Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 226/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 226/2008
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 795/06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, privind și pe intimata-reclamantă SC SRL și intimata-pârâtă BANCA TRANSILVANIA - SUCURSALA B, având ca obiect nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în reprezentarea intereselor intimatei-reclamante SC SRL, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 04.12.2008 s-a depus la dosar, de către apelant o cerere, prin care arată că nu mai are alte cereri de solicitat, solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă, cerere având atașate copiile după factura și chitanța doveditoare achitării onorariului avocațial.
Reprezentanta intimatei-reclamante SC SRL arată că, raportat la conținutul întâmpinării și pentru a apăra interesele societății pe care o reprezintă, a solicitat încuviințarea administrării probei cu interogatoriul apelantului, argumentând ca teză probatorie existența unor raporturi juridice prealabile emiterii filei cec.
Arată în continuare faptul că a solicitat și încuviințarea probei cu verificarea de scripte, motiv pentru care solicită citarea intimatei-pârâte Banca Transilvania - Sucursala B M cu mențiunea de a depune la dosar exemplarele originale ale contractului.
Față de această din urmă cerere, Curtea pune în vedere reprezentantei intimatei-reclamante SC SRL să precizeze care este legătura între achitarea debitului și actul original care face obiectul probei solicitate.
Raportat la acest aspect, reprezentanta intimatei-reclamante SC SRL arată că a fost emisă o filă cec în alb, care nu avea acoperire, iar data a fost înscrisă ulterior și de altfel calea de atac vizează neachitarea debitului.
Solicită de asemenea încuviințarea probei privind administrarea interogatoriului față de apelant.
Curtea, după deliberare, urmează a respinge cererile în probațiune privind administrarea probei testimoniale și a celei cu interogatoriul apelantului, apreciindu-le ca fiind inutile, administrarea acestora neavând nici o concludență sau legătură cu obiectul prezentei cauze.
În ceea ce privește cererea privind încuviințarea verificării de scripte, Curtea constată că, din economia dosarului, rezultă că apelantul nu contestă aspectul referitor la înscrierea ulterioară a datei pe fila cec, motiv pentru care, Curtea, sub acest aspect, apreciază cererea formulată ca fiind inutilă, urmând aor espinge.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închisă faza dezbaterilor și acordă cuvântul pe fondul apelului.
Reprezentanta intimatei-reclamante SC SRL solicită respingerea apelului, conform motivelor invocate în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial, obligându-se să depună la dosar chitanța doveditoare, până la terminarea dezbaterilor.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 795 din 6 iunie 2008 Tribunalului Maramureșs -a admis acțiunea formulată de reclamanta B M, în contradictoriu cu pârâții - și BANCA "TRANSILVANIA" - SUCURSALA B M și s-a dispus anularea filei cec BA 313 nr. - emisă de Banca "Transilvania" la data de 18 aprilie 2008 pentru suma de 20.000 lei.
Pârâta Banca "Transilvania", în calitate de persoană declarantă, a fost obligată să anuleze informațiile privind incidentul de plată înscris în înregistrat în baza cec BA 313 nr. - și radierea reclamantei din CIP.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că pârâtul a împrumutat administratorului reclamantei mai multe sume de bani a căror restituire a fost garantată de către reclamantă, în primul rând cu autoturisme și în plus de aceasta cu bilete la ordin și file cec.
A statuat instanța de fond că raportul juridic principal, respectiv contractul de împrumut, s-a încheiat între împrumutatul, în calitate de persoană fizică, și împrumutătorul pârâtul -, reclamanta BMf iind doar garantul obligației de restituire a sumelor.
A mai constatat instanța de fond că fila cec contestată poartă o dată de emitere ulterioară încheierii convențiilor, respectiv aprilie 2008, convențiile fiind încheiate în anul 2007 precum și în lunile ianuarie și februarie ale anului 2008, iar suma înscrisă în cuprinsul filei cec nu rezultă din actele depuse în probațiune.
A reținut instanța din analiza extrasului de cont depus că datoriile persoanei fizice au fost achitate de către persoana juridică reclamantă, în calitatea sa de garant, prin ordine de plată.
În acest context, în mod greșit a fost declarat incidentul de plată la Centrala Incidentelor de Plăți, neexistând în realitate un refuz de plată ca urmare a inexistenței disponibilului în contul bancar atunci când s-a prezentat cecul spre încasare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul - solicitând schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că instanța de fond a interpretat greșit raporturile juridice existente între părți și că motivarea se bazează pe o interpretare greșită a legii.
Susține apelantul că împrumutul a fost acordat de către o societate comercială către o altă societate comercială, aspect ce poate fi reținut din faptul că persoanele fizice semnatare ale convenției își declină și calitatea de administratori ai unor societăți comerciale.
De asemenea se susține că între părți nu s-a realizat un raport juridic de garanție propriu-zis, ci a avut loc transferul posesiei unor bunuri utilizate în regim de leasing, bunuri asupra cărora pârâta persoană juridică avea un drept de folosință derivat și limitat la condițiile contractate cu proprietarul (societatea de leasing).
Faptul că administratorul reclamantei, ar fi folosit împrumutul în interes personal și nu pentru persoana juridică, nu este de natură să afecteze raportul juridic născut din convențiile încheiate între părți, ci doar, eventual să se constituie într-un act de fraudă a propriei sale societăți comerciale.
Apelantul susține că cecul a fost completat integral de către emitent și a fost predat pârâtului, persoană fizică pentru plata parțială a creanței.
Diferența între suma înscrisă în cuprinsul cecului și cea rezultată din însumarea convențiilor de împrumut încheiate de părți este justificată de faptul că celelalte titluri (biletele la ordin) au fost emise pentru garanție și nu pentru plată.
În finalul motivării apelului, pârâtul a arătat că împrejurarea că data scadenței cecului este ulterioară convențiilor, nu face decât să confirme intenția debitorului de a plăti doar parțial debitul scadent, urmând ca pentru diferență creditorul să utilizeze instrumentul de plată ce i-a fost predat.
Reclamanta BMa depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Interpretarea voinței juridice reale a părților s-a realizat în concordanță cu cele consemnate în înscrisurile întocmite cu prilejul stabilirii raporturilor juridice și în acord cu disp. art. 977 și următoarele din codul civil.
Rezultă fără tăgadă din cuprinsul acestor acte că împrumutul s-a realizat între două persoane fizice, aspect relevat de existența numelui acestora în calitate de împrumutat și împrumutător.
Raporturilor juridice dintre comercianți le sunt specifice anumite reguli cu privire la care nu s-a dovedit că ar fi fost respectate în cauză. Astfel eventualul împrumut între doi comercianți, în spetă persoane juridice, ar fi trebuit să fie înregistrat în evidențele contabile ale acestora. Pârâtul, care susține că împrumutul a fost între două persoane juridice nu a făcut dovada înregistrării acestuia în evidența contabilă a societății comerciale în numele căruia ar fi acordat împrumutul, astfel încât susținerea apare ca nefondată.
Din conținutul acelorași acte rezultă cu certitudine faptul că reclamanta B M și-a asumat rolul de garant al restituirii împrumuturilor și nu de debitoare alături de împrumutat, deci ca parte în raportul juridic de împrumut.
În acest context trebuie privită și emiterea filei cec în discuție.
Potrivit pct. 2 din NORMA-CADRU nr. 7 din 6 martie 1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, emisă de către BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 14 iunie 1995, cecul este uninstrument de platautilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi și nu un instrument de garantare.
Această diferențiere este esențială întrucât din respectarea acesteia decurge obligativitatea respectării cerințelor legale cu prilejul emiterii unui cec prevăzute de art. 1 din Legea nr. 59 din 1 mai 1934, asupra cecului, respectiv."Cecul cuprinde:
1. de cec trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul necondiționat de a plati o anumită suma de bani.
3. Numele celui care trebuie sa plătească (tras).
4. locului unde plata trebuie făcuta.
5.datei și a locului emiterii.
6. Semnătura celui care emite cecul (tragatorul)."
Deci otrivit p. art. 1 pct 5 din lege, menționarea datei și a locului emiterii cecului cu prilejul completării restului rubricilor acestuia este obligatorie.
Data emiterii cecului este esențială deoarece în raport de aceasta se determină valabilitatea cecului ca instrument de plată, deținătorul creditor având obligația de-al prezenta băncii în vederea în casării sumei înscrise acolo în termen de 15 zile pentru cecuri ce urmează a fi încasate la entitățile bancare ce funcționează pe teritoriul României.(art. 30 al. 1 din Legea nr. 59/1934, actualizată)
Au relevat probele administrate în fața instanței de fond, respectiv fila cec în discuție, că ea a fost completată în privința datei ulterior momentului predării cecului de către debitor creditorului său, pârâtul -. Cecul nu a fost în alb deoarece nu s-a relevat existența unei convenții de completare a cecului anterioară momentului remiterii sale efective.(art. 67 și urm. )
Doar cecul în alb poate să conțină rubrici necompletate de către debitor la momentul la care îl predă creditorului său.
Valabilitatea cecului în alb este însă condiționată de existența unei convenții de completare anterioară remiterii cecului, în care să fie detaliate drepturile și obligațiile asumate de către părți în legătură cu modalitatea de completare ulterioară a cecului de către creditor.
Nu se poate reține că voința părților la momentul remiterii cecului ar fi fost de a se utiliza cecul ca un instrument de plată întrucât din conținutul convențiilor încheiate de către părți rezultă cu certitudine că cecul a fost predat ca un mijloc de garantare a îndeplinirii obligației de restituire a sumei împrumutate.
Față de cele menționate anterior în temeiul art. 296.pr.civ. se va respinge apelul declarat de pârâtul - și se va menține în întregime sentința apelată.
În temeiul art. 274.pr.civ. deoarece s-a aflat în culpă procesuală, pârâtul - va fi obligat să achite reclamantei 500 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul - împotriva sentinței civile nr. 795 din 06 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Obligă apelantul să plătească intimatei B suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./6 ex./09.12.2008. Jud.fond:.
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac
