Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 172/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.172
Sedința publică din 1 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelanții reclamanți și împotriva sentinței comerciale nr.14725/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC R SRL și.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 18.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 25.03.2009 și apoi la 01.04.2009, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra apelului comercial d e față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială la 11.05.2007 sub nr-, reclamanții și - au chemat în judecată pe pârâții SC SRL și solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997, încheiat între și SC SRL și în subsidiar, să se constate nulitatea absolută parțială a art.9 din contractul de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997, încheiat între cele două persoane menționate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că SC SRL s-a înființat prin aportul egal în cote de câte 33,33% al asociaților, și, conform contractului de societate și statutului societății autentificate la..
a decedat la data de 11.03.1999, reclamanții și fiind moștenitorii acestuia, conform certificatului de moștenitor legal nr.41/10.08.2000, eliberat de.
De asemenea, asociații și au cesionat părțile sociale deținute la SC. SRL către pârâtul, conform contractului de cesiune autentificat la. și.
Prin urmare, față de aceste schimbări, structura prezentă a capitalului social este în sensul că pârâtul, în calitate de succesor cu titlu particular al asociaților și, deține 66,66 % iar reclamanții, și, în calitate de succesori cu titlu universal al autorului acestora, dețin împreună 33,33 %.
În scopul începerii activității societății, asociații inițiali au convenit creditarea societății cu diferite sume de bani pentru construirea unei construcții provizorii cu destinația de spălătorie și magazin auto, pe terenul proprietatea asociatului.
Potrivit art.XIX din statutul societății, reparatia dividendelor va fi conform cu cele stabilite în contractul de asociere în două moduri, unul până la recuperarea cheltuielilor de constituire a societății și a investiției inițiale și al doilea în mod egal a dividendelor între cei trei asociați".
Concluzia care se impune este că asociații au derogat temporar de la prevederile legale privind repartizarea dividendelor proporțional cu valoarea aportului la capitalul social, convenind ca repartizarea dividendelor să se facă proporțional cu sumele cu care societatea fusese creditată pentru cheltuielile de constituire și investițiile inițiale.
Totuși, acest aspect este relevant numai în ceea ce privește raporturile existente între asociați, nu și în privința raporturilor asociaților cu societatea, de vreme ce obligația plății dividendelor revenea oricum societății, în temeiul dispozițiilor legale, indiferent de creditarea societății de asociați.
Potrivit clauzelor cuprinse în contractul de societate și în statutul societății, asociații au convenit ca recuperarea cheltuielilor de constituire a societății și a investiției inițiale să se facă prin împărțirea profitului net.
Pentru realizarea practică a investiției propuse, între și SC SRL s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997.
Reclamanții solicită constatarea nulității absolute totale a contractului de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997, încheiat între și SC SRL, conform art.966 și următoarele Cod civil, raportat la art.1513 Cod civil.
Potrivit textelor legale invocate, obligația fără cauză nu poate avea niciun efect, iar cauza actului juridic este nelicită când este prohibită de legi, fiind nul contractul prin care un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor. Consideră că în cauză este vorba despre clauză leonină, prin care, contrar scopului imediat (cauza proxima) a unui contract de asociere în participațiune, părțile convin ca totalitatea beneficiilor asocierii să se atribuie unui singur asociat.
Au mai arătat reclamantei că deși redactarea contractului este ambiguă și confuză, din cuprinsul art.4 al contractului a rezultat că s-a obligat să transmită asocierii folosința terenului proprietatea sa, în scopul desfășurării activității societății.
De asemenea, din art.2 și art.3 al contractului a rezultat că SC SRL s-a obligat să transmită asocierii industria sa (activitatea comună, conformă obiectului de activitate al societății, de natură să aducă foloase asocierii).
și SC SRL trebuiau să dobândească dreptul de a participa la beneficii și să-și asume obligația participării la pierderi.
Acest scop imediat (cauza proxima) nu există în contractul de asociere în participațiune. Unul dintre argumentele principale în acest sens este că niciunde în contract nu s-a prevăzut nici modalitatea de împărțire a foloaselor și pierderilor și nici evaluarea aportului adus asocierii de fiecare parte contractantă.
Singura clauză relevantă este prevăzută în art.7 din contract, în sensul că.asociatul care este totodată și proprietarul terenului ( ) va primi din momentul începerii activității până la data recuperării investiției făcute de ceilalți doi asociați o sumă fixă lunară de 250 USD, plătită la cursul zilei din profitul net".
Această clauză este însă identică cu clauza prevăzută în art.VII Stabilirea beneficiilor din contractul de societate încheiat între cei trei asociați.
Or, dreptul la primirea sumei de 250 USD lunar nu poate constitui cauza imediată a contractului de asociere în participațiune, pentru următoarele motive:
Pe de o parte, așa cum arată textul art.7 din contractul de asociere în participațiune, această sumă se plătește din profitul net al societății. Or, conform dispozițiilor privind societățile comerciale, profitul net se distribuie asociaților sub forma dividendelor, astfel încât asociatul avea oricum dreptul la primirea unei cote-părți din profitul net al societății.
Pe de altă parte, dreptul numitului la primirea sumei de 250 USD lunar din profitul net al societății rezultă expres din contractul de societate, astfel încât acest drept intră în conținutul raporturilor juridice dintre asociați născute din deținerea părților sociale (dreptul la dividende) și din creditarea societății (modalitatea împărțirii dividendelor).
În subsidiar, față de aspectele învederate, reclamanții au solicitat să se constate nulitatea parțială a art.9 din contractul de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997, încheiat între și SC SRL. Potrivit clauzei "după expirarea prezentului contract, în cazul în care nu există acordul prelungirii lui, se poate rezilia în fapt de către dl. sau moștenitorii săi, în momentul despăgubirii efective a celorlalți doi asociați și cu câte 33,33 % din valorile mobile și imobile realizate până la acea dată".
Această obligație este fără cauză imediată, neexistând vreo contraprestație de niciun fel din partea celorlalți asociați. Dimpotrivtă, asociatul este acela care timp de 9 ani s-a obligat să permită societății folosința terenului proprietatea sa, astfel încât nu poate exista vreun scop imediat pentru care acesta să plătească asociaților despăgubiri la momentul încetării contractului de asociere în participațiune încheiat cu societatea.
Acest lucru, coroborat cu inexistența cauzei imediate cu privire la întregul contract de asociere în participațiune, respectiv lipsa contraprestației societății, conduce la concluzia lipsei totale a cauzei acestei obligații.
S-a susținut că în acest context nu poate exista nicio legătură între obligația prevăzută la art.9 din contractul de asociere în participațiune și creditarea societății de către asociati, de vreme ce asupra acestui din urmă aspect părțile au convenit prin contractul de societate modalitatea de recuperare a cheltuielilor cu înființarea societății și cu investiția inițială.
La termenul din 30.11.2007, tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială prin sentința comercială nr. 14725 din 7.12.2007, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, a respinsa ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții și -, față de pârâta SC. SRL, și ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă față de pârâtul, și a obligat reclamanta la plata sumei de 5.000 RON, cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei SC SRL și la plata sumei de 1.000 RON, cheltuieli de judecată, în favoarea pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive, a pârâtului, tribunalul a considerat că aceasta este întemeiată deoarece, prin acțiunea cu care a fost învestită instanța, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997 încheiat între și SC SRL și în subsidiar constatarea nulității absolute parțiale a art.9 din contractul de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997 încheiat între cele două persoane menționate.
Pârâtul deși a devenit asociat în cadrul SC SRL, prin cesionarea de către asociații și a părților sociale deținute la societatea pârâtă, prin contractul de cesiune autentificat sub nr.818/17.03.2004 la. și, nu are legitimare procesuală pasivă în prezenta cauză întrucât nu a participat la încheierea actului juridic a cărui nulitate se solicită a fi constatată.
Pe fond tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Reclamanții au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr.1/24.06.1997 încheiat între și SC SRL invocând lipsa cauzei imediate datorită existenței clauzei leonine.
Instanța de fond a constatat că această convenție, a avut ca obiect înființarea, amenajarea, inclusiv construirea, obținerea tuturor avizelor, aprobărilor în condițiile precizate la Capitolul III - Creditarea de către părțile contractante, a punctului de lucru din-; organizarea, aprovizionarea cu materii prime, cât și exploatarea în comun a construcțiilor și amenajărilor din- conform contractului de asociere dintre cei trei asociați.
Contractul de asociere în participațiune, a stabilit drepturile și obligațiile pentru asociații SC SRL, și, care au semnat alături de și SC SRL această convenție, figurând în cuprinsul contractului drept părți contractante (conform cap.IV).
Contractul a fost încheiat pe o durată de 9 ani începând cu data de 24.06.1997, cu posibilitatea prelungirii acestuia.
La data de 11.03.1999, asociatul a decedat, moștenitorii acestuia fiind și - în conformitate cu certificatul de moștenitor nr.41/10.08.2000 eliberat de.
Anterior, conform contractului de societate și statutului depuse la dosar, s-a înființat SC SRL având drept asociați pe, și.
Potrivit dispozițiilor art.251 Cod comercial asocierea în participațiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăți, o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni sau chiar asupra întregului comerț.
Potrivit dispozițiilor art.1513 cod civil este nul contractul prin care un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor și, de asemenea, este nulă convenția prin care s-a stipulat că unul sau mai mulți asociați să fie scutiți de a. participa la pierdere, textul reglementând așa numita clauză leonină.
Aceste dispoziții legale prevăzute în Codul civil. pentru contractul de societate civilă sunt incidente și în cazul asocierii în participațiune.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art.251 și 255 Cod comercial coroborate cu dispozițiile art.969 Cod civil, părțile unui contract de asociere în participațiune au libertatea de a determina forma, întinderea și condițiile asocierii, iar dacă părțile nu au determinat raporturile dintre ele se vor aplica normele din Codul comercial și din Codul civil referitoare la contractul de societate care sunt compatibile cu natura contractului de asociere în participațiune.
Față de convenția părților, tribunalul a reținut că prin dispozițiile art.7 din contractul de asociere s-a prevăzut că asociatul care este totodată și proprietarul terenului va primi din momentul începerii activității până la data recuperării investiției făcute de ceilalți doi asociați, o sumă fixă lunară de 250 $, plătită la cursul zilei, din profitul net. În cazul dizolvării sau lichidării societății, asociatul care este totodată și proprietarul terenului va despăgubi pe ceilalți doi. asociați cu sumele reprezentând investițiile efectuate și imobile pe teren. Evaluarea celor imobile se va face de către experți neutri și supusă Adunării Generale a Acționarilor.
Așadar, prin contractul de asociere în participațiune s-a stipulat care este suma ce-i revine asociatului, în temeiul contractului de asociere în participațiune și perioada în care beneficiază de această sumă. Potrivit dispozițiilor art.8 din contractul de asociere în participațiune după lichidarea sumelor cuantificate cu dobânzile aferente ca participare la investiția inițială și a cheltuielilor de constituire a societății, beneficiul net se va împărți sub forma de dividende prin hotărârea Consiliului de Administrație în mod egal între asociați, respectiv 33,33 %, anulându-se suma fixă lunară de 250 $ achitată d-lui.
Tribunalul a constatat că niciuna din clauzele contractului de asociere nu prevede atribuirea foloaselor unui singur asociat sau scutirea unui asociat de a participa la pierderi, astfel încât nu este aplicabilă contractului sancțiunea nulității potrivit art.1513 Cod civil
Reclamanții au susținut că actul juridic atacat este nul întrucât lipsește cauza imediată (cauza proxima) din contractul de asociere în participațiune întrucât în cuprinsul convenției nu s-a prevăzut modalitatea de împărțire a foloaselor și pierderilor și nici evaluarea aportului adus asocierii de fiecare parte contractantă.
Scopul imediat (cauza proxima) reprezintă, în cazul contractelor sinalagmatice, reprezentarea sau prefigurarea mentală de fiecare parte contractantă a contraprestației celeilalte părți.
Din cuprinsul contractului de asociere în participațiune, rezultă că aportul asociatului l-a reprezentat transmiterea folosinței asupra terenului proprietatea sa în suprafață de 250 mp, situat în- în vederea amenajării și desfășurării activității din obiectul de activitate al societății SC SRL (art.1, 2 și 4). Aportul societății pârâte, în conformitate cu dispozițiile art.7 și 3 era reprezentat de servicii. În această situație, instanța a constatat că nu lipsește scopul imediat, întrucât contraprestația fiecărei părți rezultă din conținutul contractului.
Raportul juridic dintre și SC SRL caracteristic unui contract de asociere în participatiune, a fost dublat, prin același act juridic, de un alt raport juridic, între părțile asocierii în participațiune ( și SC SRL) și ceilalți asociați ai SC SRL, și.
Modalitatea de desocotire este prevăzută în cuprinsul clauzei 9, iar din interpretarea acestuia a rezultat că la încetarea contractului prin ajungere la termen, în cazul în care nu există acordul prelungirii lui, se stipulează direct în favoarea asociaților și dreptul la câte 33,33 % din valorile mobile și imobile realizate până aceea dată.
Această clauză nu este lovită de nulitate, întrucât convenția părților a avut în vedere calitatea de asociați numiților și, voința SC - SRL și a asociatului, putând fi interpretată în sensul că partea ce revenea societății pârâte ca urmare a desocotirii să fie transmisă acestor doi asociați ținându-se seama de contribuția acestora la desăvârșirea scopului asocierii în conformitate cu dispozițiile art.4.
În aceste condiții, tribunalul a considerat că nu lipsește scopul imediat, iar contreprestația celor doi asociați s-a regăsit în conținutul convenției.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, și.
În motivarea apelului, s-a arătat că, prin acțiunea formulată, apelanții au solicitat, constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune încheiat între și, având în vedere lipsa cauzei imediate și clauza leonină, respectiv inexistența contraprestației societății.
Prima instanță" a respins acțiunea, atât în principal, cât și în subisidiar, cu motivarea că nu există clauze contractuale care să prevadă atribuirea foloaselor unui singur asociat sau scutirea unui asociat de a participa la pierderi, iar valoarea aporturilor poate fi stabilită prin expertiză și desocotirea se poate face și la încetarea asocierii. Totodată, prima instanță, a reținut că dispozițiile art. 9 din contract trebuie interpretate în sensul că partea ce revine societății ca urmare a desocotirii este transmisă celorlalți doi asociați.
Față de pârâtul, prima instanță a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, întrucât acesta nu a participat la încheierea contractului și nu s-a subrogat în drepturilor foștilor asociați, în lipsa unei clauze exprese în contractul de cesiune de părți sociale.
S-a mai arătat că apelul nu a fost îndreptat împotriva pârâtului ci privește numai pe SC SRL.
În acest sens s-a precizat că în mod greșit instanța de fond a reținut că și sunt pârâți contractanți de vreme ce aceștia au avut numai calitatea de reprezentanți ai SC SRL.
Faptul că în cap. IV - "Creditarea de către părțile contractante" face referire la ceilalți asociați este nerelevant în contextul general al contractului, deoarece nu există o logică unitară. Dimpotrivă, cap. V - ". venitului net între asociați", face referire la profitul net al societății.
De altfel contractul de asociere în participațiune cuprinde și clauze care se regăsesc în statutul societății și care privesc raporturile între cei trei asociați între ei și care nu au legătură cu raporturile între părțile contractante și
Interpretarea corectă a actului juridic dedus judecății presupune ca în cele două raporturi să se delimiteze și să se cerceteze numai legalitatea clauzelor privind raporturile strict generate de contractul de asociere în participațiune, nu și celelalte raporturi, care privesc părți străine contractului.
Au mai arătat apelanții că instanță a reținut faptul că contraprestația fiecărei părți rezultă din conținutul contractului, referindu-se la aportul asociatului și la aportul societății pârâte.
Pe de o parte, acest lucru este în contradicție cu constatarea anterioară privind calitatea de părți contractante a foștilor asociați, despre care nu se arată ce aport ar fi adus la asocierea în participațiune.
Totodată s-a arătat că nu se contestă faptul că ceilalți asociați au creditat societatea, însă acest aspect nu face obiectul asocierii în participațiune întrucât aceștia urmau să-și recupereze aportul de capital în termen de 2 ani (1997-1998).
Așa fiind nu se poate susține că ceilalți doi asociați ar fi adus vreun aport la asocierea în participațiune și că ar avea vreun drept de a participa la beneficii sau vreo obligație de a participa la pierderi.
În ceea ce privește aportul părților contractante și,apelanții au susținut că instanța de fond a confundat noțiunile de aport și contraprestație, stabilind existența cauzei proxime în raport de aport și nu în raport de contraprestația celeilalte părți.
Or, prin contractul de asociere în participațiune, o societate acordă unei persoane o participare la beneficiile și pierderile unei operațiuni sau asupra întregului comerț (art. 251 Cod comercial).
Prin urmare, contraprestația în contractele de asociere în participațiune nu este echivalentă cu aportul celeilalte părți, acesta fiind numai contribuția materială la înființarea asocierii. este obligația asumată de societate să acorde persoanei o participare la beneficiile și pierderile operațiunii respective.
Or, în cauza, deși părțile contractante au adus fiecare câte un aport la înființarea asocierii, totuși nu s-a acordat asociatului nicio participare la beneficiile și la pierderile operațiunilor societății desfășurate în cadrul asocierii.
Singurul beneficiu l-a reprezentat primirea sumei de 250 USD lunar, însă această sumă se cuvenea oricum asociatului conform statutului societății fiind vorba despre dividende distribuite din profitul net al societății.
Dimpotrivă, dincolo de faptul că nu s-a acordat asociatului dreptul și obligația de participare la beneficiile și la pierderile asocierii, acestuia i s-a impus să plătească o sumă egală cu 66% din valorile mobile și imobile realizate în timpul asocierii.
Așa fiind consideră nul contractul de asociere în participațiune pentru existența clauzei leonine (lipsa cauzei imediate).
Prima instanță a reținut și faptul că aportul asociaților și ar putea fi evaluat de un expert, iar desocotirea să se realizeze la finalul asocierii conform acestei evaluări însă acest lucru este valabil numai în cazul dizolvării sau lichidării societății, aspect care nu poate face obiectul contractului de asociere în participațiune, fiind de altfel reglementat expres în contractul de societate.
Cu privire la contractul de asociere în participațiune, aspectele invocate de prima instanță sunt teoretic corecte, însă inaplicabile practic contractului deoarece tot prima instanță a reținut faptul că "partea ce revine societății pârâte ca urmare a desocotirii" este de 66% din valorile mobile și imobile realizate până la data încetării contractului de asociere în participațiune.
În acest context a arătat că "desocotirea" în cadrul unui contract de asociere în participațiune se referă la beneficiile și la pierderile asocierii și nu la bunurile realizate pentru obținerea beneficiilor.
Apelanții au invocat faptul că contractul nu prevede evaluarea aporturilor, și nici modalitatea de împărțire a beneficiilor și a pierderilor, acest lucru constituind motiv de nulitate. Aceasta deoarece, conform voinței părților, participarea la beneficii și la pierderi poate să corespundă sau nu cu valoarea aporturilor.
Potrivit dispozițiilor în materia contractului de societate civilă (aplicabile și contractului de asociere în participațiune), dacă părțile evaluează aporturile, se prezumă acordul acestora pentru împărțirea beneficiilor și pierderilor corespunzător aporturilor. Dacă însă nici aporturile nu sunt evaluate, nici cota de participare nu este determinată prin acordul părților, contractul este lovit de nulitate absolută, deoarece nici expertul și nici instanța nu se pot substitui voinței părților în sensul determinării cotei de participare, nici măcar în funcție de valoarea (determinabilă) a aporturilor.
În lipsa unei cote de participare la beneficii și la pierderi contractul de asociere este lovit de nulitate absolută pentru clauză leonină, deoarece această clauză se presupune în favoarea societății, care nu-și asumă nicio obligație să acorde asociatului vreo participare la operațiunea din cadrul asocierii.
Apelanții au criticat faptul că dispozițiile art 9 din contract ar putea fi interpretate în sensul că partea ce revine societății ca urmare a desocotirii să se transmită direct celorlalți asociați, ținându-se seama de contribuția acestora la desăvârșirea scopului asocierii, ori, ceilalți asociați, nefiind parte în contractul de asociere în participațiune, nu au avut niciun aport la înființarea asocierii, astfel încât aceștia nu puteau avea nicio contribuție.
Cu privire la cheltuielilor de judecată acordate de către, se consideră că acestea sunt nejustificat de mari față de munca prestată de apărătorul pârâtei.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, urmează a respinge apelul ca nefondat.
Prin apelul promovat de catre apelantii reclamanti si au fost reiterate susținerile din acțiunea principală. Astfel, din derularea raporturilor contractuale dintre părțile acestui dosar a rezultat că, la data de 9.01.1997 s-a înființat SC SRL avand capitalul social divizat in cote egale de 33.33% intre membrii fondatori (unul dintre cei trei membrii fondatori fiind si autorul reclamantilor din prezenta cauză).
- Ulterior constituirii societatii, la 24.06.1997, s-a intocmit Contractul de Asociere in participatiune, in care societatea nou constituita SRL, stabilea impreuna cu dl, regulile asocierii. Drepturile si obligatiile partilor au fost stabilite prin contractul de asociere in participatiune cu referire la articolele 5,6,7 și 8 din cuprinsul acestuia. La data de 10.09.1999 s-a eliberat certificatul de mostenitor 46 de pe urma defunctului iar reclamanții moștenitori au acceptat succesiunea pur și simplu, cu toate efectele ce decurg dintr-un asemenea demers. La data de 10.08.2000 a fost eliberat suplimentul la certificatul de mostenitor 46, document in baza caruia au fost incluse in masa partajabila partile sociale detinute de in SC SRL, iar la data de 25.07.2001 apelantii din prezentul dosar, in baza certificatului de mostenitor detinut, au devinit potrivit Hotararii AGA nr 3, coasociati in Ulterior acestui demers au semnat acte in fata notarului public (10.09.2001) fara a contesta niciun moment legalitatea actelor intocmite de tatal lor in relatia cu SC SRL. La 17.03.2004 fostii asociati ai autorului reclamantilor au cesionat partile sociale dlui, nu inainte ca apelantii reclamanti sa refuze.
În cauză, instanța de fond a argumentat ce înseamnă profitul asocierii și respectiv profitul societății.
Invocarea nulității absolute motivat de faptul că totalitatea câștigurilor au fost stipulate doar în favoarea unei părți sunt contrazise de întregul dosar.
Astfel potrivit articolelor 4,5, și 6 din contract, asociații au creditata asocierea și au stabilit maniera de recuperare a investițiilor și ulterior maniera de împărțire a profitului.
Pe întreaga perioadă de recuperare a investițiilor financiare autorul reclamanților a primit o sumă fixă (250 USD), sumă pe care a primit-o până la decesul acestuia.
Cu toate acestea, la momentul când s-a pus problema despăgubirii pentru investiția realizată pe terenul ce aparține în prezent reclamanților, aceștia au invocat nulitatea contractului de asociere în participațiune și în subsidiar nulitatea absolută parțială a articolului 9 din contract pentru a se deroba astfel de la obligațiile asumate prin contractul sus-menționat.
Aceștia au acceptat succesiunea pur și simplu cu toate efectele ce decurg din acest demers deși aveau posibilitatea să accepte succesiunea sub beneficiu de inventar, astfel că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere privind cheltuielile de judecată acordate la fondul cauzei Curtea urmează a respinge și această motivare întrucât pârâții au formulat întâmpinare, note scrise,justificând astfel onorariul acordat.
În apel intimata SC SRL a depus o chitanță în xerocopie, pentru dosarul nr. 310/2008 solicitând astfel cheltuieli de judecată.
Față de chitanța depusă în xerocopie privind alt dosar decât cel din prezenta cauză, Curtea va respinge cererea de obligare a apelanților la cheltuieli de judecată, ca nefondată.
Nefiind îndeplinite condițiile articolului 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefodat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți și, ambii cu sediul în B,- sector 5 și ales la. Av. -, în-, -C,.2,.8,.62, sect.3, împotriva sentinței comerciale nr.14725/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC R SRL, cu sediul în B, B,- sector 5 și, domiciliar în B, str. - Veche, -. F,. 4,. 88 sector 6.
Respinge cererea de obligare a apelanților la cheltuieli de judecată către intimata SC SRL, ca nefondată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 1.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
8 ex. /7.07.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Minodora Condoiu
