Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 32/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 32/2009
Ședința publică din 24 februarie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta - 2000 SRL P împotriva sentinței comerciale nr. 1494 din 17.06.2008, pronunțată - în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu reclamanta - & - C având ca obiect constatare nulitate act - fila CEC.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în reprezentarea apelantei, domnul av., din Baroul Argeș, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile, intimații - SRL și fiind citați la ușa instanței și prin publicitate.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 10 februarie 2009, s-a înregistrat la dosar un înscris din partea apelantei, la care sunt anexate copia facturii fiscale seria - - nr. - din 30 ianuarie 2009 și fila 39 - din Ziarul Adevărul, din data de 02.02. 2009, ( filele 38-42), prin care se face dovada citării prin publicitate a intimaților - SRL și.
La data de 23 februarie 2009, s-a înregistrat la dosar, în două exemplare, întâmpinare din partea intimatei Banca Națională a României ( filele 43-46), prin care arată că își menține poziția procesuală formulată prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a - Centrala Incidentelor de Plăți, arătând că intimata, potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite prin Legea 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Naționale a României, nu este abilitată să intervină în relațiile dintre băncile comerciale și clienții acestora. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Instanța, comunică un exemplar din întâmpinarea depusă de intimata Banca Națională a României și un exemplar din întâmpinarea depusă de intimata - & SRL, cu reprezentantul apelantei.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea apelului, solicitând reprezentantului apelantei să facă precizări și cu privire la faptul că, în dispozitivul hotărârii atacate, nu există nici o mențiune referitoare la precizarea de acțiune formulată de reclamantă și depusă la fila 14 din dosar, prin care aceasta își reîntregește cererea de chemare în judecată cu alte două petite și deasemenea, instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Banca Națională a României.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii promovate de intimată, pentru motivele invocate în scris și susținute oral cu ocazia acordării cuvântului pe fond. Arată că, întradevăr instanța de fond nu a motivat admiterea sau respingerea celorlalte capete de acțiune ale reclamantei, nu a motivat îndepărtările apărărilor efectuate de apelantă sau de intimata, învederând instanței faptul că, acțiunea reclamantei este semnată nu de administratorul judiciar, persoana care are calitatea de a semna o astfel de acțiune, conform art. 20 din Legea 85/2006, ci a fost semnată de administratorul special dl., însă la dosar nu există nici o probă care să ateste că acest domn este sau nu administratorul special al reclamantei și chiar dacă ar fi, nu are calitatea necesară de a promova o astfel de acțiune. Precizarea de acțiune a formulat-o prin administratorul judiciar și probabil acesta nu a înțeles să își însușească acțiunea. Prin urmare, instanța de fond, invocând admiterea exceptiei invocate prin faptul că societatea nu se afla in insolvență și că administratorului nu I s-a ridicat dreptul de administrare, s-a pronunțat pe baza unor presupuneri, nesusținute de probe.
Referitor la anularea file CEC, arată că sentința este neîntemeiată, deoarece instanța de fond ajunge la concluzia că această filă trebuie anulată întrucât îi lipsesc elementele obligatorii și anume lipsa mențiunii privind suma de bani. Arată că potrivit dispozițiilor art. 54, 55 din Legea CEC și art. 67 din aceiași lege, competența materială în materia anulării unei file CEC intră în sarcina președintelui instanței de judecată, iar conform prevederilor legale din care rezultă că pe cale de acțiune CEC-ul poate fi anulat ca urmare a pierderii, sustragerii sau distrugerii acestuia, iar pe cale de excepție, prin opoziție cambială la executarea silită începută de deținătorul CEC-ului, instanța fondului pronunțându-se cu încălcarea normelor imperative, acțiunea reclamantei fiind inadmisibilă. Cu privire la excepția invocată de Banca Națională a României, arată că achiesează la punctul de vedere al acesteia, susținând excepția lipsei calității procesuale pasive.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr. 1.494 din 17 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Comercial Cluja fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei & C-N și a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, împotriva pârâților 2000 P, T G, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută a filei CEC seria 300 -/12.02.2008.
De asemenea, s-a dispus anularea filei CEC seria 300 -/12.02.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții, să se constate nulitatea absolută a filei CEC seria 300 - introdusă la data de 21 februarie 2008 la plată în mod abuziv și fără just titlu de pârâtă.
În motivare reclamanta a arătat că la data emiterii filei CEC nu exista nici o sumă înscrisă pe aceasta, fila CEC fiind emisă în alb ca și garanție în favoarea T, societate față de care reclamanta nu mai are nici o datorie încă din luna octombrie 2007. Mai mult, în prezent reclamanta a achitat acestei societăți în plus suma de 17.609,62 lei.
S-a susținut faptul că pe această filă CEC a fost înscris în mod abuziv ca și beneficiar 2000 pentru suma de 320.786,13 lei, fapt ce demonstrează clar intenția directă a pârâtei de a executa abuziv și fraudulos această plată din contul reclamantei, fără a deține vreun just titlu în acest sens. Mai mult, pârâta a dat dovadă de rea-credință, ignorând cu bunăștiință faptul că la data formulării cererii împotriva reclamantei este deschisă procedura generală a insolvenței, sens în care toate plățile pot să fie făcute doar în scopul achitării sumelor datorate către creditorii înscriși cu o creanță valabilă în tabelul definitiv al creditorilor întocmit în dosarul de insolvență, iar pârâta nu a formulat vreodată declarație de creanță în acest sens.
De asemenea, reclamanta a solicitat să se dispună în sarcina trasului Banca Comercială Română suspendarea provizorie a decontării acestei file CEC până la soluționarea irevocabilă a cererii de constatare a nulității absolute a acesteia.
Reclamanta prin acțiunea formulată recunoaște că fila CEC seria - 300 - emisă în alb la data de 9 mai 2007 la solicitarea fostei debitoare a reclamantei, respectiv T G, fapt consemnat prin procesul-verbal de predare-primire a acestei file CEC, se constată că această filă a fost emisă ca și instrument de garantare a plății în favoarea T G și aceasta doar în condițiile în care reclamanta nu achita de bunăvoie sumele datorate în termen de 90 de zile calculate de la 9 mai 2007.
Cu toate că nu s-au respectat întocmai termenele stipulate prin procesul-verbal de predare-primire, la data limită stabilită, din actele dosarului rezultă că la data de 1 noiembrie 2007 s-a achitat integral suma datorată, achitându-se chiar în plus suma de 17.609,62 lei.
De menționat că pe această filă CEC nu exista scris la momentul emiterii un beneficiar expres, chiar și o sumă de bani, nefiind de natură a atrage în lipsa unei mențiuni clare pe titlu în acest sens, concluzia că această filă CEC era stipulat la purtător, cât timp din cuprinsul procesului-verbal încheiat rezultă clar precizat și identificat beneficiarul acestui instrument de plată.
Mai mult, prin necompletarea sumei de bani de plată reprezintă lipsa unui alt element obligatoriu, cel prevăzut de art. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, lipsă care atrage după sine nulitatea absolută a acestui instrument de plată conform prev. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 59/1934.
Din conținutul procesului-verbal, respectiv alineatul ultim, a rezultat că scopul emiterii acestui titlu era de garantare a plății, urmând a fi utilizat exclusiv în vederea achitării debitului datorat către T, debit care a și fost achitat în întregime până la data de 1 noiembrie 2007.
Față de cele de mai sus și probatoriul administrat în cauză, tribunalul, în temeiul prevederilor Legii nr. 59/1934, a constatat nulitatea absolută a filei CEC seria 300 -/12.02.2008 și a dispus anularea filei CEC seria 300 -/12.02.2008.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termenul legal, pârâta 2000 P, solicitând admiterea acestuia si modificarea sentintei atacate în sensul respingerii actiunii promovate de reclamanta &
-și motivele de apel, pârâta a susținut că sentinta apelată este neîntemeiată având în vedere faptul că instanta de fond în mod greșit a respins exceptia lipsei calității procesuale active a reprezentantului societății recIamante si anume a administratorului special.
Astfel, arată pârâta, împotriva reclamantei s-a deschis procedura prev. de Legea nr. 85/2006 și s-a admis un plan de reorganizare al societății, numindu-se un administrator judiciar, în persoana d-lui.
A mai relevat pârâta că actiunea reclamantei este semnata nu de administratorul judiciar, persoană care are calitatea de a semna o astfel de actiune, conform art. 20 din Legea nr. 85/2006, ci a fost semnata de dl. care se intitulează administrator special al reclamantei, fără a atesta însă această calitate în conformitate cu continutul art. 18 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Prin urmare, instanta de fond, motivând respingerea execeptiei invocate prin faptul că societatea nu se afla în insolvență si că administratorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare, a pronunțat o hotărâre nelegală.
De asemenea, la dosar nu s-a depus nici o dovada ca reprezentantul juridic ca are contract de munca cu societatea reclamantă pentru a putea fi împuternicit cu reprezentarea intereselor sale juridice în dosarul instantei de fond.
de aceste considerente pârâta a solicitat admiterea exceptiei invocate si pe cale de consecinta respingerea actiunii introduse de reclamanta ca fiind introdusa de o persoană fără calitate procesuală activă de reprezentare.
În continuarea motivării, pârâta relevă că și în privința anulării filei CEC seria - 300 -, sentinta instanței de fond este neîntemeiată, deoarece considerând că CEC-ul fiind emis în alb, este nul absolut si că scopul CEC-ului era de garantare a unei plăți către o altă societate comercială, în speță T, a interpretat si aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 59/1934 coroborate cu pct. 67 și 259 din Norma cadru nr. 7/1994.
În sprijinul susținerilor sale, pârâta arată că CEC-ul a cărui anulare se cere contine toate mentiunile prevăzute de lege, iar la dosar nu există nici o proba din care să rezulte că acesta a fost emis în alb, iar adresa invocata ca un alt motiv de anulare, si anume procesul-verbal încheiat între reclamantă si pârâta T L nu are nici o dată trecută pe acesta si nu este depus în copie certificată cu originalul, astfel ca veridicitatea celor mentionate în respectivul proces-verbal este mai mult decât îndoielnică.
S-a relevat și împrejurarea că instanta de fond i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, asa cum este el prev. de art. 6 paragraf 1 din Conventia CEDO si nu a manifestat nici o diligență în exercitarea rolului activ, în vederea solutionării juste a cauzei.
De asemenea, pârâta arată că instanta de fond a nesocotit faptul ca CEC-ul este un intrument de plată abstract, drepturile si obligatiile rezultând din acesta fiind independente de cauza juridică care le-a generat, iar pentru valorificarea acestuia nu trebuie făcută dovada raportului juridic fundamental, CEC-ul având o existență juridică de sine stătătoare.
de aceste aspecte, pârâta consideră că actiunea reclamantei este inadmisibilă si că o astfel de actiune de anulare a unui, indiferent de motiv, se poate face numai pe cale de exceptie.
In fapt, pârâta arată că CEC-ul a fost emis chiar de către reclamantă, care acum își invoca propria culpa în necompletarea CEC-ului cu anumite mentiuni considerate de aceasta ca indispensabile si care ar atrage nulitatea absoluta a acestuia.
O altă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanta de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calității procesuale pasive a intimatei, nu a motivat admiterea sau respingerea celorlalte capete de actiune ale reclamantei, nu a motivat îndepărtarea apărărilor efectuate de ea sau de pârâta
In acest sens, instanta a încălcat prev. art. 261 alin. 1 pct. 5.pr.civ. care au un caracter imperativ pentru instanță.
de aceste aspecte, pârâta a achiesat la punctul de vedere a pârâtei, sustinând exceptia lipsei calității procesuale pasive a, precum si netemeincia cererii de radiere a incidentei de plata înscrisă la Centrala incidentelor de plata de către, deoarece nu este îndeplinită nici o cerință din legea specială si anume Regulamentul nr. 1/2001.
Reclamanta & C-N și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI au depus întâmpinări în cauză.
Prin întâmpinarea formulată de reclamanta & C-N se solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.
Referitor la motivul de apel invocat de apelantă la pretinsa excepție a lipsei calității procesuale active a administratorului special al său dI., reclamanta arată că prin Sentința comercială nr. 2483/C/2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr- a fost deschisă procedura generală de insolvență împotriva sa fără a i se ridica dreptul de administrare. Prin aceeași sentință comercială a fost desemnat dI. administrator judiciar în cadrul procedurii deschise.
Prima Adunare Generală a Actionarilor a & Aaa vut loc la data de 14 iulie 2007, după respingerea la data de 10 iulie 2007 de către Curtea de APEL CLUJ prin decizia civilă nr. 1.449/2007 a recursului declarat împotriva sentinței comerciale nr. 2.483/C/2007. Această Aaf ost convocată și prezidată de administratorul judiciar și a hotărât să-l desemneze, conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 85/2006, ca administrator special pe dI. președintele consiliului de administrație al reclamantei.
Prin sentința comercială nr. 3145/C/14 aug. 2007, judecătorul sindic desemnat în dosarul de insolvență nr- a constatat numirea administratorului special al debitoarei în persoana domnului conform procesului verbal întocmit la data de 14 iul. 2007. Această sentință comercial a fost publicată atât în buletinul procedurilor de insolvență și totodată această numire de administrator special este înscrisă și la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru opozabilitatea acestui fapt în fața terți lor.
Față de cele mai sus precizate raportat la prevederile Legii nr. 85/ 2006 modificată, reclamanta consideră că cei doi administratori mai sus specificați conform prevederilor legale pot coexista în același timp, mai mult fiecare dintre aceștia au rolul și atribuțiile foarte clar stabilite de Legea nr. 85/2006, în speță administratorul judiciar conform art. 20 lit. e are atribuția de supraveghere a operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitoarei insolvente, în timp ce administratorul special administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, conform prevederilor art. 18 alin. 2 lit. e din legea menționată.
Și în privința reprezentantului juridic ca consilier juridic definitiv, al reclamantei & se arată că acesta este împuternicit să reprezinte interesele societății în instanță. În privința filei CEC reclamanta arată că a demonstrat fără nici un dubiu că aceasta a fost predată în favoarea altui partener de afaceri și mai mult instanța a putut să observe că această filă CEC a fost utilizată în mod nelegitim de apelantă, în condițiile în care a făcut dovada faptului că acest titlul a fost eliberat în favoarea și mai ales că nu mai are nici o datorie către această societate.
Privitor la acest motiv invocat de apelantă reclamanta menționează că art. 67 al. 1 din Legea nr. 59/1934 dă dreptul emitentului unei file CEC sustrase și/sau pierdute să se adreseze cu o cerere în justiție prin care să solicite anularea acestui titlu.
În ceea ce privește invocarea de către apelantă a faptului că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei și nici nu a motivat îndepărtarea apărărilor invocate de către, în primul rând, reclamanta consideră că intimata a avut si are tot timpul calitate procesuală pasivă în toate cauzele privitoare le file CEC emise și nedecontate, cât timp în cadrul acestei instituții funcționează Centrala incidentelor de plăți, sens în care în toate cauzele ce au ca și potențial rezultat obligativitatea radierii din cuprinsul fișierului de persoane cu risc a emitentului care a refuzat la plată un asemenea titlu, este în mod neîndoielnic necesară și chemarea în judecată a acestui pârât, tocmai pentru ca acest pârât să poată să fie obligat la această radiere.
Prin întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă Banca Natională a României s-a arătat că instanta de fond în mod gresit a admis cererea formulata de către reclamanta &, constatând nulitatea absoluta a filei CEC seria 300 -/12.02.2008, fără o cercetare a fondului potrivit legii.
A învederat faptul că-și sustine întocmai pozitia procesuală formulată prin întâmpinarea depusă la instanta de fond prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive a -Centrala Incidentelor de Plăți, arătând că potrivit atributiilor si competentelor stabilite prin Legea nr. 312/2004, lege care reglementează Statutul Băncii Nationale a Romaniei, nu este abilitată să intervină în relatiile dintre băncile comerciale si clientii acestora, iar în conformitate cu prev. art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Natională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, aceasta, nu poate anula din proprie initiativă informatiile privind incidentele de plăți de la persoanele declarante, instituții de credit si totodată în conformitate cu prevederile art. 4 ale aceluiasi Regulament, aceasta nu răspunde pentru verificitatea și integritatea informațiilor primite.
Pe fondul cauzei, pârâta-intimată a solicitat respingerea actiunii ca neantemeiată, deoarece banca a procedat potrivit prevederilor legale, solicitând înscrierea incidentului de plata cu cele fila cec, pentru că dispozitiile exprese prevăzute în Regulamentul nr. 1/2001 se adresează în special băncilor denumite persoane declarante si care au obligatia de a aduce la cunostinta Centralei Incidentelor de Plăți orice neîndeplinire întocmai si la timp, a obligatiilor participantilor înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentelor de plată cu CEC, cambie ori bilet la ordin în vederea apărării interesului public. Astfel că în speță, banca declarantă erau obligată si în drept a prezenta prin pozitia procesuală în instantei de fond, situatia de fapt care a generat declararea clientului său ca persoană cu risc, fiind inclusă în, respectiv in.
Față de dispozițiile legale, pârâta-intimată precizează că orice stipulatiune contrară se socoteste nescrisă, iar reclamanta, recunoaste ca a emis cecul drept garantie, fapt ce nu o exonerează de răspundere pentru că a folosit CEC-ul ca instrument într-un alt scop decât cel permis de legiuitor, iar faptul că reclamanta nu cunoaste regimul juridic al CEC-ului ca instrument de plata, ii este direct imputabil, iar beneficiarul filei CEC, dacă a acceptat cecul drept garantie, (această variantă nefiind reglementată de Legea nr. 59/1934 desi se utilizează în mod frecvent în tranzactii), presupune că avea cunostință că nu există bani în contul bancar la momentul emiterii CEC-ului, lipsindu-i provizionul, aceasta este ca si o garantie inexistentă, ori nici un creditor nu acceptă o astfel de garantie inexistentă, motiv pentru care această speta merită analizată cel putin sub aspect comercial.
Instanta de fond a dovedit superficialitate în analiza probelor, fără a intra în cercetarea fondului si fără a arăta motivele de drept si de fapt pe care se sprijină hotărârea pronunțată.
In opinia pârâtei-intimate, față speța dedusă judecații, practica judiciară oscilează în special în privinta "cecului in alb" si a cecului emis sub forma de garantie.
In ceea ce priveste cecul asa-zis "în alb", acesta nu va fi socotit instrument de plată, fiind interzis băncilor să accepte la plată astfel de cecuri în alb, dacă nu au completate toate mentiunile prevazute de art. 1 din Legea nr. 59/1934.
Potrivit prevederilor art. 84 pct. 3 teza a doua din Legea nr. 59/1934, legiuitorul a incriminat drept infractiune emiterea unui cec căruia îi lipseste unul din elementele esentiale cerute de alin. 1,2,3 si 5 ale art. 1 si 11, articol în care s-ar încadra si cecul în alb, astfel cum este reglementat de Normele-cadru nr. 7/1994.
In concluzie, raportat la dispozițiile legale menționate și la faptul că lipsa disponibilului în cont era reală si refuzul la plată a filei CEC datorată lipsei de disponibilități bănesti a fost corect exprimat, banca nu avea obligatia de a verifica raporturile juridice dintre părti, singura obligatie fiind cea de a comunica existenta incidentului, obligatie de care s-a achitat cu respectarea Regulamentului nr. 1/200 1, astfel ca în mod corect a procedat la notificarea clientului său în
In drept pârâta-intimată a invocat dispozițiile art. 115.pr.civ. si reglementările speciale în materie.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de apel retine faptul ca demersul procedural dedus judecatii este intemeiat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Soluționarea cererii de chemare in judecata de către prima instanță s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor art. 11 alin 2 din Legea 85/2006, conform cărora ,atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si laprocesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolvenței,Enumerarea făcuta de către legiuitor prin dispozitiile art 11 alin. 1 din Legea 85/2006 este enuntiativă, in preambulul textului făcându-se referire la,principalele atribuții ale judecătorului sindic, aspect care nu exclude atribuirea in competenta judecătorului sindic si a altor cereri, in afara celor enumerate prin textul enunțat.
In consecință, prin prisma textului anterior enuntat, instanta de apel apreciază ca cererea de chemare in judecata având ca obiect constatarea nulitătii absolute a unei file CEC emisa de către debitoare este de competenta judecătorului sindic desemnat in procedura insolventei debitoarei reclamante - & -, având in vedere faptul ca solutia pronuntată produce efecte directe asupra cuantumului si naturii creantelor detinute de către terti împotriva debitoarei si implicit asupra patrimoniului acesteia.
Mai mult, printr-o precizarea de actiune asupra căreia prima instanta nu s-a pronuntat, reclamanta debitoare formulează solicitări referitoare la înscrierea debitoarei in Centrala Incidentelor de Plăti din cadrul BNR. Este de competenta judecătorului sindic sa analizeze împrejurările in care debitoarea a fost înscrisă in aceasta baza de date, sa verifice temeinicia demersului care a dus la aceasta înscriere, sa dispună asupra cuvenitelor remedii, toate acestea mai ales in contextul in care debitoarea reclamanta este supusa unui plan de reorganizare.
Cu prilejul rejudecării, judecătorul sindic se va pronuntă si cu privire la precizarea de actiune formulata de către debitoarea reclamanta la data de 18.03.2008, având ca obiect anularea inscrierii reclamantei in Centrala Incidentelor de Plati, obligarea paratelor BCR si BNR la efectuarea tuturor demersurilor necesare in vederea eliminării reclamantei debitoare din datele centralei incidentelor de plăti, precum si cu privire la obligarea pârâtilor - 2000 SRL, - SRL si la plata sumei de 100.000 Ron cu titlul de prejudiciu cauzat reclamantei debitoare. Primul judecător al fondului nu s-a pronuntat cu privire la aceste cereri legal deduse judecății, fiind astfel incident si motivul de desfiintare prevazut de art. 297 alin. 1.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 297 alin. 2, sentința apelata va fi desființată si subsecvent cauza va fi trimisa spre rejudecare la Tribunalul Comercial Cluj, judecătorului sindic desemnat in procedura de insolventă a debitoarei - & -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta 2000 P, cu sediul in P, Bulevardul, - scara A, Ap. 3, jud. A, in contradictoriu cu intimatii - & -, societate in insolventa, cu sediul in C-N, Piata 1 Mai, nr. 1-2, jud. C, - SRL, cu sediul in Gaesti,-, jud. Dambovita, domiciliat in Gaesti,-, jud. Dambovita, Banca Comerciala, cu sediul in B, sector 3, Bulevardul, nr. 5, banca Nationala a Romaniei, cu sediul in B, sector 3,- împotriva sentinței comerciale nr. 1.494 din 17 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o anulează și trimite cauza spre judecare judecătorului sindic al Tribunalului Comercial Cluj desemnat în procedura insolvenței debitoarei & C-
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Dact./9 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu
