Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 207/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.207
Sedința publică din 15 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelanta reclamantă - IMPORT EXPORT SRL împotriva sentinței comerciale nr.12923/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte - SA și - SRL.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 08.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 15.04.2009, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Reclamanta - Import - Export SA a chemat în judecată, la Judecătoria Sectorului 6 B, pârâtele - SRL și - SRL pentru a se constata nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 63 din 16.01.2004 de către notarul public și pentru a fi obligată pârâta să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren de 825. situată p. în B,- F (fost nr. 3-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a susținut că la data de 25 februarie 2002 încheiat cu prima pârâtă un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 513 de notarul public. Prin acest act, prima pârâtă s-a obligat să vândă reclamantei suprafața de 825. parte din terenul de 4241. situat în B,- F (fost nr. 3-5). Totodată a fost stabilit prețul de 70 USD / Deoarece cu privire la acest teren exista un litigiu între prima pârâtă și - 95 SRL, părțile din antecontract au convenit ca vânzarea să se realizeze după clarificarea situației juridice a terenului. Prima pârâtă s-a obligat, prin antecontract, să nu înstrăineze cei 825. teren altor persoane. Cu toate acestea, prin fraudarea intereselor reclamantei, pârâta a înstrăinat terenul către cea de-a doua pârâtă prin contractul a cărui nulitate s-a cerut să se constate.
Prin sentința civilă nr. 6250/6.10.2005, Judecătoria Sectorului 6 Bad eclinat în favoarea Tribunalului București competența de soluționare a cauzei.
După înregistrarea dosarului pe rolul Tribunalului București - secția a VI-a comercială, instanța a dispus, prin încheierea din 21.12.2005, suspendarea judecății până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului în care s-a pronunțat sentința nr. 3151/2005 a Tribunalului București - secția a VI-a comercială, iar la data de 25.06.2008 cauza a fost repusă pe rol.
La data de 14.05.2008, reclamanta a depus la dosar un înscris intitulat cerere precizatoare, solicitând ca instanța să dispună obligarea primei pârâte la încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru 825.
p.Tribunalul București - Secția a VI a Comercială prin sentința comercială nr. 12923 din 26.11.2008 a respins acțiunea formulată de reclamanta - IMPORT EXPORT SA, în contradictoriu cu pârâtele - SA și - SRL, și a respins cererile pârâtelor privind obligarea reclamantei la plata de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 513/25.02.2002 dată de notarul public reclamanta și pârâta - SRL au convenit ca obiect al acestui antecontract să îl constituie promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare pentru terenul de 3416. din terenul total de 4241. situat în B,--5 (art. 1 cap. II). Prin articolul 9 din antecontract, pârâta s-a obligat să nu înstrăineze terenul de 3416. menționat la art. 1. În capitolul IV "modalități de plată", părțile au inserat articolul 6 prin care au convenit ca suprafața de 825. să se vândă de către pârâtă reclamantei după soluționarea litigiului privind acest teren. Interdicția de înstrăinare menționată expres în art. 9 nu se referă la cei 825. iar inserarea promisiunii de vânzare a celor 825. în alt articol decât articolul care stabilește obiectul contractului conduce la concluzia că părțile au dorit să constituie un regim distinct acestui teren, acceptând posibilitatea ca litigiul să se soluționeze prin pierderea ternului de către pârâtă. art. 6 în capitolul IV și lipsa interdicției exprese de înstrăinare nu pot duce decât la concluzia că art. 6 avut drept scop stabilirea prețului vânzării terenului de 825. sub condiția ca acest teren să se afle la sfârșitul litigiului în patrimoniul pârâtei, iar nu limitarea dreptului pârâtei de a încheia o tranzacție cu terțul litigant prin care - eventual - să transfere proprietatea asupra acestui teren. Mai mult, părțile nu au prevăzut sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor referitoare la cei 825. sancțiunile menționate în art. 12 referindu-se la obligațiile în legătură cu cei 3416. ceea ce consolidează ideea de mai sus referitoare la regimul terenului de 825.
p.Prin sentința civilă nr. 3151/2005, Tribunalul București - secția a VI-a comercială a dispus, între altele, rezoluțiunea antecontractului autentificat prin încheierea nr. 513/25.02.2002 dată de notarul public. Sentința a fost schimbată în tot prin decizia comercială nr. 285/2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - secția a V-a comercială, irevocabilă prin respingerea recursului, astfel că antecontractul este în vigoare în prezent. Dacă prevederile sale referitoare la cei 825. mai p. pot fi executate și în ce manieră, se poate stabili numai dacă este nul contractul e vânzare - cumpărare dintre pârâte.
Nulitatea contractului dintre pârâte există doar dacă acesta este rezultatul conivenței frauduloase a pârâtelor. Pentru a stabili conivența frauduloasă este necesar a se stabili dacă și pârâta a doua știa de existența obligației primei pârâte de a vinde terenul către reclamantă și dacă a cumpărat cu intenția de a face imposibilă executarea antecontractului.
Sub primul aspect, tribunalul a constatat că cea de-a doua pârâtă a cunoscut existența antecontractului. Aceasta deoarece a refuzat să răspundă la întrebarea expres formulată la interogatoriu de către reclamantă referitoare la cunoașterea existenței antecontractului. Pe de altă parte, din tranzacția cu privire la litigiile dintre prima pârâtă și - A-EX SRL reiese că - SRL a plătit o sumă de bani către - SRL, plată care nu putea fi efectuată fără o justificare legală. Într-o bună conduită, - SA trebuia să cunoască întregul conținut al tranzacției pentru a justifica din punct de vedere contabil și fiscal plata efectuată, încât există prezumția că a cunoscut inclusiv înțelegerea referitoare la cei 825.p.
În cauză nu s-a dovedit, însă, că pârâtele au intenționat să fraudeze interesele reclamantei. Astfel, urmare a tranzacției de care s-a luat act de către Tribunalul București - secția a VI-a comercială (sentința nr. 7313/2004) s-au stins și litigiile pentru care fuseseră în curs de judecată următoarele cauze: 12212/2000 - Judecătoria Sectorului 6 B, 10401/2002, 5079/2002 - Tribunalul București - secția a VI-a comercială.
Tranzacția s-a încheiat cu - 95 SRL, societate comercială care, în temeiul unor relații cu - SRL a înțeles să solicite primei pârâte să vândă celei de-a doua terenul în litigiu. Din nici o probă nu rezultă că solicitarea ar fi fost determinată de intenția se 95 SRL de a exonera prima pârâtă de executarea obligației din antecontractul de vânzare-cumpărare, iar buna credință este prezumată. Cerința de înstrăinare către - SRL a terenului fiind a unui tert față de prezenta cauză și față de antecontract și constituind o condiție pentru stingerea litigiilor de pe rolul instanțelor, instanța de fond a reținut că în cauză, este exclusă orice conivență a - 95 SRL cu pârâtele din prezenta acțiune, iar în lipsa acestei conivențe nu se poate susține cu temei nici existența unei conivențe numai între pârâte, conivență care nu ar fi avut nici un efect fără concursul - 95 SRL.
Întrucât nu este întrunită cerința înțelegerii frauduloase a pârâtelor și cum părțile antecontractului nu au convenit asupra limitării exprese a dreptului de soluționare a litigiilor privitoare la cei 825. (în realitate 847.) și acceptând ideea că este posibilă pierderea terenului de către prima pârâtă; motivele invocate de reclamantă pentru constatarea nulitătii contractului dintre pârâte nu au fost primite de către instanța de fond.
Contractul prin care pârâta - SRL a cumpărat terenul în litigiu fiind valabil încheiat, executarea obligației - SRL de a vinde același teren reclamantei este imposibil de executat, astfel că instanța nu putea pronunța o hotărâre prin care să oblige prima pârâtă la executarea antecontractului.
În timpul soluționării litigiului prin încheierea din 14.05.2008 (fila 67) s-a făcut precizarea că pârâta - SRL și-a schimbat forma juridică în SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - IMPORT EXPORT SRL, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că, pentru a ajunge la solutia respingerii cererii de chemare in judecata instanta de fond a interpretat greșit dispozitiile antecontractului de vanzare-cumparare incheiat intre si.
Astfel, instanta a retinut faptul ca părțile nu au prevazut o interdictie de instrainare si in ceea ce priveste suprafata de 825 mp de teren, astfel incat a prezumat faptul ca a acceptat posibilitatea ca litigiul sa se solutioneze prin pierderea terenului de catre.
S-a arătat că la capitolul "Obligatiile " din antecontractul de vanzarecumparare (art. 9 alin. 3), s-a prevazut in mod expres obligatia de a nu instraina terenul si constructiile, fara a se indica expres ca este vorba doar despre terenul in suprafata de 3416 mp si constructiile aferente, cum au procedat partile in alte clauze ale antecontractului.
Pe de alta parte, apelanta a arătat că, instrainarea imobilului s-a produs nu ca o consecinta a pronuntarii unei solutii in defavoarea, ci ca o consecinta a vointei acestei societati, vointa manifestata in scopul prejudicierii intereselor.
Totodată s-a arătat că instanta de fond a reținutin mod gresit faptul ca prin antecontract partile au avut drept scop stabilirea pretului terenului in supratafa de 825 mp, sub conditia ca acest teren sa se afle la sfarsitul litigiului in patrimoniul, iar nu limitarea dreptului de a incheia o tranzactie prin care sa transfere dreptul de proprietate.
Cu privire la acest aspect, s-a arătat că la finalizarea litigiului dintre A-EX si, aceasta din urma societate detinea inca dreptul de proprietate asupra imobilului in discutie. Prin urmare, chiar daca partile ar fi prevazut obligarea de a instraina imobilul catre sub conditia detinerii dreptului de proprietate la momentul finalizarii litigiului, aceasta conditie a fost indeplinita.
Ceea ce ce s-a stipulat in folosul prin tranzactia incheiata a fost o promisiune de vanzare din partea de a vinde catre imobilul in discutie.
Manifestarea dreptului de a cumpara imobilul si exercitarea consimtamantului in vederea cumpararii imobilului a fost exercitata de catre parata la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Această societate avea posibilitatea sa nu incheie contractul de vanzare-cumparare, in conditiile in care avea cunostinta ca prin incheierea acestuia sunt fraudate interesele - IMPORT EXPORT SRL.
Instanta de fond a retinut si faptul că prin antecontractul de vanzare-cumparare nu s-a prevazut sanctiunea pentru neexecutarea obligatiei de instrainare a suprafetei de 825 de mp de teren, aceasta conducand la concluzia ca ar accepta o neexecutare a antecontractului de catre. Or, câtă vreme partile nu au derogat de la dispozitiile legale, acestea le sunt aplicabile in mod automat si complet.
Așa fiind, in temeiul dispozitiilor art. 1073, 1077.civ. putea solicita executarea intocmai a obligatiilor asumate de prin antecontract.
In ceea ce priveste obligarea paratei la incheierea contractului de vanzare-cumpararea a arătat că si-a exprimat in mod constant intentia de a incheia contractul de vanzare-cumparare, însă parata a fost cea care a invederat ca este in imposibilitate de a-si respecta obligatiile. Or, in conditiile admiterii primul capat al cererii de chemare in judecata, consideră ca nu mai exista niciun impediment pentru obligarea paratei la incheierea contractului.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, urmează a respinge apelul ca nefondat.
În mod corect a reținut instanța de fond că dreptul apelantei-reclamante de a solicita încheierea unui contract de vânzare â cumpărare pentru suprafața de teren de 825 mp nu a fost unul pur și simplu ci o simplă eventualitate - respectiv cea în care să câstige litigiile în care era angajat cu 95. litigii ce priveau chiar suprafata de teren în discutie.
Clauza contractuală în care SA se obligă să vândă după finalizarea litigiilor cu 95 nu poate fi interpretată decât în sensul că obligația există numai în caz de câștigare a proceselor și executare a hotărârii de către pârâta
Nu se poate interpreta că prin promisiunea făcută lui IMPORT - EXPORT, și-a limitat drepturile procesuale în cadrul litigiilor în care se afla angajată în contra 95 Tocmai, incertitudinea dreptului de proprietate generată de existența litigiilor cu A-EX a determinat pe să își asume o obligație eventuală. Nu se poate considera că prin eventualitatea enunțată în cadrul antecontractului de vânzare - cumpărare, a renunțat la drepturile sale de a dispune de procesele cu 95, inclusiv pe cale unei tranzacții care, în raport de situația procesuală din acele litigii, îi conserva mai bine drepturile.
Procesele dintre și A-EX s-au încheiat pe calea unei tranzacții care impunea obligația de înstrăinare a suprafeței de teren în discuție către SRL.
Recunoașterea drepturilor lui s-a făcut de către 95 numai în conditiile înstrăinării terenului către, care dobândea figura juridică a unui beneficiar al unei stipulații făcute de 95.
Contractul de vânzare - cumpărare încheiat între și nu este decât o executare a celor reținute în tranzacția încheiată de și 95 de care instanța a luat act prin hotărâre de expendient în cadrul unui litigiu și care a stat la baza renunțări lor din celelalte procese.
Prin urmare, contractul de vânzare - cumpărare în sine nu poate conține o cauză ilicită, nefiind decât aducerea la îndeplinire a dispozițiilor unei tranzacții și implicit, a unei hotărâri judecătorești de expedient. În cauză reclamanta nu a solicitat și nulitatea tranzacției care a generat încheierea contractului de vânzare - cumpărare și ca atare nulitatea contractului fără nulitatea tranzacția ar genera o situație inacceptabilă juridic. întrucât, tranzacția ar rămâne fără cauză, deoarece cauza principală a stingerii litigiilor dintre și 95 fost transmiterea proprietății terenului către beneficiarul stipulației
Așa fiind reclamanta nu poate obține nulitatea absolută a contractului încheiat în executarea tranzacției fără a obține însăși nulitatea respectivei tranzacții, singura care este susceptibilă de cauza ilicită pretinsă de reclamantă (contractul de vânzare - cumpărare are drept cauză aducerea la îndeplinire a tranzacției; iar tranzacția a avut drept cauză stingerea litigiilor, însă reclamanta a susținut că a avut drept cauză fraudarea drepturilor sale. Prin urmare, numai tranzacția putea fi susceptibilă de cauza ilicită pretinsă de reclamantă; reclamanta însă nu a solicitat și nulitatea tranzacției.
Stipulația făcută în favoarea lui nu ascunde nicidecum o relație de interpus a acesteia față de lNVEST Dimpotrivă, a fost indicată de A-EX în cadrul tranzacției datorită raporturilor în care se afla cu această societate, în sensul că acționariatul este în parte comun și avea interese comerciale pentru zona în care se afla terenul ca vad comercial
Față de această împrejurare, Curtea constatând că nu sunt îndeplinite dispozițiile articolului 296 Cod procedură civilă ca respinge apelul ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă - IMPORT EXPORT SRL, cu sediul în B,-, -. A,. 2,. 6 sector 6, împotriva sentinței comerciale nr.12923/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte - SA, cu sediul în B,-,. 13,. 1,. parter,. 1 sector 6, și ales în B, la SOCIETATEA DE AVOCAȚI T & T, din-, -C,.1,.3,.10, sector 3 și - SRL, cu sediul în B,--5 sector 6.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 15.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
7 ex./22.06.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Minodora Condoiu
