Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 43/A/2009
Ședința publică de la 13 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de intervenienta împotriva Sentinței civile nr. 573/COM din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă apelanta, personal și asistată de avocat, avocat pentru reclamanta intimată B și martora -.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocata reclamantei intimate depune la dosar balanța de verificare pentru perioada 01.01.2008-31.12.2008, fișa mijlocului fix privind imobilul în litigiu, raport de expertiză tehnică extrajudiciară, fișa cont 212 Construcții, raport de evaluare active B, învederând că reclamanta intimată și-a îndeplinit astfel obligația dispusă de instanță la termenul anterior.
Instanța procedează la ascultarea martorei reclamantei intimate B, -, care se legitimează cu seria - nr. -, eliberată de. A I la data de 29.09.2003, CNP -, domiciliată în A I,-,. 211,. 4,. 19, jud. A, conform art. 192, art. 193 (1), (8), declarația fiind consemnată în scris și depusă la dosar.
Avocatul apelantei solicită audierea primului martor de pe lista pe care o depune la dosar pentru a face dovada că intervenienta nu a avut cunoștință despre situația juridică a imobilului.
Avocata reclamantei intimate consideră ca fiind tardivă această cerere întrucât nici la fond, nici în cererea de apel nu s-a cerut de către intervenientă audierea unui martor iar prin declarația martorei audiate la termenul de azi s-au arătat toate aspectele.
Avocatul apelantei stăruie pentru încuviințarea probei cu martori și susține că și la fond au cerut audierea de martori.
Instanța, având în vedere că proba cu martori nu a fost solicitată de apelanta intervenientă prin apel decât la termenul de azi precum și împrejurarea că declarația dată de martorul - o confirmă pe cea depusă la fila 31, apreciază că nu se poate considera necesitatea audierii martorului propus la termenul de azi față de declarația martorului audiat azi și o respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul apelantei solicită - în principal admiterea apelului, desființarea în întregime a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și respingerea cererii formulată de pentru motivele invocate în cererea de apel, pe care le susține pe larg în fața instanței. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocata reclamantei intimate solicită respingerea apelului ca neîntemeiat susținând pe larg motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 2500 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 573/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta "" B în contradictoriu cu pârâta " " B, s-a constatat simulația cu privire la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 112/6.02.2003 și cu privire la contractul de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003 și, pe cale de consecință s-a dispus anularea acestora.
S-a dispus, prin aceeași sentință, revenirea la situația anterioară celor două acte cu privire la imobilul în litigiu, după care, s-a dispus rezilierea pentru neplata prețului a contractului nr. 1394/29.10.2002 și revenirea la situația anterioară.
Prin aceeași sentință s-a respins cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenienta iar cererea acesteia de intervenție în interes propriu a fost disjunsă și înregistrată separat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că la data de 29.10.2002 între reclamanta "" B și pârâta s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public sub nr. 1394/29.10.2002, prin care reclamanta, în calitate de vânzător, transfera dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. 3271 B-sat nr. top. 459/2/1/1/1 în folosul pârâtei, prețul stabilit de comun acord fiind în sumă de 1.600.000.000 ROL, din care s-a achitat la momentul vânzării, suma de 30.000.000 ROL, restul de 1.570.000.000 ROL urmând a fi achitat până la data de 28.10.2007.
Pentru garantarea plății restului de preț de 1.570.000.000 ROL, a fost înscris în beneficiul vânzătorului privilegiul prev. de art. 1737 Cod civil, privilegiu notat în CF.
La data de 6.02.2003 Adunarea Generală a Asociaților pârâtei a hotărât încheierea unui contract de donație simulat cu reclamanta B, după ce imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public sub nr. 1394/29.10.2002 revine în proprietatea reclamantei.
S-a ajuns la această hotărâre, datorită faptului că BRD Aar efuzat să acorde pârâtei un credit bancar necesar derulării activității, deoarece, aceasta din urmă nu putea garanta restituirea creditului cu imobilele înscrise în CF nr. 3271 B-sat, întrucât dobândirea lor era cu plata în rate, cu scadența plății ultimei rate la data de 28.10.2007.
AGA a reclamantei Baa cceptat varianta propusă de către asociații pârâtei, sens în care a adoptat la data de 6.02.2003 o hotărâre prin care se menționa faptul că donația este doar un act aparent, în realitate având loc o vânzare cumpărare exact în condițiile prevăzute în contractul de vânzare cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public sub nr. 1394/29.10.2002.
La data când între cele două societăți a intervenit înțelegerea menționată anterior, intervenienta nu avea calitatea de asociat la societatea pârâtă, abia la data de 19.12.2003 dobândind această calitate prin contractul de cesiune de părți sociale încheiat cu asociata.
Apărarea intervenientei în sensul că nu i s-a adus la cunoștință, la momentul dobândirii calității de asociat, situația juridică exactă a imobilului în discuție, respectiv faptul că donația realizată la data de 6.02.2003 este o simulație, a fost respinsă cu motivarea că nu-i poate fi imputată reclamantei care nu i-a ascuns această situație și nici fosta asociată, de la care a dobândit părțile sociale.
Chiar și în situația în care s-ar fi întâmplat acest lucru, acest aspect ar putea fi analizat numai cu ocazia contestării de către intervenientă a valabilității contractului de cesiune încheiat între aceasta și fosta asociată.
S-a apreciat că în speță ne aflăm în prezența unei simulații în condițiile în care contractul de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003 reprezintă actul aparent public iar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1394/29.10.2002 este actul secret, care corespunde voinței reale a părților.
Deși s-a observat că contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1394/29.10.2002 a fost înscris în CF, dobândind opozabilitate față de terți, însă ulterior, prin încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 112/6.02.2003 și a contractului de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003 acesta și-a încetat efectele cu privire la operațiunea juridică pe care o conținea. Numai prin voința reală a părților, care au convenit repunerea în vigoare a operațiunii de vânzare cumpărare a imobilului înscris în CF nr. 3271 B-sat, cu plata prețului la data de 2.10.2007 acesta a început să-și producă din nou efectele specifice unei vânzări cu plata în rate.
Din acest moment s-a apreciat că contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1394/29.10.2002 a devenit secret, aparența juridică fiind dată de contractul de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003.
Întrucât prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 112/6.02.2003 și contractul de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003 s-a urmărit eludarea legii cu privire la condițiile privind instituirea dreptului de ipotecă asupra imobilului înscris în CF 3271 al localității B-sat, operațiune juridică realizată de pârâta prin crearea aparenței juridice că asupra imobilului respectiv nu există sarcini, sancțiunea ce intervine în această situație este nulitatea absolută, motiv pentru care instanța a constatat nulitatea absolută a celor două acte autentice și a dispus revenirea la situația anterioară de CF.
S-a apreciat și cu privire la temeinicia cererii reclamantei de rezoluțiune a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1394/29.10.2002 în contextul în care diferența de preț, de 1.570 mii lei, trebuia achitată până la 28.10.2007 iar pârâta a lăsat să treacă acest termen cu mai mult de un an de zile.
Față de soluția pronunțată cu privire la acțiunea principală, s-a respins ca nefondată inclusiv cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenienta.
Împotriva aceste soluții a declarat apel intervenienta solicitând, în principal casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe iar în subsidiar respingerea acțiunii formulate de reclamantă.
În motivarea, în principal, a apelului arată că a formulat în cauză o cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat:
1.Să se constate valabilitatea Contractului de donație imobiliară autentificat sub nr. 113/06.02.2003 de către Notarul Public dintre B și
2.Să se constate că intervenienta ( ) are calitate de creditor chirografar privilegiat pentru suma de 98 025 RON.
3.Să se dispună înscrierea în Registrul de publicitate imobiliară a împrumutului dintre și
Învederează, cu privire la această cerere că în mod greșit prima instanță a disjuns ultimul capăt de cerere iar cu privire la primele două a apreciat că sunt făcute în interesul pârâtei.
Cât privește cererea formulată în subsidiar, prin care solicită respingerea cererii reclamantei învederează, în esență, că deține împotriva societății pârâte "incognito " o creanță în valoare de 98.025 lei, reprezentând un împrumut acordat acesteia după momentul la care a devenit asociat în societatea pârâtă, împrumut pe care, în prezent, nu-l mai poate recupera de la pârâtă. prin valorificarea imobilului dobândit de această societate prin contractul de donație din 6.02.2003, întrucât efectele acestui contract au fost anihilate prin manoperele dolosive ale celor două părți și, în special ale reclamantei, care a avut de la început intenția de a simula situația reală a imobilului în discuție și de a menține în patrimoniul său dreptul de proprietate asupra acestuia.
Se mai susține că a fost indusă în eroare cu privire la situația imobilului la momentul când a devenit asociat al societății pârâte fiindu-i ascunsă situația reală a imobilului, respectiv faptul că acesta era, în realitate, vândut pârâtei prin contractul de vânzare cumpărare din 22.10.2002, și nu donat în 6.02.2003, contract din care pârâta nu a plătit decât o sumă nesemnificativă. Susține, că dacă ar fi cunoscut acest aspect nu ar fi creditat societatea pârâtă cu o sumă considerabilă la acel moment.
Susține, că interesul în promovarea prezentei cereri de intervenție este legat de faptul imposibilității de recuperare a împrumutului acordat pârâtei în condițiile în care, potrivit sentinței atacate, imobilul în discuție, s-ar întoarce în patrimoniul reclamantei.
Intimata, prin întâmpinare, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate se constată următoarele.
Cu privire la cererea de casare a sentinței și trimiterea sa spre rejudecare se constată că este neîntemeiată.
Într-adevăr, nu se poate reține schimbarea sensului cererii de intervenție formulate de către intervenientă: din cerere de intervenție în interes propriu în cerere de intervenție în interesul pârâtei în condițiile în care, cu această din urmă denumire cererea de intervenție a apelantei fost disjunsă și înregistrată separat, mai puțin punctul 1 din cerere care, față de conținutul său concret, reprezintă o cerere făcut în interesul pârâtei.
Pe fondul cauzei, în mod întemeiat prima instanță a reținut că de vreme ce prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 112/6.02.2003 și contractul de donație autentificat sub nr. 113/6.02.2003 s-a urmărit eludarea legii cu privire la condițiile privind instituirea dreptului de ipotecă asupra imobilului înscris în CF 3271 localității B-sat, sancțiunea ce intervine în această situație este nulitatea absolută a celor două operațiuni.
În aceste condiții, în care cu privire la aceste operațiuni, inclusiv, deci cu privire la contractul de donație nr. 113/6.02.2003, în legătură cu care intervenienta solicită a se menține valabilitatea, sunt îndeplinite condițiile unei nulități absolute, pentru fraudă de lege, nu poate fi primită solicitarea acesteia de a se constata valabilitatea acestuia.
Cât privește criticile apelantei legate de imposibilitatea executării împotriva pârâtei a unei creanțe reprezentând un împrumut acordat acesteia se constată că în mod întemeiat reținut prima instanță lipsa acesteia de interes în condițiile în care împotriva societății pârâte nu s-a pornit o executare silită, în condițiile legii.
Nici susținerile privind faptul că a fost înșelată apelanta cu ocazia dobândirii acțiunilor prin cumpărare de la un alt acționar al pârâtei, în speță de la martora, nu se confirmă.
Aceasta întrucât, pe de o parte, apelanta avea obligația să se informeze în detaliu, cu privire la toate elementele relevante privitoare la situația juridică a societății pârâte la momentul la care a dobândit acțiunile acesteia sau cel mai târziu la momentul când i-a acordat un împrumut acesteia, apelanta neputând să-și invoce în prezenta cauză propria culpă iar pe de altă parte, nu s-a făcut dovada că prin mijloace dolosive, cu intenție, apelanta ar fi fost determinată să preia acțiunile societății pârâte ori să-i acorde acesteia un împrumut. Dimpotrivă, din declarația martorului audiat în apel rezultă că apelanta a fost informată de către martor despre faptul că imobilul în discuție - hale de producție - nu sunt proprietatea pârâtei, fiind transmise doar fictiv în proprietatea acesteia (fl. 87 dosar apel).
În considerarea celor menționate, soluția primei instanțe se dovedește întemeiată, la adăpost de criticile formulate, așa încât apelul de față va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274.pr.civ. apelanta va fi obligată să plătească intimatei "" suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de intervenienta împotriva sentinței nr. 573/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Obligă apelanta să plătească intimatei "" B suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13.05.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Th.
Ex.5/28.05.2009
Jud fond
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Mircea Noșlăcan
