Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 2328/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2328
Ședința publică din data de 24 octombrie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.842 din data de 16 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul Maramureș în contradictoriu cu intimații - - PRIN LICHIDATOR, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIȚAN, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B N având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal, făcut în cauză la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, recursul este legal timbrat.
Curtea în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.842 din 16.06.2008 a Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea promovată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta - - - PRIN LICHIDATOR.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat să se constate nulitatea cererii introdusă de pârâtă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. 5276/02.03.2006, să se constate nulitatea modificării actului constitutiv al - - privind suspendarea activității societății între 01.03.2003 - 31.12.2005, modificare înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș prin încheierea judecătorului delegat 1288/03.03.2006, să se dispună anularea mențiunii 5276/02.03.2006, să se dispună publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de anulare, să se dispună radierea din Registrul Comerțului a mențiunii 5276/02.03.2006.
În motivare, reclamantul a arătat că cererea depusă la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, la data de 02.03.2006 vizând suspendarea activității societății în perioada 01.01.2003 - 31.12.2005 nu are la bază o Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor fiind introdusă și de o persoană care nu are nici o calitate față de - -, societatea nemaiavând organe statutare începând cu 10.01.2006.
S-a menționat că suspendarea activității unei societăți putea fi aprobată și menționată în registrul comerțului numai pentru perioade viitoare și nu pentru perioade anterioare, iar numitul, persoana care a semnat cererea nu avea calitatea de administrator al societății, mandatul său expirând la 10.01.2006.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 72, art. 113, art. 131, art. 132, art. 204 din Legea 31/1990, art. 25 din Legea 26/1990, art. 1, art. 5, art. 1557 Cod civil.
Prima instanță a reținut că prin încheierea nr. 1288/03.03.2006, pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. 5276/02.03.2006, s-a dispus suspendarea activității societății -, în perioada 01.01.2003 - 31.12.2005.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Legea 26/1990 republicată încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului, iar alin 7 prevede că termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial, pentru orice alte persoane interesate.
În situația de față, împotriva încheierii pronunțată de judecătorul delegat nu a fost exercitată calea de atac a recursului, astfel încât motivele invocate în prezenta cerere puteau fi eventual invocate în calea de atac.
În ceea ce privește temeiurile de drept invocate s-a reținut că, dispozițiile art. 131, 132 reglementează situațiile în care sunt supuse cenzurii de legalitate hotărârile adunărilor generale ale asociaților/acționarilor, iar art. 25 din Legea 26/1990 reglementează acțiunea în radierea înregistrării păgubitoare din Registrul Comerțului în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării, texte de lege neincidente în prezenta cauză.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Maramureș pentru judecarea în fond a tuturor capetelor de cerere.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a judecat prezentul litigiu, reținând capetele de cerere care au făcut obiectul cererii introductive, nu a reținut punctul de vedere al pârâtei - -, a considerat litigiul ca fiind unul îndreptat împotriva încheierii judecătorului delegat fiind incidente dispozițiile art. 6, alin. 2 din Legea 26/1990 și a respins acțiunea.
Totodată s-a arătat că nu este clar, în primul rând, cum a fost încadrat litigiul de către această instanță de fond. Dacă instanța ar fi considerat că litigiul este unul comercial, neevaluabil în bani, ar fi pronunțat o hotărâre care ar fi putut fi atacată cu drept de apel, caz în care Tribunalul ar fi judecat litigiul analizând dacă - - a adoptat sau nu Hotărârea AGA nr. 2/03.01.2006, dacă această hotărâre există într-adevăr și ar fi dispus cu privire la anularea consecințelor produse de această hotărâre, respectiv radierea mențiunii atacate.
Dacă instanța reține că este vorba de o acțiune împotriva încheierii judecătorului delegat, atunci nu ar fi fost competentă să judece litigiul.
Dacă se consideră că numai prin recurs poate fi atacată o încheiere a judecătorului delegat, dacă această cale de atac poate fi înaintată numai ORC, iar acesta la rândul lui trebuia să trimită spre judecare recursul Curții de APEL CLUJ, judecarea prezentei pricini de către Tribunal nu este corectă.
Tribunalul trebuia din oficiu să încadreze cauza ca recurs împotriva încheierii judecătorului delegat, să-și dea seama că nu este competent să judece cauza, să trimită cauza la ORC M, iar acesta să o înainteze Curții de APEL CLUJ spre soluționare.
Această soluție ar fi fost mai corectă pornind de la raționamentul instanței de fond, aplicând dispozițiile art. 6, alin. (2) din Legea 26/1990, precum și prevederile aceluiași art. 6, alin. (4) din Legea 26/1990. Nedepunerea acțiunii împotriva încheierii judecătorului delegat la ORC nu este sancționată de lege. Poate fi acceptată varianta depunerii greșite a acțiunii la Tribunalul Maramureș, dar această instituție nu trebuia să judece cauza dacă a încadrat litigiul ca unul îndreptat împotriva încheierii judecătorului delegat.
Mai arată recurentul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere.
Deși s-a cerut constatarea nulității cererii introduse la ORC M de către - -, deși s-a cerut constatarea nulității modificării actului constitutiv al - - privind suspendare activitate firmă între 01.01.2003-31.12.2005, Tribunalul nu analizează cauza sub aceste aspecte. Nu s-a cercetat calitatea persoanei care a cerut această modificare de act constitutiv, nu s-au analizat probele din dosar, inclusiv punctul de vedere al - - privind inexistența Hotărârii AGA nr. 2/03.01.2006 privind suspendare firmă.
Dacă tot s-a analizat cauza cu privire la încheierea judecătorului delegat, trebuia observat faptul că această încheiere sau actul modificator al actului constitutiv nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV -
Față de termenul prevăzut de art. 6, alin. (3) din Legea nr. 26/1990, nu este decăzut din dreptul de a ataca încheierea judecătorului delegat. Nu poate fi invocată nici excepția prematurității acțiunii, legea dispunând cu privire la tardivitate, ori nepublicându-se încă această încheiere, dreptul la acțiune există.
În plus, trebuia analizată nu temeinicia încheierii judecătorului delegat, ci legalitatea mențiunii atacate. Temeinicia încheierii judecătorului delegat nu poate fi pusă în discuție, dar legalitatea mențiunii privind suspendarea activității - - poate fi discutată, mai ales că Hotărârea AGA nr. 2/03.01.2006 care a stat la baza acestei înregistrări nu există. Neexistând posibilitatea unei acțiuni în anulare împotriva unei hotărâri AGA inexistente, singura cale de înlăturare a efectelor produse de acest act inexistent este admiterea prezentei acțiuni, constatarea nulității modificării actului constitutiv privind suspendare firmă și dispunerea cu privire la radierea acestei mențiuni.
Reclamantul consideră că se impune analizarea situației cu mare atentie, iar motivele de ordine publică invocate în fața instantei de fond, precum și aplicarea principiul că legea dispune pentru viitor și nu pentru trecut, trebuie să ducă la solutionarea cauzei prin dispunerea anulării tuturor actelor subsecvente hotărârii AGA nr.2/03.01.2006 (nuIă, inexistentă), deci inclusiv a mentiunii înregistrate la ORC M privind suspendare activitate firmă pentru perioada 01.01.2003 - 31.12.2005.
În prezentul litigiu trebuie analizat modul cum a fost înregistrată o mențiune la ORC privind un program de activitate al unei societăți comerciale pe acțiuni.
Stabilirea programului de activitate al societății pe exercițiul financiar următor este de competența exclusivă a adunării generale a acționarilor, conform prevederilor art. 111, alin. (2), lit. e) din Legea 31/1990.
Dacă suspendarea activității firmei pentru o anume perioadă este privită ca o modificare de act constitutiv, ar fi incidente dispozițiile art. 113, lit. m) din Legea 31/1990, fiind necesar acordul.
Raportat la aceste prevederi legale se poate retine că - - niciodată nu a hotărât asupra modificării actului constitutiv în sensul suspendării activitătii firmei, motiv pentru care radierea mențiunii atacate ar fi o măsură temeinică și legală.
Consideră că acest litigiu trebuie privit și asupra modului în care poate fi soluționat acest demers juridic. Pronunțarea unei soluții care să dispună asupra constatării nulității modificării de act constitutiv al - - privind suspendare activitate firmă între 01.01.2003-31.12.2005, iar urmare a acestui fapt să se dispună și cu privire la radierea acestei mențiuni, ar reprezinta o soluție justă, care exprimă situația de fapt a - -.
Modificarea actului constitutiv al - - privind suspendare activitate firmă încalcă ordinea de drept. Trebuie analizată în prezenta cauză și latura civilă a faptei prevăzută de dispozițiile art. 48 din Legea 26/1990.
S-au invocat prevederile art. 1 și art. 5 din Codul Civil, legea (actul constitutiv al societății, respectiv înregistrarea suspendării activității) neputând dispune pentru trecut, iar cele dispuse prin convenții sau acte juridice particulare (suspendare activitate firmă fără existența Hotărârii AGA) nu pot să în calce ordinea publică și bunele moravuri - cu trimitere la dispozițiile art. 48 din Legea 26/1990, art. 111, art. 113, art. 132, art. 204 din Legea 31/1990, art. 59 și art. 69 din Normele Metodologice ale Ministerului Justiției nr. 773/21.04.1998 publicate în Of. nr. 176/11.05.1998. Totodată și principiile constituționale, a faptului că nimeni nu este mai presus de lege (art. 16, alin. 2 din Constituția României), precum și a faptului că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, conform prevederilor art. 124, alin. 2 din Constituția României. Prin acceptarea unei mențiuni și a efectelor produse de această mențiune înregistrată la ORC M, prin acceptarea declarației inexacte privind starea firmei - -, prin acceptarea efectuării unor înregistrări la ORC M fără existența actului juridic însuși (Hotărârea AGA nr. 2/03.01.2006 care stă la baza justificării modificării actului constitutiv al - - privind suspendarea activității), se induce sentimentul arbitrariului în aplicarea dispozițiilor legale și totodată pune administratorul societății mai presus de lege, acționarii societății nefiind consultați pentru aprobarea unei hotărâri privind suspendarea firmei.
Un alt aspect ce trebuie analizat este cel privind la rămânerea cauzei în pronunțare, amânarea pronunțării, repunerea pe rol a litigiului pentru comunicarea unor acte de la ORC, participarea unui alt judecător la termenul ulterior acestui eveniment și până la urmă soluționarea cauzei de către primul judecător investit în cauză.
De asemenea s-a mai arătat că litigiul a fost soluționat în ședință publică și nu în cameră de consiliu, fiind incidente dispozițiile art. 105, alin. 2 pr.civ. Acest punct trebuie analizat dacă se reține că este vorba despre incidența prevederilor legale privind procedurile necontencioase stabilite de art. 336 (5) pr.civ. De asemenea instanța de fond nu a analizat toate capetele de cerere, nu a reținut poziția procesuală a - -, sentința nu reține participarea și altor judecători la judecarea litigiului, fiind incidente aceleași dispoziții legale - art. 105, alin. 2 din pr.civ.
De asemenea consideră că instanța a încadrat greșit actul juridic dedus judecății. Fiind vorba de anularea consecințelor produse de o Hotărâre AGA inexistentă ( Hotărârea AGA nr. 2 din 03.01.2006 a - -), este justificată cererea de constatare a nulității modificării actului constitutiv al societății și de radiere a acestei mențiuni contestate, reclamantul fiind în imposibilitatea atacării unei hotărâri AGA inexistente. Cu toate acestea se pot observa efectele acestei hotărâri, iar anularea acestora este o necesitate pentru a fi reflectată și poziția exprimată de lichidator și poziția DGFP MM care certifică faptul că în spațiile societății s-a desfășurat activitate economică, iar veniturile obținute ar fi trebuit să revină - -.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis.
Prima instanță a calificat greșit acțiunea, ceea ce a avut drept consecință greșita respingere ca inadmisibilă a cererii reclamantului.
Reclamantul urmărește anularea consecințelor produse de o Hotărâre AGA pe care o consideră inexistentă, cererile subsecvente vizând constatarea nulității modificării actului constitutiv al societății și radierea acestei mențiuni contestate, fiind subsumate aceluiași demers litigios.
În principiu, modificările operate în Registrul Comerțului contestate de reclamant au la bază o hotărâre a acționarilor, însă lipsa acesteia nu poate să lipsească partea interesată de accesul la justiție. Potrivit art. 1 din Constituție, România este un stat de drept, cu atât mai mult manevrele de fapt care tind să ocolească cerințe legale trebuie să poată fi cenzurate de instanța de judecată. Este absurd ca unei persoane să-i fie recunoscut accesul la justiție când contestă o hotărâre AGA, și interzis atunci când se plânge de situația creată în fapt, în lipsa unei hotărâri AGA prevăzute de lege.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312. pr. civ. Curtea urmează să admită recursul, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.842 din 16 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 2008.
PRESEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - -
RED./MR
03.10.08/3 EX.
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
