Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 30/A/2009
Ședința publică de la 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea apelului formulat de reclamanta - SRL Sibiu împotriva Sentinței civile nr.1142/C din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 25 martie 2009 și din 01 aprilie 2009, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față reține:
La 25 ianuarie 2005, reclamanta SRL "" Sibiu a solicitat în contradictoriu cu pârâții B (actualmente ), Transilvania B, "" Sibiu, și Com Sibiu să se constate nulitatea absolută a Actului de cesiune încheiat cu nr. 243/838/01/08 de către B și Transilvania B; să se constate nulitatea absolută a Contractului de vânzare nr. 83/22 decembrie 1998 între Transilvania B și societatea "" Sibiu și să se constate nulitatea absolută a contractului de cesiune încheiat la 9 noiembrie 2000 între Sibiu și.
Reclamanta și-a sprijinit cererea în nulitate absolută pe încălcarea de către pârâta AVAS Bap revederilor imperative ale Legii nr. 55/1995, nr.HG 12/1997 și nr.OG 37/1997.
Prin Sentința civilă nr. 1644/21 decembrie 2005, Tribunalul Sibiua respins acțiunea reclamantei reținând existența autorității de lucru judecat.
Prin Decizia nr. 59/7 aprilie 2006 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis apelul reclamantei și a desființat Sentința nr. 1644/2005 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 632/2005, trimițând cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de APEL ALBA IULIAa reținut că, raportat la precizarea de acțiune a reclamantei, este necesară verificarea încălcării de către pârâtele AVAS B și Transilvania Bap revederilor imperative ale Legii nr. 12/1997, nr.OG 37/1997 și nr.HG 127/1997 precum și a celor cuprinse în actele normative emise în materia privatizării conform cărora numai cota de 30 % din capitalul societății comerciale supusă privatizării în masă este destinată subscrierii gratuite de către cetățeni, iar în urma regularizării, -ul nu putea sub nici o formă, să obțină legal, un număr de acțiuni care să depășească cota de 30 % din capitalul social al societății " Com" Sibiu.
Curtea de Apel a mai reținut că în operațiunea de regularizare este obligatorie respectarea dispozițiilor art. 8 alin. 1 lit. b din nr.HG 12/1997 care instituie o ordine de priorități conform procedurii descrise în Anexa 4 pe care cele două pârâte, B și Transilvania B, au "eludat-o în mod deliberat", dovadă că un număr de 905 acțiuni emise de societatea reclamantă nu au fost subscrise de cetățeni și, cu toate acestea, au fost transferate gratuit de S B în proprietatea Transilvania, operațiunea reflectând frauda la lege, sancțiunea aplicabilă fiind nulitatea absolută a acestui act juridic, iar ca efect al nulității primei cesiuni și celelalte vânzări subsecvente fiind supuse nulității absolute.
Decizia nr. 59/7 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAa rămas irevocabilă prin Decizia nr. 2095/31 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială, care a respins recursul pârâtului Transilvania
În rejudecarea acțiunii, Tribunalul Sibiua pronunțat Sentința civilă nr. 1142/8 martie 2008 prin care a respins cererea în nulitate absolută invocată de reclamantă.
Pentru a pronunța sentința arătată, tribunalul a enunțat prevederile art. 36 indice 1 din nr.HG 476/1996 reținând că "în raport de această dispoziție se poate aprecia că Com divizată din, urma același regim de privatizare în sensul că, cota de capital social destinată privatizării cu titlu gratuit era de 60 %, evident din cota deținută de ".
Tribunalul a mai reținut că potrivit dovezilor și afirmațiilor reclamantei și pârâtelor B și Transilvania B "nu s-a consumat toată cota de capital social deținută inițial de societatea de investiții financiare", bazat de acestea, tribunalul concluzionând că ordinea de prioritate a fost respectată și s-a respectat și modul de rezolvare impus la pct. 3 din Anexa 4 Normelor Metodologice aprobate cu HG nr. 12/1997 în sensul că pârâta Transilvania Bao ptat să păstreze în portofoliu un pachet de acțiuni în limita cotei procentuale din capitalul social destinată transferului cu titlu gratuit, deci în limita a 60 %.
Bazat pe aceste considerente, judecătorul a reținut că actul de cesiune a respectat procedurile impuse de normele de regularizare, nefiind aplicabilă sancțiunea nulității absolute.
Reclamanta a declarat apel invocând interpretarea eronată a textelor art. 7 și 8 din nr.HG 12/1997 și Legii nr. 58/1991, precum și a textelor din Anexa 4 pct. 3 la HG nr. 12/1997 conform cărora, acțiunile societăților supuse privatizării în masă urmau să fie subscrise gratuit de cetățeni, persoane fizice, prin intermediul fostelor (actualmente ), în limita cotei de 30 % conform art. 1 din Legea nr. 55/1995, nicidecum în procentul de 60 %, iar în speță, din procentul de 30 % din acțiuni, cetățenii au subscris 237, deci 8 %, rămânând 22 % nesubscrise adică deținute de gratuit, astfel că nu mai avea dreptul la o altă cotă gratuită de 30 % din acțiunile societății privatizate deoarece ar fi contrar legii.
Prin întâmpinare, pârâta Transilvania Bas olicitat respingerea apelului întrucât tribunalul a interpretat corect dispozițiile Legii nr. 55/1995 care în art. 3 alin. 3 statuează expres că "la nivelul unei societăți comerciale, în funcție de cerere, schimbul de acțiuni se poate efectua până la limita de 60 % din valoarea capitalului social existent".
Pârâta a mai susținut că în Anexa nr. 4, legiuitorul nu face referiri la cota de 30 % destinată transferului cu titlu gratuit ci doar de "cota destinată transferului cu titlu gratuit".
Pârâta "" Sibiu a solicitat admiterea apelului reclamantei.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea reține că apelul reclamantei este fondat bazat pe următoarele considerente.
În temeiul art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 din Legea nr. 55/1995, privatizarea societăților de stat urma să fie realizată prin "transferul efectiv cu titlu gratuit către cetățenii români îndreptățiți, al acțiunilor aferente cotei de 30 % din capitalul social al societăților comerciale cu capital de stat" (art. 1 alin. 1) "pe baza certificatelor de proprietate", distribuite conform Legii nr. 58/1991 "și a cupoanelor nominative de privatizare emise în temeiul prezentei legi" (art. 2 alin. 1).
Conform art. 3 alin. 3 din Legea nr.55/1991, "La nivelul unei societăți comerciale, în funcție de cerere, schimbul de acțiuni se poate efectua până la limita de 60 % din capitalul social".
Conform art. 13 din aceeași lege, nr. 55/1991, depășirea cotelor de capital destinate privatizării cu titlu gratuit era calificată infracțiune de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În speță, fostul a alocat acțiuni ale Com" care reprezentau 30 % din capitalul social () Transilvania.
Din aceste acțiuni, cetățenii au subscris gratuit doar un număr de 237 pentru care () s-a efectuat operațiunea de schimb de acțiuni contra carnete cu certificate de proprietate și/sau cupoane nominative de privatizare.
Așadar, din cota de 30 %, care reprezenta 673 acțiuni supuse transferului gratuit în proprietatea cetățenilor, au fost subscrise doar un număr de 237, rămânând nesubscrise un număr de 436 acțiuni, adică o cotă de 22 % din capitalul social al societății " Com".
Este evident că nu s-a înregistrat o suprasubscriere peste cota de 30 %, adică nu a existat o cerere care să depășească limita de 30 %. Dimpotrivă, cererea de acțiuni s-a situat sub nivelul de 30 % oferit pentru transfer cu titlu gratuit cetățenilor.
În aceste condiții, nu erau îndeplinite cerințele prevăzute de art. 3 alin. 3 din Legea nr. 55/1991 care să justifice "cesionarea" de către a încă unei limite de 30 % în patrimoniul ( Transilvania B).
Mai exact, transferul operat de pârâtul (AVAS) B în patrimoniul pârâtului P () Transilvania B este nu numai lipsit de cauză juridică ci contrar imperativului legal întrucât legea nu recunoaște dreptul de a dobândi cu titlu gratuit, acțiuni ale societății supuse privatizării în masă, în condițiile în care din cota inițială de 30 % au rămas nesubscrise, de către cetățeni, o cotă de 22 % din capitalul social, pentru care nu a plătit vreun preț la care, de conivență cu, și nelegal s-a adăugat încă o cotă de 30 %, de asemenea neplătită, către societate.
Concret, după efectuarea alocării cupoanelor nominative și certificatelor, s-au disponibilizat un număr de 436 de acțiuni reprezentând 22 % din capitalul social al societății " Com" Acest pachet de 436 acțiuni disponibilizate era destinat regularizării la care se referă nr.HG 12/29 ianuarie 1997.
Într-adevăr, conform art. 2 din nr.HG 12/1997, era obligatorie întocmirea listei cuprinzând, alături de alte informații, și "cota de capital social care a fost transferată gratuit cetățenilor români".
Întrucât s-a prevăzut existența unor ipoteze de subscriere integrală a cotei de 30 %, de suprasubscriere peste cota de 30 % și de subsubscriere, sub cota de 30 % din capitalul social destinat privatizării cu titlu gratuit, art. 3 și art. 4 din Anexa 1 la Normele Metodologice aprobate cu nr.HG 12/1997, a stabilit că, în cazul în care transferul gratuit nu a depășit 30 % din capitalul social, va semna în nume propriu actele de cesiune pentru acțiunile care au fost distribuite cetățenilor îndreptățiți, iar, în cazul depășirii cotei de 30 % din capitalul social, este mandatat să semneze în numele, actele de cesiune a acțiunilor alocate ca urmare a schimbului de certificate și/sau cupoane dar și în ipoteza depășirii cotei de 30 % până la maxim 60 % destinat transferului cu titlu gratuit.
Conform art. 4 din Norme, în ambele ipoteze, este obligatorie întocmirea unui singur "act de cesiune" care trebuia întocmit conform modelului din Anexa 1, iar acest "act" de cesiune trebuia să aibă în anexă lista nominală a acționarilor cărora li s-au alocat gratuit acțiunile.
Conform art. 8 lit. (b) din nr.HG 12/1997, regularizarea cotelor de capital trebuie operată în raport de ipotezele prevăzute de art. 3 adică, dacă s-a depășit subscrierea peste cota de 30 % (până la maximul de 60 %) și dacă nu s-a subscris integral cota de 30 %, rămân nealocate acțiuni din această cotă.
În speță, este dovedită ultima ipoteză în care, () Transilvania avea obligația să includă " Com" în lista societăților comerciale la care optează pentru a deveni acționar, în limita cotei destinate transferului cu titlu gratuit, rămasă disponibilă.
Această obligație este reglementată de art. 7 lit. (b) din nr.HG 12/1997, întrucât din cota de 30 % a capitalului social al societății " Com" destinată transferului cu titlu gratuit, nu s-a alocat 22 %, aceasta fiind cota disponibilă pentru care putea să-și exprime opțiunea de a deveni proprietar asupra acțiunilor.
În același mod este redată și regularizarea din Anexa 4 pct. 2 care stabilește expres care este opțiunea în cazul în care, "cota procentuală de capital social destinat transferului cu titlu gratuit nu a fost integral acoperită prin subscriere".
Într-adevăr, pentru astfel de ipoteză "Societatea de investiții financiare la care fost arondată societatea comercială va putea opta să păstreze în portofoliu un pachet de acțiuni, în limita cotei procentuale de capital social, destinată transferului cu titlu gratuit, rămasă neacoperită prin subscrierile efectuate de cetățeni" urmând ca valoarea nominală totală a acestui pachet de acțiuni să majoreze soldul debitor al fostă
Rezultă cu evidență că, și prin prisma acestei "ordini de prioritate", pârâta Transilvania putea opta să păstreze în portofoliu doar pachetul de 436 acțiuni din capitalul social al reclamantei reprezentând 22 % rămas neacoperit prin subscrierea cetățenilor din capitalul social de 30 % destinat privatizării gratuite în masă.
Raportat la considerentele ce preced, activitatea fostului B și a fostului Transilvania B contravine flagrant prevederilor imperative ale Legii nr. 55/1995, ale Legii nr. 58/1991 și HG12/1997 dată conform legii și în aplicarea ei.
Sub acest aspect, nu poate fi reținută interpretarea textelor legale dată de pârâta Transilvania și nici apărarea acesteia conform căreia HG12/1997 nu ar trimite la cota de 30 % întrucât art. 3 și art. 4 din HG12/1997 și Legea nr. 55/1995 precum și Legea nr. 58/1991 se referă expres și imperativ la această cotă limită care putea fi depășită numai dacă se înregistrau suprasubscrierii și chiar și în această situație numai până la maxim de 60 % din capitalul social al societății supuse privatizării în masă.
Cum, atât încălcarea imperativului legal cât și frauda la lege prin conivența celor două pârâte sunt dovedite cu prisosință, apelul reclamantei urmează a fi admis.
În consecință, sentința tribunalului se va modifica în sensul admiterii cererii reclamantei și a constatării nulității absolute a Actului de cesiune încheiat prin frauda la lege de către fostul B și actualmente B cu fostul Transilvania (actualmente Transilvania B).
Ca efect al nulității absolute și actele ulterioare de cesiune a acțiunilor vor fi declarate nule.
Mai mult, vânzarea acțiunilor de către Transilvania către societatea "" este nulă și raportat la interdicția legală a dobândirii acțiunilor rămase nesubscrise gratuit de cetățeni de către o altă societate supusă privatizării cum a fost cazul pârâtei - "" SA Sibiu.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta - SRL Sibiu împotriva sentinței civile nr. 1142/C/8 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că admite acțiunea reclamantei împotriva pârâților AVAS B, Transilvania B, - SA Sibiu, și - COM SA Sibiu și, în consecință:
Constată nul absolut actul de cesiune nr. 243/838/01/08 încheiat între pârâții AVAS B (fostă FPS) și Transilvania SA
Constată nul absolut contractul de vânzare-cumpărare nr. 84/22.12.1998 încheiat între pârâtele Transilvania B și - SA Sibiu.
Constată nul absolut contractul de vânzare-cumpărare nr. 83/22.12.1998 încheiat între pârâții Transilvania B și.
Constată nulitatea contractului de cesiune încheiat la 9.11.2000 între pârâții și Sibiu.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 8.04.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.8 ex./09.04.2009
Jud fond
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Nicolae Durbacă
