Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 174/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 174
Ședința publică din 30 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
GREFIER: -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul Spitalul Municipal de Urgență împotriva sentinței comerciale nr. 341 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată CASE Reșița.
La apelul nominal se prezintă director executiv, pentru reclamantul apelant Spitalul Municipal de Urgență C și consilier juridic, pentru pârâta intimată.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamantului apelant depune dovada completării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6 lei și arată că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul pârâtei intimate, consilier juridic solicită recalificarea căii de atac din apel în recurs, raportat la obiectul pricinii, natura comercială a contractului de prestării servicii, cât, și la calitatea de comerciant a pârâtei CASE
Instanța constatând că s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 9 septembrie 2008 asupra calificării căii de atac, cauza fiind transpusă la completul de apel, respinge cererea formulată de reprezentantul pârâtei intimate.
Nemaifiind formulate alte cereri se acordă cuvântul asupra apelului de față.
Reprezentanta reclamantului apelant, director executiv solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate, consilier juridic solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 341 din 17 martie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins acțiunea formulată de reclamantul Spitalul Municipal de Urgență C împotriva pârâtei CASE A Reșița, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din analiza actelor și lucrărilor dosarului faptul că între reclamantul Spitalul Municipal de Urgență C și pârâta CASE s-a încheiat contractul de execuție lucrări nr. 8/2006, având ca obiect executarea și finalizarea lucrărilor în cadrul obiectivului "Reparația capitală a instalațiilor sanitare - apă canal - și a instalațiilor de apă caldă".
Prețul convenit de părți pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale a fost în valoare de 342.985 lei la care se adaugă taxa pe valoare adăugată în valoare de 65.167 lei.
S-a menționat că la data de 18.12.2006, reclamantul Spitalul Municipal de Urgență Cap romovat împotriva pârâtei CASE Reșița o acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a contractului menționat și obligarea pârâtei la finalizarea contractului, întrucât valoarea totală a acestuia de 408.152 lei depășește suma alocată de la bugetul de stat de 343.000 lei, iar pârâta nu a terminat lucrarea la subsolul spitalului.
Tribunalul a considerat că este neîntemeiată acțiunea, pentru următoarele motive:
Nulitatea absolută este nulitatea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, aceasta operează în toate cazurile în care lipsește una din condițiile de validitate ale actului juridic.
S-a specificat că în speță nu există nici o dovadă că pârâta a nesocotit dispozițiile legale, iar contractul este valabil încheiat, fiind un act juridic ce îndeplinește toate condițiile de validitate.
Nulitatea nu produce nici un efect când este consecința faptei culpabile a celui ce o invocă.
S-a arătat că reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice fără a arăta în ce manieră acestea nu s-au respectat.
Partea ținută să respecte Legea nr. 500/2002 este tocmai reclamantul ca instituție publică, inclusiv privitor la licitație, selecția ofertelor, notificarea câștigătorului, acordul final dat la închiderea contractului.
La încheierea și semnarea contractului s-a format acordul de voință al părților.
S-a specificat faptul că prețul, ca element esențial al contractului, a fost stabilit de comun acord, prin voința părților semnatare. Prin art. 1 alin. 2 din contractul încheiat s-a stabilit de comun acord prețul de 342.985 lei la care se adaugă TVA în valoare de 65.167 lei.
Instanța a apreciat că pârâta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, iar lucrările efectuate au fost recepționate.
Împrejurarea că nu s-a finalizat reparația subsolului s-a specificat că atrage culpa pârâtei deoarece, chiar cu prilejul concilierii, s-a demonstrat că reclamantul trebuie să creeze frontul de lucru necesar pentru ca pârâta să poată realiza lucrarea.
S-a arătat că deși, s-a făcut recepția și s-a emis factura nr. 313/29.08.2007 în valoare de 54.937,19 lei, pentru ultima parte a lucrării, reclamantul a refuzat plata nejustificat. Lucrările în valoare de 10.215 lei nu s-au executat și facturat deoarece reclamantul trebuie să pună la dispoziția executantului amplasamentul liber de orice sarcini conform obligației pe care și-a asumat- prin art. 5 alin. 1 pct. 1 lit. a din contract. Astfel, cererea reclamantului privitor la obligarea pârâtei să finalizeze lucrarea s-a apreciat că nu este întemeiată întrucât reclamantul nu a organizat frontul de lucru pentru reabilitarea subsolului.
Pârâta a executat la timp și în parametrii tehnici stipulați lucrarea, iar procesele verbale de recepție nu au nici un fel de obiecțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul Spitalul Municipal de Urgență
Prin recursul formulat reclamanta a solicitat instanței admiterea recursului, casarea hotărârii și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente.
În motivarea recursului, reclamantul Spitalul Municipal de Urgență Caa rătat că Ministerul Sănătății a aprobat în cadrul fondurilor alocate de la bugetul de stat pe anul 2006 Spitalului Municipal de Urgență C un credit bugetar pentru reparații capitale, instalații sanitare și hidranți în valoare de 343.000 lei, conform adresei C-S nr. 6030 din 18.10.2006 și a filei de buget, fiind modificat astfel și Bugetul de Venituri și Cheltuieli pe anul 2006 al Spitalului Municipal de Urgență
S-a menționat că potrivit extrasului de cont din data de 29 noiembrie 2006 suma de 343.000 lei a intrat în contul spitalului.
Reclamanta recurentă a specificat că pentru realizarea lucrării s-a organizat licitația prin "cerere de ofertă" la 17.11.2007 și așa cum rezulta din documentația de atribuire, la litera e, propunerea tehnică trebuia să respecte specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini, iar propunerea financiară trebuie să fie de maxim 343.000 lei, cât a reprezentat valoarea fondului alocat.
Firma câștigătoare a fost declarată CASE Reșița cu suma de 342.985 lei.
Între această firmă și Spitalul Municipal de Urgență C s-a încheiat contractul nr. 8/2006, prețul fiind de 342.985 lei, dar la care s-a adăugat TVA în valoare de 65.167 lei, neținându-se seama de suma alocată de la buget și impusă ca sumă maximă de documentația de licitație (343.000 lei).
Spitalul a achitat în cursul anului 2006 întreaga lucrare cu:
- 1615/30.11.2006 în valoare de 171.492,50 lei și
-1769/22.12.2006 în valoare de 171.492,50 lei
Total 343.000,00 lei
Reclamanta a specificat că abia în luna august 2007 CASAE emite factura nr. 313/29.08.2007 prin care solicită achitarea sumei de 54.937 lei, reprezentând diferențe între:
- TVA: 65.152 lei și
- lucrări neexecutate: 10.215 lei
54.937 lei
suma pe care noua conducere a spitalului a refuzat-o la plată întrucât creditele bugetare pentru această lucrare au fost alocate și sumele plătite în totalitate până la finele anului 2006, iar în bugetul pe anul 2007 nu existau credite alocate pentru această lucrare.
S-a precizat faptul că Spitalul Municipal de Urgență C este instituție publică finanțată integral din venituri proprii potrivit Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice.
Reclamantul recurent Spitalul Municipal de Urgență Caa rătat că a solicitat instanței să oblige pârâta să finalizeze lucrarea contractată și achitată în ceea ce privește reabilitarea subsolului spitalului, precizând că refuzul pârâtei de a termina lucrările la subsolul clădirii aduce spitalului grave prejudicii neexistând posibilitatea unei bune igienizări și pune în pericol obținerea autorizației sanitare fără de care spitalul nu poate funcționa.
Susținerea că nu a asigurat frontul de lucru nu are nici un temei, deoarece potrivit pct. 3.5 din caietul de sarcinii aceasta obligație îi revenea pârâtei.
Reclamantul recurent a menționat că pârâta CASE știa din caietul de sarcini al licitației și documentația de atribuire că propunerea financiară trebuie să fie de maxim 343.000 lei (de altminteri firmele care au făcut propuneri peste această sumă au fost respinse) și același lucru îl știa și conducerea din acea perioadă a Spitalul Municipal de Urgență C, și totuși a fost încheiat un act juridic cu nerespectarea unei norme care ocrotește un interes general - banii publici.
Prețul nu a fost stabilit de comun acord, cum reține instanța, ci este urmarea licitației și în limita fondurilor alocate.
Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de către reclamant, este imprescriptibilă și nu poate fi confirmată, adică nu se poate renunța la ea.
S-a menționat că la 11 iunie 2007 s-a încheiat un proces verbal între reprezentanții reclamantei și ai pârâtei, consemnându-se refuzul reclamantului de a i se returna banii pentru lucrările neefectuate în subsolul spitalului. S-a solicitat pârâtei să respecte contractul și să termine lucrarea.
S-a menționat faptul că pârâta a prezentat două situații de lucrări și în baza lor s-au întocmit două procese verbale de recepție, la 28 martie și 6 iunie 2007, însă acestea reprezintă recepții parțiale pentru lucrările efectuate până la datele respective.
S-a arătat că procesul verbal din 28 martie poartă semnătura unui singur reprezentant al spitalului, celelalte două aparținând reprezentaților pârâtei.
Nici cel de-al doilea proces verbal din 6 iunie nu poartă semnăturile tuturor reprezentanților spitalului, unul dintre aceștia refuzând semnarea chiar și pentru lucrări parțiale.
Reclamantul recurent consideră că, în raport de obiectul cererii, constatarea nulității absolute parțiale a contractului pentru suma de 65.167 lei și obligarea pârâtei de a finaliza lucrarea, competența judecării cauzei revenea Judecătoriei Caransebeș în baza art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă (obiectul procesului fiind sub 1 miliard lei).
Dacă se consideră că Tribunalul C-S a fost competent, recurentul reclamant solicită instanței a constata că potrivit art. 720/8 Cod procedură civilă, calea de atac este apelul și nu recursul, tribunalul judecând cauza în primă instanță.
De asemenea, reclamantul recurent consideră că sentința pronunțată de către Tribunalul C-S a fost dată cu încălcarea dreptului său la apărare.
La primul termen de judecată din 3 martie 2008, instanța a înmânat reprezentantului spitalului întâmpinarea depusă de pârâtă și a amânat cauza la 17 martie pentru a răspunde la întâmpinare, aspect ce poate fi constatat și pe portalul instanțelor de judecată. Pentru termenul stabilit, din motive absolut justificate, a trimis cerere prin care a solicitat amânarea cauzei pentru apărare, cerere ce i-a fost respinsă.
Reclamantul recurent a mai precizat că intenția sa a fost aceea de a-și angaja un apărător care să le reprezinte interesele, dar și aceea de a chema în judecată alături de spital și Ministerul Sănătății, cel care a alocat suma de bani aferentă lucrării.
Dacă instanța va trece și peste acest aspect, reclamantul recurent solicită a se constata că Tribunalul C-S a interpretat greșit atât actele depuse la dosar, cât, și legea privind finanțele publice dar și dispozițiile legale privind recepția lucrărilor.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată pârâta intimată a solicitat instanței să constate că hotărârea pronunțată pe fondul cauzei este temeinică și legală și pe cale de consecință să se respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.
În ședința publică din data de 9 septembrie 2008, în conformitate cu dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă, având în vedere petitul principal al acțiunii reclamantei, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a contractului de execuție a lucrării, cât, și valoarea obiectului litigiului, Curtea a apreciat calea de atac exercitată în cauză, ca fiind ceea a apelului și nu recursul, cum în mod greșit s-a formulat în cauză.
Examinând apelul declarat reclamantul Spitalul Municipal de Urgență C, prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozițiilor art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, cât și din oficiu, Curtea reține că este neîntemeiat urmând să fie respins pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului C-S de a soluționa în primă instanță cauza, Curtea reține că este neîntemeiată, având în vedere dispozițiile art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, respectiv natura comercială a litigiului și obiectul neevaluabil în bani al acestuia.
Cu ocazia soluționării excepției de necompetență materială a Judecătoriei Caransebeș pusă în discuție la termenul de judecată din data de 15.01.2008, în dosar nr-, reprezentantul reclamantului apelant reclamantul Spitalul Municipal de Urgență Caa rătat că lasă la aprecierea instanței stabilirea competenței materiale.
În ceea ce privește susținerea reclamantului apelant, în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare, se reține că în mod legal prima instanță a respins cererea de amânare formulată în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 156 Cod procedură civilă, întrucât a mai fost acordat reclamantului un termen pentru apărare în data de 3.03.2008 și având în vedere poziția reprezentantului pârâtei care s-a opus la cererea de amânare.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține că în mod corect prima instanță a reținut că la încheierea și semnarea contractului de execuție a lucrării nr. 08/2006 s-a format acordul de voință al părților.
Prin art. 1 alin. 2 din contractul de execuție a lucrării s-a stabilit de comun acord prețul.
Astfel, potrivit articolului menționat: "Prețul convenit pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale în conformitate cu prevederile devizului general este în valoare de 342.985 lei, la care se adaugă taxa pe valoare adăugată în valoare de 65.167 lei.
nejustificate susținerile reclamantului apelant Spitalul Municipal de Urgență C, în sensul că potrivit art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice "ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".
În mod întemeiat pârâta intimată CASE a considerat că legea părților este contractul nr. 8/2006, iar prețul total este cel înscris în acest contract, respectiv de 408.152 lei, astfel că nu au relevanță susținerile reclamantului apelant în sensul că restul de preț de 54.937,19 lei refuzat la plată nu poate fi achitat întrucât Spitalul Municipal de Urgență C este instituție publică și potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 500/2002, angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate."
În ceea ce privește cererea reclamantului de a obliga pârâta să finalizeze lucrarea "Reparații capitale a instalațiilor sanitare apă și canal și a instalațiilor de apă - apă caldă, se reține că în mod nefondat reclamantul a menționat că asigurarea frontului de lucru îi revenea pârâtei.
În mod corect prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 5.1. "Beneficiarul are obligația de a pune la dispoziția executantului amplasamentul liber de orice sarcini".
Având în vedere că, actul juridic încheiat între părți, îndeplinește toate condițiile de valabilitate, în cauză nu operează nulitatea absolută invocată de reclamantul apelant.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă apelul declarat de reclamantul Spitalul Municipal de Urgență C, împotriva sentinței comerciale nr. 341 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată CASE Reșița.
Văzând că nu s-a pus problema cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul Spitalul Municipal de Urgență C, cu sediul în C,-, jud. C- împotriva sentinței comerciale nr. 341 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată CASE, cu sediul în Reșița, 1 1918, nr. 7.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red. /29.10.2008
Dact. /30.10.2008 - 4 ex.
Emis 2 com.
Primă instanță - Tribunalul C-
Judecător -
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
