întrunite temeiurile nulității absolute, respectiv nesemnarea ordinelor de plată de către persoana care avea dreptul să angajeze societatea, lipsa capacității speciale de exercițiu a drepturilor acționarului care a dispus și lipsa consimțământului cerut de lege la încheierea actelor deduse judecății. Solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2210 din 8 noiembrie 2007 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondată acțiune a reclamantului, împotriva pârâților și Direcția Generală a Finanțelor Publice S, privind constatarea nulității absolute a Ordinului de plată nr.12 din 9 martie 2000 emise de către SC SA la trasul Banca Internațională a Religiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la data de 5 aprilie 2007, reclamantul a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S să constate nulitatea absolută a ordinelor de plată nr.4 și nr.12 din 9 martie 2000 emise de către la trasul Banca Internatională a Religiilor.
În motivarea acțiunii s-a arătat că instrumentele de plată nu au fost semnate de către reclamant, care era administrator la data emiterii acestora, drept consecință aceste acte sunt nule în mod absolut.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Saf ormulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantului în principal ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca nefondată, cu motivarea că persoana juridică a ținut o contabilitate fictivă și a făcut să dispară unele documente, iar pârâta nu a obținut calitatea de creditor exclusiv în baza actelor a căror anulare se solicită instanței.
Prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de administrator al, societate care a fost declarată în stare de faliment în baza Legii nr.64/1995 prin încheierea din 28 noiembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr.1435/2001, ulterior societatea fiind lichidată judiciar.
În cadrul procedurii falimentului, pârâta Sas olicitat angajarea răspunderii administratorilor și în baza dispozițiilor art.124 alin.1 lit.d din Legea nr.64/1995, care prevedeau că tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul societății pe acțiuni sau al societății cu răspundere limitată, ajunsă în încetare de plăți, să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori - care au contribuit la ajungerea societății în această situație prin faptul că au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Prin sentința civilă nr.786 din 23 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 753/2003 s-a respins cererea pârâtei S față de pârâtul deoarece acesta nu era membru în organele de conducere, având doar calitatea de acționar. Totodată s-a dispus ca o parte din pasivul debitoarei, în valoare de 352.442.498 lei să fie suportată de către administratorul.
Prin Decizia civilă nr.1386/2003 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr.4410/2003 s-a anulat ca insuficient timbrat recursul reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 765 din 21 aprilie 2004 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr.649/2004 s-a respins cererea de revizuire formulată de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 786 din 23 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.753/2003.
Prin decizia civilă nr.4421 din 14 septembrie 2004 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr.8266/2004 s-a respins recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.765/2004 a Tribunalului Sălaj.
În toate aceste hotărâri judecătorești s-a reținut că singurul vinovat de crearea stării de insolvabilitate a, a fost administratorul acesteia, reclamantul, prin actele și faptele sale juridice și că "a veni acum și a solicita anularea a două ordine de plată din care derivă răspunderea reclamantului apare ca total nefondat și inadmisibil", existând hotăr6ri judecătorești de stabilire a răspunderii acestuia pentru faptele societății.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul, care arată că defapt calea de atac a hotărârii trebuia să fie apel și nu recurs, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii criticate iar pe fond admiterea acțiunii în întregime.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că hotarirea pronuntata este data cu aplicarea gresita a legii, ceea ce atrage motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 cod proc. civ. In acelasi timp, hotarârea este nemotivata fata de obiectul cererii cu care instanta a fost investita si cuprinde motive străine de natura pricinii, ceea ce atrage si motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 7 cod proc. civ. Astfel:
Calea de atac in actiunea in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic este apelul.
In opinia reclamantului, hotarârea pronuntata in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic este supusa caii de atac a apelului si recursului.
Acțiunea in constatarea sau declararea nulitatii absolute nu este evaluabila in bani, chiar daca actul juridic atesta o valoare patrimoniala a raportului juridic.
In aceasta actiune instanta se pronunta asupra insasi validitatii actului, adica a aptitudinii sale de a produce efectele juridice pe care le cuprinde, iar nu asupra intinderii ori efectelor sale. Aceasta inseamna ca, declarând sau constatând nulitatea absoluta, instanta stabileste ca actul nu s-a incheiat niciodata in mod valabil - deci niciodata nu poate produce nici un efect juridic - iar desfiintarea se realizeaza de plin drept, indiferent de natura actului si indiferent de valoarea stabilita de parti in act.
cererea in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic (pentru oricare din cele cinci categorii de motive recunoscute) are ca ratiune insasi validitatea actului - indiferent daca acesta atesta drepturi patrimoniale sau drepturi personale - iar actiunea in constatarea sau cenzurarea validitatii sau invaliditatii actului nu este evalua in bani, chiar daca in actul juridic este inscrisa o suma.
De altfel, daca se constata ca niciodata nu a fost incheiat un act valabil, inseamna ca in actiunea in justitie se analizeaza exclusiv conditiile de validitate fundamentale ale incheierii valabile a actului si nu valoarea patrimoniala a dreptului si/sau obligatiei.
In lumina acestor considerente, in opinia reclamantului, actiunea in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic este supusa cailor de atac ale apelului si recursului, deoarece, ceea ce primeaza in drept in aceasta actiune este insasi validitatea actului juridic, iar nu drepturile sau obligatiile partilor, care reprezinta o consecinta a judecatii, iar nu o cauza - si care oricum sânt rezolvate prin efectul repunerii in situatia anterioara, indiferent de natura lor si de vointa partilor.
Daca este admisa actiunea in constatare a nulitatii absolute, efectul principal si imediat este repunerea partilor in situatia anterioara prin chiar ratiunea nulitatii absolute, iar nu ca urmare a cererii uneia sau alteia din parti, actul juridic fiind desfiintat ca si cum nu ar fi fost incheiat niciodata, independent de valoarea lui patrimoniala.
De vreme ce nulitatea absoluta poate fi invocata si constatata chiar din oficiu, fara ca partile sa formuleze expres o cerere sau sa timbreze la valoarea actului (in cazul unui litigiu patrimonial), inseamna ca acest tip de actiune nu reprezinta exclusiv o cerere cu caracter patrimonial, care trebuie incadrata ca cerere evaluabila in bani n caz contrar instanta, dupa punerea in discutia partilor a cazului de nulitate absoluta observat, ar fi obligata sa oblige la timbrare sau sa anuleze ca netimbrata actiunea, iar nu sa se pronunte asupra fondului drepturilor, in lumina nulitatii absolute a actului juridic constitutiv sau constatator de drepturi.
De aceea in legea taxelor de timbru, actiunea in constatarea nulitatii unui act jurdic este inscrisa distinct, de sine statator, in art. 3 ca actiune neevaluabila in bani.
Reclamantul a mai arătat că hotarirea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza si cuprinde motive straine de natura pricinii.
Astfel, desi reclamantul a mentionat expres in petitul actiunii ca solicita constatarea nulitatii absolute a actelor juridice deduse judecatii, desi instanta se pronunta in mod expres asupra nulitatii absolute, asa cum rezulta din motivarea hotaririi criticate, instanta a analizat anularea (nulitatea relativa) a actelor deduse judecatii, atunci când a retinut in mod expres in motivarea hotaririi "a veni acum si a solicita anularea celor doua ordine de plata".
Din modul in care este motivata hotarirea, retinându-se ca printr-o sentinta irevocabila anterioara s-a stabilit raspunderea reclamantului in faliment, rezulta ca nu s-a inteles obiectul judecatii - astfel incit motivarea apare straina de obiectul pricinii.
Prin cererea de chemare in judecata nu s-a solicitat nici exonerarea administratorului de raspunderea ce i-a fost angajata in procedura falimentului - si nici anularea (nulitatea relativa) celor doua acte juridice, ci s-a cerut in mod expres sa se constate nulitatea absoluta a acestora.
Practic, instanta se pronunta asupra nulitatii absolute, fara sa analizeze nici unul din motivele de nulitate invocate si fara sa motiveze de ce actele juridice sunt valabile in raport cu sustinerile contrare.
Dintr-o alta perspectiva, instanta, retinând drept temei al respingerii o hotarâre anterioara de antrenare a raspunderii si concluzionând ca este inadmisibil ca dupa aceasta sa mai fie analizate actele juridice aratate, a facut o gresita aplicare a legii. deoarece actiunea nu este înadmisibilă, pentru ca nu exista autoritate de lucru judecat. Niciodata nu a mai fost dedusa judecatii o cerere similara si nici o instanta nu s-a mai pronuntat asupra aceluiasi obiect al judecatii, pentru a face inadmisibila actiunea in constatarea nulitatii absolute a celor doua acte deduse judecatii.
Cum prin prezenta actiune reclamantul nu solicita exonerarea de raspundere, rezulta astfel ca instanta a analizat si a motivat asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Nulitatea absoluta a unui act juridic si antrenarea raspunderii administratorului in procedura falimentului sunt doua institutii total diferite, ca ratiune si finaliate; raspunderea antrenata a administratorului nu exclude posibilitatea acestuia de a solicita ca instanta sa pronunte nulitatea absoluta a actelor juridice juridice care au stat la baza antrenarii raspunderii sale - daca cererea este legala si temeinic motivata, iar instanta constata ca exista motivul/motivele de nulitate.
Neanalizind nici unul din motivele invocate si nemotivind in fapt si in drept de ce le inlatura, instanta a carei hotarâre este supusa controlului judiciar a pronuntat practic o hotarâre nemotivata in raport de obiectul iudecatii.
Faptul ca "exista hotarâri judecatoresti irevocabile care au stabilit in mod cert raspunderea reclamantului" nu poate conduce automat nici la neanalizarea cauzelor de nulitate absoluta ale actelor juridice aratate, nici la respingerea actiunii.
In opinia reclamanatului, respingerea actiunii urma a se face numai dupa ce se analiza motivele de nulitate invocate si se arata de ce actele juridice au fost incheiate in conditii de legalitate si de ce reclamantul greste in sustinerile sale privind nulitatea acestora. Or, o atare analiza trebuia sa se faca fiecarui motiv de nulitate; trebuia sa se arate desemenea, in drept, de ce si unde greseste reclamanatul in interpretarea legii atunci când sustine ca opereaza cauzele de nulitate absoluta invocate, cum trebuie legea interpretata si aplicata la situatia de fapt dedusa judecatii - iar toate acestea sa se regaseasaca in motivarea hotaririi ca argumente pentru solutia data judecatii.
Analizând apelul declarat, Curtea reține următoarele:
Apelul este fondat și urmează a fi admis.
Critica apelantului privind nemotivarea hotărârii atacate este întemeiată.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu urmărește garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unora concrete și efective, dreptul la un proces echitabil neputând fi considerat efectiv decât dacă cererile părților sunt într-adevăr examinate de instanța sesizată, întinderea obligației instanțelor de a motiva poate în special în funcție de natura hotărârilor și se analizează în lumina circumstanțelor speței.
Fără a solicita un răspuns detaliat la fiecare argument al reclamantului, această obligație presupune, totuși, că partea vătămată să se poată aștepta la un răspuns specific și explicit față de elementele decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (cauzaRuiz și împotriva Spaniei, 1994, cauza Dulaurans împotriva Franței, 2000, și cauzaLiakopoulou împotriva Greciei, 2006). În cazul unui element cu incidența decisivă, se impune din partea instanței elaborarea unui răspuns special și explicit.
Prima instanță s-a limitat la exprimarea unei critici generice față de acțiune: a veni acum și a solicita anularea a două ordine de plată din care derivă răspunderea reclamantului apare ca total nefondat și inadmisibil".
Din acest considerent, Curtea nu înțelege motivul pentru care acțiunea reclamantului ar fi, în același timp, nefondată și inadmisibilă, și încă total.
Se pare că prima instanță ar fi avut în vedere puterea de lucru judecat a hotărârilor din materia falimentului, însă în acest caz trebuie observat că obiectul prezentei acțiuni diferă.
Nu există nici un impediment procedural care să împiedice analiza în fond a cererii reclamantului, care invocă nulitatea absolută a unui act juridic pe care îl alegă prejudiciabil pentru sine, fiind fondate și celelalte critici în acest sens din apel.
Față de cele de mai sus, în baza art. 297 alin. 1. pr. civ. Curtea urmează să admită apelul împotriva sentinței atacate pe care o va desființa în întregime și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2210 din 08 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul - al Tribunalului Sălaj pe care o desființează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.01.2008.
PRESEDINTE JUDECATOR GREFIER
- - - - - - -
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus
