Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALA NR:301
Sedința publică din 25 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Decebal Taragan
JUDECĂTOR 2: Marcela Câmpeanu
GREFIER - - -
****************
Pe rol judecarea cererii de apel, formulată de apelantul reclamant împotriva sentinței comerciale nr.14899/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC MUNTENIA SUD SA
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul reclamant prin procurator cu procură de reprezentare aflată la fila 31 dosar fond și intimata pârâtă prin consilier juridic care depune delegație la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Apelantul reclamant prin procurator, învederează că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, în afară de înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul părților pe apel.
Apelantul reclamant prin procurator, solicită admiterea apelului așa cum fost formulat și pe fond, admiterea cererii. oral, concluziile scrise depuse la dosar.
Intimata pârâtă prin consilier juridic, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, admiterea excepției inadmisibilității cererii pentru considerentele expuse în notele de ședință depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința comercială nr.14899 din 12.12.2007 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC E " MUNTENIA SUD" SA
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere susținerile părților, probele administrate în cauză și dispozițiile legale în materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că, greșit Tribunalul i-a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a facturilor emise, nelegal, de către intimată, prin care a fost obligat la plata sumei de 2.783,53 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, pârâta a procedat corect la recalcularea consumului de curent, pentru contorul blocat, pe o perioadă de trei ani; modalitatea de recalculare a consumului, aleasă de pârâtă, este legală, și că, facturile sunt corecte și trebuie achitate.
În primul rând, pârâta a încălcat Ordinul ANRE nr. 18/2005, pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea, respectiv- articolul 18 litera a, care prevede că, pentru calculul duratei de neînregistrare a energiei, se ia în considerare, intervalul de timp, de la ultima citire făcută, cu periodicitatea stabilită prin contractul de furnizare, la care a fost înregistrat un consum și la care factura emisă a fost acceptată, conform Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobată prin HG nr. 1007/2004, fără a se putea depăși trei luni.
Pârâta a recalculat consumul pe o perioadă de peste trei ani de zile, de la 23.05.2003 la 4.06.2006.
Cum de nu a observat Tribunalul, această încălcare, a prevederilor procedurii de calcul a energiei electrice, care se facturează, în situația defectării grupului de măsurare, mai ales, că a arătat acest lucru, instanței.
Conform celor recunoscute de intimată, prin răspunsul la interogatoriu, în perioada mai 2003 - mai 2006 s-a citit contorul de către firma, chiar dacă facturile au cuprins, doar obligația de plată a abonamentului Radio și TV. Atunci de ce nu recalculat consumul, de la ultima citire de contor, dar nu mai mult de trei ani, cum prevede procedura și a recalculat pe ultimii trei ani și mai mult.
Intimata - pârâtă recunoaște, implicit, că, a plătit facturile ce au fost emise, chiar și numai cu valoarea abonamentului radio/TV, deci, au existat facturi acceptate la plată, de către reclamant, care să constituie, momentul plecării, pentru recalculare, atunci de ce susține instanța că, facturile au fost emise cu respectarea legii.
În considerente, instanța de fond a mai reținut și că, facturile a căror anulare a cerut-o, nu pot face obiectul unei astfel de cereri, deoarece, ele nu sunt susceptibile de anulare, pe cale judecătorească, deoarece, nu reprezintă acte juridice care, modifică sau sting raporturi juridice civile.
A mai opinat instanța că, nefiind acceptate la plată, de către reclamant, să fie liniștit, și, abia atunci când SC MUNTENIA SUD SA îl va chema în judecată, să plătească facturile, pe care le contestă, să se apere, ca acum, susținând că, acestea sunt nelegale. Nu suntem acum la judecată? De ce să aștepte altă judecată?.
Și nu înțelege un lucru, facturile pot face obiectul unei cereri în anulare sau nu?
În opinia reclamantului, nu se poate cere anularea lor, pentru nelegalitate, atunci cum poate să se apere, invocând tocmai nelegalitatea lor, în cazul în care, emitentul îi va cere, pe cale judecătorească, să le plătească?
Pe de altă parte, instanța de fond a ignorat, somațiile, emise de SC Muntenia Sud SA, și aflate la dosar, de a plăti facturile, sub sancțiunea, întreruperii furnizării curentului electric și recomandă, neplata facturilor.
instanței, ar putea fi luată în calcul, într-o țară normală, unde există mai multe oferte și poți alege pe cea mai bună, unde poți să sancționezi, un furnizor abuziv și incorect, prin rezilierea contractului, dar cum la noi, intimata face legea, oricând, aceasta poate să întrerupă furnizarea de curent electric.
Poate să câștige și la HAGA reclamantul, pentru timpul în care ar sta în întuneric, nu poate să primească lumină, mai multă, mai târziu, timpul în care ar sta la lumânare, nu s-ar mai întoarce, ca să utilizeze mai multe becuri.
Instanța știa acest lucru și a acționat în forță, recalcularea abuzivă, pe mai mult de trei ani, deși procedura zice că, nu mai mult de trei luni, amenințare cu sistarea furnizării energiei electrice, etc.
Se pare, onorată instanță, că se luptă cu și culmea, instanța de fond zice că, are dreptate, reclamantul venind la judecată, să arate, abuzurile pe care le comite pârâta, și este sfătuit să aștepte, până îl va da în judecată și, abia, atunci, se poate apăra.
îl dă în judecată să-i plătească facturile, ca să arate, reclamantul, atunci, că acestea nu sunt legale, îi taie curentul și rămâne în întuneric, de tot, și se roagă de ea, să-i i-a banii, să-i dea drumul la curent.
Este normal acest lucru!
În susținerea apelului, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, iar cererea a fost timbrată, cu o taxă de timbru în sumă de 25 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
În apel, reclamantul a depus o cerere, având ca obiect, obligarea intimatei pârâte la plata sumei de 2.783,53 lei, debit calculat nelegal și achitat, 79,12 lei taxă de deconectare și reconectare, cât și taxă de timbru și timbru judiciar, în sumă totală de 25 lei.
Apelul este nefondat, iar cererea, în pretenții, este inadmisibilă.
Analizând actele și lucrările dosarelor, în raport cu motivele de apel invocate, probele administrate și dispozițiile legale în materie, Curtea constată că, reclamantul nu a produs probe, nici la fond și nici în apel, din care să rezulte că facturile fiscale, menționate în cererea de chemare în judecată, au încălcat norme imperative, la întocmirea lor, pentru a se dispune anularea acestora.
În condițiile în care, reclamantul considera că, acestea conțin, sume mai mari, decât cele legal datorate, trebuia să solicite restituirea sumei achitate în plus, astfel că, Curtea constată că, practic, acesta a stabilit un cadru procesual greșit și fiind propria culpă, nu o poate invoca, pentru câștigarea unui drept, potrivit articolului 108 alineat final Cod procedură civilă.
În final, Curtea constată că, în ultimii trei ani, practic, reclamantului nu i-a fost citit contorul, și deci consumul de energie electrică, și nici facturat, decât contravaloarea abonamentului radio, astfel că, în mod temeinic și legal, pârâta a făcut recalcularea și regularizarea, pe toată această perioadă de timp.
Cât privește cererea în pretenții, depusă în apel, Curtea constată că, în raport de dispozițiile articolului 294 alineat 1 Cod procedură civilă, aceasta este inadmisibilă, întrucât, în această fază procesuală, nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Având în vedere că, în apel, reclamantul nu a administrat probe noi, respectiv, eventual, o expertiză contabilă, care să schimbe situația de fapt, corect reținută de instanța de fond, Curtea constată că, prima instanță a analizat, judicios, cererea de chemare în judecată și probele efectuate, și a făcut o interpretare și aplicare adecvată, a dispozițiilor legale în materie, specifice speței și menționate mai sus, astfel că, motivele de apel invocate sunt, în totalitate, neîntemeiate.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că, sentința comercială atacată este temeinică și legală, și urmează a fi menținută, iar apelul va fi respins, ca nefondat, în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, iar cererea, în pretenții, va fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant, domiciliat în B, B- - -, nr. 50,. 4 sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.14899 din 12.12.2007 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC MUNTENIA SUD SA, cu sediul în B,--43 sector 1, iar cererea, în pretenții, ca inadmisibilă.
Definitivă. Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi - 25.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex/8.07.2008
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Decebal TaraganJudecători:Decebal Taragan, Marcela Câmpeanu
