Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5967/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE NR. 24
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelant, apelant în contradictoriu cu intimat " B" B, intimat ȘT., intimat, având ca obiect nulitate act juridic NULITATE A CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE - repunere pe rol, apel formulat împotriva sentinței nr. 28/12.01.2004 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru apelanți și cons. jur. pentru intimata " B" B, lipsă fiind și -, moștenitoarele intimatului decedat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelanții au depus, prin serviciul Registratură duplicatul sentinței penale nr. 77 din 13.07.2007 și cel al deciziei penale nr. 46 din 06.03.2008.
Av. pentru apelanți depune practică judiciară și precizează că intimații au cunoștință de conținutul respectivelor înscrisuri deoarece au fost părți în dosarele în care sunt pronunțate sentințele.
Interpelat de instanță, cons. jur. pentru intimata " B" precizează că are cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse de către apelanți.
de instanță, ambii apărători ai părților precizează că nu au alte cereri de formulat și probe de propus.
Instanța acordă cuvântul cu privire la apel.
Av. pentru apelanți solicită admiterea apelului. Precizează că în dispozitivul sentinței apelate nu se regăsește soluționarea excepțiilor lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes. Solicită casarea hotărârii, admiterea excepțiilor și respingerea acțiunii. Consideră că instanța de fond s-a referit la excepțiile invocate numai în motivare dar nu s-a pronunțat asupra lor. Arată că în motivare, instanța de fond a reținut că diminuarea capitalului social din luna mai a fost înregistrată la Registrul Comerțului. Precizează că nu mai avea calitate de acționar, deci nu avea interes în promovarea acțiunii. Acțiunile tranzacționate nu mai erau în patrimoniul " B" Consideră că acțiunea a fost promovată cu rea-voință. Depune concluzii scrise.
Cons. jur. pentru intimată solicită respingerea apelului pentru considerentele din concluziile scrise pe care urmează să le depună. Consideră că dreptul la acțiune al persoanei fizice este legat de dreptul său de creanță. Acțiunile nu puteau fi vândute, contractul de vânzare-cumpărare fiind lovit de nulitate absolută. Depune concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința civilă nr. 28/12.01.2004 pronunțată de Tribunalul Vasluis -a hotărât:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta "" cu sediul în B,-, județul V, în contradictoriu cu pârâții Șt., domiciliat în B,-, -,. 2,. 1,. 31, jud. B și, domiciliată în B,-, --2,. 1,. 8, jud.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta "" B împotriva pârâtului duluțe, domiciliat în B,-, -.2,. 1,. 8, județul V, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Șt. și și autentificat de Biroul Notarului Public sub nr. 1356 din 09 iunie 2000.
Dispune repunerea părților în situația anterioară.
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 938.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul notarului public sub nr. 1356 din 09 iunie 2000, pârâtul Șt. a vândut pârâtei un număr de 363 acțiuni proprietate, echivalent a 16.300. teren arabil, prețul vânzării fiind de 10.000.000 lei.
Reclamanta "" BAa chemat în judecată pe pârâții Șt., și, solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
Ca orice contract, cel de vânzare-cumpărare comercială, pentru a fi valabil încheiat, trebuie să îndeplinească anumite condiții: consimțământul, capacitatea, obiectul și cauza (art. 948 Cod civil).
Pentru a fi considerat obiectul obligației vânzătorului și, implicit obiectul contractului de vânzare-cumpărare, lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să se afle în circuitul civil, să existe în momentul încheierii contractului ori să existe în viitor, să fie determinat sau determinabil și să fie proprietatea vânzătorului.
Deci, pentru a fi obiect al contractului de vânzare-cumpărare, lucrul trebuie să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor.
În cazul în care lucrul nu există și nici nu poate exista în viitor, obiectul vânzării este imposibil, ir contractul este lovit de nulitate.
Întrucât contractul de vânzare-cumpărare este un contract translativ de proprietate pentru a se putea transmite dreptul de proprietate asupra lucrului de la vânzător la cumpărător, trebuie ca vânzătorul să fie proprietarul acestui lucru.
La data încheierii tranzacției acțiunile ce au făcut obiectul vânzării nu existau, și nici vânzătorul nu era proprietarul acestora pentru că pierduse calitatea de acționar.
În ședința adunării generale a acționarilor de la "" BAd in 28 mai 1999 s-a hotărât diminuarea capitalului social al societății de la 13.718.475.000 lei la 5.611.821.000 lei, cu 8.106.654.000 lei reprezentând 324.266 acțiuni.
Această valoare, de 8.106.654.000 lei reprezintă valoarea terenului agricol pentru care societatea nu deține titlu de proprietate și anume echivalentul a 2.126 ha teren agricol proprietatea locatorilor și echivalentul a 786 ha teren proprietatea acționarilor.
Prin încheierea judecătorului delegat la. V nr. 2904/06.08.1999 s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunii privind reducerea capitalului social al societății. Ca urmare a hotărârii, pârâtul Șt. a pierdut calitatea de acționar, fiind pus în posesie cu suprafața de 16.300. teren arabil.
Tabelul nominal cu proprietarii terenurilor, foști acționari la "" B A și schița de parcelare în vederea validării au fost înaintate de Primăria comunei, Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, cu adresa nr. 35128/19.12.2000 în vederea validării (fila 38 dosar).
De asemenea, acțiunile societății erau nominative și nu tranzacționabile, nefiind în circuitul civil, iar potrivit statutului societății, acțiunile puteau fi cesionate între acționari sub condiția înscrierii în registrul de evidență a acțiunilor.
Astfel, în cazul în care pârâtul ar fi avut calitatea de acționar, putea doar să cesioneze acțiunile către alt acționar cu condiția înscrierii în registrul de evidență a acțiunilor, și nu să le vândă.
De la data diminuării capitalului social terenurile au rămas în exploatarea societății, în locație sau arendă funcție de opțiunea proprietarilor.
Prin cumpărarea acțiunilor pârâta a urmărit să obțină proprietatea asupra terenurilor, ceea ce s-a și concretizat prin obținerea titlului de proprietate, deși dreptul de reconstituire îl au numai foștii proprietari sau moștenitorii acestora.
Întrucât acțiunile nu au existat la data vânzării și nici nu puteau fi obținute de pârâtul, obiectul vânzării era imposibil, iar clauza ilicită, contractul fiind lovit de nulitate absolută (art. 948 pct. 3 și 4 Cod civil).
Pentru considerentele reținute mai sus, instanța urmează să admită acțiunea formulată împotriva pârâților Șt. și și să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între cei doi pârâți.
Va dispune repunerea părților în situația anterioară.
Întrucât pârâtul nu a fost parte în contractul de vânzare-cumpărare, nu are nici calitate procesuală pasivă.
Excepția invocată din oficiu de instanță privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului urmează să fie admisă, ir pe cale de consecință, acțiunea civilă formulată împotriva acestuia a fost respinsă.
Conform disp. art. 274 Cod procedură civilă, obligă pârâții să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel și, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului se susține că greșit s-a admis acțiunea societății reclamante, că este a 4-a acțiune a reclamantei de această natură în care diferă doar vânzătorul, 3 fiind soluționate de același complet. Arată că au invocat mai multe excepții cu privire la care reclamanta a cerut respingerea. Printre acestea s-a invocat mai multe excepții cu privire la care reclamanta a cerut respingerea. Printre acestea s-a.invocat netimbrarea conform Legii nr. 146/1997, însă instanța a respins-
Apelanții pretind că reclamanta nu a solicitat repunerea părților în situația anterioară, dar instanța a dispus deși reclamanta este terț față de contract și nu dovedește interes în cauză, aceasta fiind a doua excepție (lipsa de interes) și aceasta fiind respinsă fără motivare. Obiectul contractului a cărui anulare se cere îl constituie 363 acțiuni, echivalentul a 16.300. teren, iar posesorii terenului (acțiunilor) având drepturile conferite de Legea nr. 31/1990. se arată că vânzătorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acțiunilor conform Legii nr. 18/1991 prin decizie a Prefectului Județului Cele reținute de prima instanță sunt contradicții, în sensul că reclamanta și-ar justifica interesul prin vinderea acțiunilor, acestea fiind ale sale, iar în continuare se motivează că nu se mai aflau în capitalul social.
Greșit reține instanța că obiectul vânzării era imposibil și cauza ilicită, ori dacă este așa și acțiunile nu existau la data vânzării, fiind redus capitalul social (încheierea judecătorului delegat din 06.08.1999), cu privire la a doua condiție se face confuzie între clauză și cauză.
Prin memoriu separat, invocă excepția de neconstituționalitate a art. 36 din Legea nr. 18/1991.
Prin decizia nr. 44/15.03.2005 pronunțată de Curtea de APEL IAȘIs -a decis:
Respinge excepția invocată de.
Respinge apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 28/12.01.2004 a Tribunalului Vaslui, pe care o păstrează.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de apel a reținut că:
Cât privește excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtul, se constată că prin sentința recurată s-a respins acțiunea formulată de "" B în contradictoriu cu acest pârât, deoarece nu are calitate procesuală pasivă. În această situație, cum pârâtul nu a făcut critici prin care să demonstreze că are calitate procesuală pasivă, apelul său va fi respins atât sub aspectul chestiunilor de fond invocate cât și cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 36 din Legea nr. 18/1991. soluția se impune, cu atât mai mult, cu cât obiectul acțiunii îl formează, constatarea nulității unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni. Acțiunile societății erau nominative și nu tranzacționabile, nu existau la data vânzării și nu puteau fi obținute de vânzător, cauza fiind ilicită iar contractul încheiat este lovit de nulitate.
Celelalte excepții au fost respinse de instanța de fond, după cum chiar apelanții menționează în cererea de apel.
Susținerile apelantei, se vădesc a fi în totalitate nefondate. Este inexact că reclamanta-intimată nu ar fi solicitat repunerea în situația anterioară, deoarece în partea finală a acțiunii (fila 3 dosar nr. 11318/2002 al Judecătoriei Brăila, atașat) se observă contrariul. Mai mult, în cauză reclamanta își justifică interesul legitim, acțiunile în discuție fiind în perimetrul în care își desfășoară activitatea specifică. Soluția primei instanțe este corectă, nu este contradictorie, răspunzând tuturor problemelor de fapt și de drept deduse judecății. Apelanta face confuzii nepermise între cauza ilicită și clauză, în speță nefiind vorba de nicio clauză ci de cauza în spiritul art. 948 cod civil și 966 Cod civil, care corect a fost rezolvată prin sentința recurată, greșeala de dactilografiere strecurată în considerentele sentinței fiind irelevantă.
Pârâtul-intimat vânzătorul între timp a decedat, singura moștenitoare fiind soția acestuia căreia urmează să-i fie opozabilă hotărârea (fila 43-44 dosar recurs).
Prin consecință, răspunzând global la motivele evocate, se constată că în totalitatea lor sunt nefondate, urmând a se respinge excepția invocată de și apelul declarat de, soluția primei instanțe fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs: și duluțe, considerând-o nelegală și netemeinică.
Prin decizia nr. 2673/28.09.2006 pronunțată de - Secția Comercială, s-a dispus admiterea recursului declarat de și împotriva deciziei nr. 44/15.03.2005 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI - Secția comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de APEL IAȘI.
În motivarea acestei decizii se reține că, potrivit art. 82 Cod procedură civilă, orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris și să cuprindă printre altele numele părților.
În cazul în care pe parcursul judecății cauzei una din părți a decedat se continuă judecata cu moștenitorii urmând ca aceștia să fie citați.
Apelul a fost judecat în contradictoriu cu intimata pretinsa moștenitoare a pârâtului-intimat.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs, intimata nu avea calitate procesuală fiind mama defunctului decedată cu mult înaintea acestuia.
În aceste condiții rezultă că instanța de apel nu a stabilit cadrul procesual pasiv fiind încălcate formele de procedură fapt sancționat cu nulitatea în condițiile art. 105 Cod procedură civilă.
De asemenea nu s-a stabilit cu certitudine natura raporturilor și drepturilor reciproce ale părților din contractul de vânzare-cumpărare a cărei nulitate se solicită și nici nu s-a motivat cu prioritate interesul promovării acțiunii de către reclamantă.
Toate aceste aspecte vor fi clarificate alături de cadrul procesual pasiv potrivit înscrisurilor anexate recursului situație în care văzând că sunt îndeplinite condițiile art. 304 pct. 5 și 7 în considerarea disp. art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă.
Cauza a fost înregistrată sub nr- la Curtea de APEL IAȘI la data de 06.12.2006 pentru rejudecare în apel.
Analizând motivele de apel, conținutul întâmpinării și motivele pentru care s-a dispus trimiterea spre rejudecare, toate acestea în contextul disp. legale privind judecarea apelului,instanța de apel constată că apelul este nefondat.
Referitor la excepțiile invocate de pârâții-recurenți și, instanța de apel constată că prima instanță a răspuns prin încheierea din 27.10.2003 și prin practicaua sentinței civile nr. 28/12.01.2004, la acestea, respectiv: excepția invocată din oficiu de lipsa calității procesuale pasive a pârâtului și excepțiile de netimbrare a cererii introductive (acțiunea fiind timbrată după repunerea pe rol) și cea de necompetență materială, ambele invocate de pârâții-apelanți.
De asemenea se reține că apelanții susțin faptul că reclamanta-intimată nu ar fi solicitat repunerea părților în situația anterioară, situație contrazisă de precizarea făcută în acțiunea introductivă ( 3 - dosar de fond) prin care menționează expres că solicită "repunerea părților în situația anterioară".
În cauză - apel - au fost citate moștenitoarele pârâtului-decedat, respectiv: Șt. - și -.
Instanța de apel constată că și excepția lipsei de interes a reclamantei-intimate în promovarea acțiunii de constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu este nefondată, întrucât interesul reclamantei-intimate este justificat legitim prin faptul că cele 363 de acțiuni ce au făcut obiectul contractului contestat aparțineau reclamantei "" B aflat în administrarea acesteia la acea dată, posesorii acestor acțiuni având drepturile conferite de Legea nr. 31/1990.
În ce privește excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtul, instanța de apel constată că prin sentința primei instanțe, ca efect al faptului că s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a acestuia, a fost respinsă acțiunea reclamantei-intimate "" B în contradictoriu cu acesta.
Pârâtul-apelant nu a dovedit prin vreun mijloc de probă că are calitate procesuală pasivă, apelul său urmând a fi respins atât sub aspectul chestiunilor de fond, cât și cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 36 din Legea nr. 18/1991, această soluție impunându-se și pentru faptul că obiectul acțiunii îl formează constatarea nulității unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni. Aceste acțiuni fiind nominative ele nu sunt tranzacționabile, cu atât mai mult cu cât nu mai existau la data vânzării - din 1999 capitalul social al societății fiind diminuat cu contravaloarea terenului acționarilor, terenurile rămânând totuși în administrarea societății.
Astfel prin contractul de vânzare-cumpărare atacat de reclamantă s-a încercat vânzarea unor acțiuni ce nu mai existau pentru a se putea obține ulterior proprietatea asupra terenului reprezentat aceste acțiuni, cauza fiind astfel ilicită, conform art. 948 și 966 Cod civil, iar contractul încheiat în baza unei asemenea cauze, este lovit de nulitate absolută așa cum corect a reținut și prima instanță.
În concluzie, instanța e apel va respinge apelul urmând ca, în temeiul dispozițiilor art. 298 Cod procedură civilă, să păstreze sentința apelată. De asemenea va respinge și excepția invocată de.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția invocată de.
Respinge apelul formulat de și împotriva sentinței civile nr. 28 din 12.01.2004 a Tribunalului Vaslui pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30.03.2009.-
/PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
eliberat din funcție,
Președinte,
judecător dr.
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
01.05.2009/2 ex.-
Președinte:Traian ȘfabuJudecători:Traian Șfabu, Liliana Palihovici
