Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 457/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1220/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 457
Ședința publică de la 17 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 2: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
GREFIER ---
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de apelanții - SRL și - SA împotriva sentinței comerciale nr.5974 din data de 29.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, și - MANAGEMENT SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta - SA prin consilier juridic, cu împuternicire la dosar, intimata prin avocat, cu împuternicire avocațială nr.- din 26.09.2008, lipsă fiind apelanta - SRL și ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Curtea, acordă părților cuvântul pe probe.
Intimata prin avocat solicită proba cu înscrisuri.
Apelanta - SA prin consilier juridic arată că nu se opune la proba solicitată de către intimata.
Curtea, în temeiul art.305 proc.civilă încuviințează intimatei proba cu înscrisuri.
Intimata prin avocat depune la dosar în cadrul probei cu înscrisuri - procesul verbal încheiat la data de 7 august 2008 conform căruia imobilul din B,-,.1, sector 2 fost predat de către și intimatei Management.
Intimata prin avocat invocă excepția lipsei de obiect pe capătul de cerere privind evacuarea și excepția lipsei de interes pe capătul de cerere privind nulitatea absolută a contractului de subînchiriere.
Intimata prin avocat solicită admiterea excepției lipsei de obiect pe capătul de cerere privind evacuarea, având în vedere procesul verbal încheiat la data de 07.08.2008 referitor la predarea imobilului, iar în ce privește excepția lipsei de interes pe capătul de cerere privind nulitatea absolută a contractului de subînchiriere solicită admiterea acesteia.
Apelanta - SA prin consilier juridic solicită respingerea ambelor excepții invocate de către intimată ca neîntemeiate; - pe excepția lipsei de interes pe capătul de cerere privind nulitatea absolută a contractului de subînchiriere se arată că părțile au drepturi și obligații reciproce, iar pe excepția lipsei de obiect pe capătul de cerere privind evacuarea se arată că nu toate părțile din proces au fost părți semnatare la încheierea contractului.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta - SA prin consilier juridic solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pe apelul declarat de apelanta - SRL solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Apelanta - SA prin consilier juridic solicită acordarea unui termen de pronunțare pentru a depune concluzii scrise.
Intimata prin avocat solicită respingerea apelurilor ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judecată, depunând și dovada în acest sens.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.5974/29.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, - SA și - MANAGEMENT SRL, a constatat nulitatea absolută a contractului de subînchiriere nr.176/13.02.2003 și a actelor adiționale încheiate la acesta de către pârâtele - SRL și - SA; a constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr.A-/20.04.2004 și a actului adițional nr.1/22.08.2005 încheiate între și - SRL; a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în B,-,.1, sector 2; a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara imobilului în litigiu așa cum a fost calificată prin sentința civilă rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.78/08.02.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Într-adevăr imobilul a fost retrocedat juridic prin sentința civilă nr.370S/1998 în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului
Din cea de-a doua sentință irevocabilă s-a admis acțiunea în revendica formulată de reclamantă în contradictoriu cu soții chiriași cumpărători în baza Legii 112/1995 și prin compararea celor două titluri s-a dat eficiență titlului veritabil al reclamantei.
Prin aceeași sentință civilă irevocabilă s-a declarat nul absolut contractul de schimb autentificat sub nr.695/1998 încheiat de soții și pârâtul având ca obiect schimbul apartamentului în litigiu cu un imobil din-, sector 2
Totodată prin aceeași sentință irevocabilă soții și pârâtul au fost obligați să lase în deplină proprietate și posesie întregul imobil compus din 4 camere, vestibul, baie, wc, hol, coridor, bucătărie, două boxe, terasă și suprafață de 57,11 mp (fila 10).
Acțiunea în nulitate absolută a schimbului și în revendicare a fost completată la 02.10.2002 în dosarul 9283/2002 (fila 8), iar sentința s-a pronunțat la 09.04.2004 (fila 10) urmând calea apelului și apoi a recursului până la 08.02.2007 când s-a pronunțat decizia irevocabilă.
La data de 20.04.2004 pârâtul înregistrează la Administrația financiară contractul de închiriere cu pârâta - SRL pentru trei încăperi în suprafață de 53,71 mp (fila 15) și dependințe de 3,7 mp, pentru sediul social și administrativ al firmei (act adițional nr.1/2005) înregistrat la 28 mai 2007 la ORC (fila 16).
Pârâta - SRL încheie la 13.02.2002 contractul de subînchiriere nr.176 cu pârâta - SRL (fila 17-18) pentru o încăpere cu o suprafață de 7,35 mp (art.2 din contract), iar prin actele adiționale nr.4 din 27.01.2004 și nr.5 din 25.01.2006 prelungește durata acestui contract până la 26.01.2009.
Toate cele trei înscrisuri poartă aceeași dată de înregistrare la registrul comerțului și anume 28 mai 2007 ca și contractul de închiriere dintre și.
Din interpretarea corelativă a actelor de mai sus rezultă clar că cele două acte juridice, auo cauză ilicităurmând a fi declarate nule potrivit art.948 Cod civil.
Faptul că actul subsecvent de subînchiriere poartă o dată mult anterioară actului principal de închiriere constituie un element relevant chiar dacă ulterior prin contractul de închiriere din 2004 pârâta a dobândit calitatea de locatar de la pârâtul și s-a obligat să folosească spațiul numai pentru activitatea proprie de birouri (clauzele 1 și 4 din contract - fila 16).
Acest scop exclusiv al închirierii este accentuat expres în actul adițional nr.1 din 22.08.2005 dintre pârâtul și pârâta ("spațiul necesar funcționării sediului social și activității de birouri, de secretariat. ").
Pe de altă parte în contractul subsecvent de subînchiriere nu se prezintă drept locatar ci sublocatar ca și fără a indica titlul în baza căruia deține dreptul de folosință al imobilului, întrucât la data încheierii acestuia, 13.02.2002, nu avea nici un titlu (contractul cu pârâtul s-a încheiat abia la 20.04.2004).
Tribunalul a mai reținut că reclamanta i-a notificat pe pârâți în prima parte a anului 2007 solicitându-le în prima notificare să-și exprime opțiunea asupra încheierii unui contract de închiriere, iar în a doua notificare i-a cerut pârâtului să predea imobilul, dar reprezentantul celor trei pârâți a comunicat mandatarului reclamantei refuzul de a încheia un contract de închiriere și de a preda imobilul (pag.3 alin.final).
Pârâții ca efect al notificărilor au înregistrat în aceeași zi la ORC B cele două contracte și toate actele adiționale - 28.05.2007, inclusiv decizia de prelungire a duratei sediului social al pârâtei - (fila 21).
Pârâtele și prin întâmpinări (filele 48-51) nu formulează nici o apărare sau susținere asupra aspectelor relevante din acțiune vizând cauza ilicită a contractelor și circumstanțele arătate mai sus.
În opinia tribunalului este de necontestat că pârâtul nu are titlu de proprietate asupra spațiului în litigiu și nici de folosință; titlul de proprietate a fost declarat nul iar acesta a refuzat să încheie cu reclamanta ca urmare a notificărilor primite de la aceasta, un nou contract de închiriere.
Contractul de închiriere din 20.04.2004 a fost încheiat în cursul procesului în care avea calitatea de pârât iar obiectul acțiunii îl constituia însuși titlul său de proprietate care prin sentința civilă nr.2718/09.04.2004 a fost declarat nul (cu 10 zile înainte de încheierea contractului de închiriere cu pârâta ).
În atare situație soarta actului subsecvent, adică a contractului de subînchiriere dintre pârâtele persoane juridice trebuie să fie aceeași potrivit principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.
De altfel, așa cum rezultă din fișa emisă la 27.02.2008 de ORC B, pârâtul este asociat unic la - care are sediul social în spațiul în litigiu potrivit contractului de închiriere din 20.04.2004.
De asemenea din același act a rezultat că este asociat unic și în firma - Management SRL în baza contractului de schimb anulat, prima aflată în dizolvare, bilanțul nefiind depus din anul 2004.
Ca o consecință a declarării nulității celor două acte toți pârâții își pierd orice drept și titlu de folosință asupra spațiului în litigiu astfel că capătul de cerere având ca obiect evacuarea este fondat urmând a fi admis și a se dispune evacuarea necondiționată a acestora.
Împotriva acestei sentințe formulează apel pârâtele - SRL și - SA.
Motivele de apel invocate de către apelanta - SRL sunt în esență, următoarele:
Contractul de subînchiriere nr.176/13.02.2002 încheiat între - SRL și - SA a avut la bază un contract de închiriere anterior datei încheierii sale, respectiv contractul de închiriere nr.A 22271 din 14.04.1999.
Astfel, instanța de fond a greșit când a reținut că cele două apelante au încheiat contractul de subînchiriere la data de 13.02.2002, în baza contractului de închiriere încheiat cu intimatul.
Se mai arată că instanța de fond greșit a reținut faptul că - SRL nu avea nici un drept de folosință asupra spațiului subînchiriat către - SA la data de 13.02.2002, dat fiind faptul că respectivul contract de subînchiriere de închiriere înregistrat la Administrația Financiară sub nr.A 22271/14.04.1999.
Se mai arată că sediul social al - SA a fost înregistrat la adresa din- din anul 2000, iar nu ca urmare a notificărilor reclamantei din anul 2007 și, nicidecum nu au fost încheiate cu scopul de a lipsi de folosință pe aceasta, dat fiind faptul că sentința civilă nr.2716/2004 a rămas irevocabilă la data de 8.02.2007.
Apelanta concluzionează, că instanța de fond în mod greșit a reținut reaua credință pârâților, întrucât contractele a căror anulare s-a cerut nu a fost încheiate în vederea punerii în imposibilitate a reclamantei de a intra în posesia imobilului, ci au fost încheiate în vederea stabilirii de puncte de lucru sau sedii sociale ale societăților pârâte, având la momentul încheierii un titlu valabil.
Odată cu apelul se depun de către apelanta - SRL și înscrisuri.
Motivele de apel invocate de către apelanta - SA vizează în principal respingerea excepției inadmisibilității de către instanța de fond, apreciind că reclamanta avea la îndemână acțiunea în revendicare pentru apărarea dreptului său de proprietate și nu acțiunea în evacuare.
Se mai învederează existența unui contract de închiriere legal încheiat și înregistrat atât la Administrația Financiară, cât și la.
Intimata invocă excepția lipsei de obiect pe capătul de cerere privind evacuarea, motivată de faptul că a intrat în posesia imobilului, precum și excepția lipsei de interes pe capătul de cerere privind nulitatea absolută a contractului de subînchiriere.
Referitor la cele două excepții, Curtea urmează a le respinge ca nefondate, având în vedere că indiferent de faptul că pârâții au evacuat imobilul, nu se poate reține faptul că apelul a rămas lipsit de obiect, pe această cerere, având în vedere că instanța de apel a fost investită cu cercetarea temeiniciei și legalității sentinței pronunțată de către instanța de fond sub toate aspectele, inclusiv asupra măsurii de evacuare ce a fost dispusă.
Atâta vreme cât apelantele nu au achiesat la această cerere, Curtea nu poate constata că apelul privind măsura evacuării nu mai are obiect.
Pentru aceleași considerente urmează a fi respinsă și excepția lipsei de interes.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că cele două apeluri sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Este de necontestat faptul că intimata reclamantă este proprietara imobilului situat în-,.1, sector 2.
Prin sentința civilă nr.2716/9.04.2004 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B intimatul, alături de alți pârâți în cauză, a fost obligat să lase reclamantei, în deplină proprietate și posesie, imobilul mai sus arătat. Prin aceeași sentință, titlul de proprietate al intimatului, respectiv contractul de schimb autentificat sub nr.695/4.03.1998, a fost desființat.
Sentința devenit irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.78/R/8.02.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Anterior pronunțării sentinței civile nr.2716/9.04.2004 intimatul, în calitate de proprietar, având un titlu valabil, încheie un contract de închiriere în data de 14.04.1999 cu apelanta - SRL, având valabilitate până la data de 15.04.2004.
În baza acestui contract de închiriere, locatarul - SRL subînchiriază imobilul celeilalte apelante - - SA, contract pe care îl prelungește succesiv prin acte adiționale.
La data de 20.04.2004 intimatul închiriere un nou contract de închiriere sub nr.A - cu apelanta - SRL pe o perioadă de 5 ani, până la data de 15.04.2009.
La data încheierii acestui contract intimatul cunoștea hotărârea instanței cu privire la valabilitatea titlului său de proprietate și, chiar dacă sentința nu era definitivă, este evidentă intenția acestuia, și, implicit, dovedit caracterul ilicit al contractului de închiriere încheiat de către acesta.
Sunt pertinente criticile apelantei - SRL cu privire la erorile materiale strecurate în considerentele sentinței atacate, fără însă a reține același lucru cu privire la măsurile dispuse de către instanță.
Având în vedere că intimatul a încheiat contractul de închiriere cu - SRL, având o cauză ilicită, astfel încât este lovit de nulitate, în consecință și actele subsecvente, respectiv contractul de subînchiriere încheiat între - SRL și - SA precum și actele adiționale ulterioare acestuia sunt lovite de nulitate.
Referitor la apelul formulat de - SA, acțiunea în evacuare nu este inadmisibilă, atâta vreme cât reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe un titlu valabil (o hotărâre judecătorească executorie), în litigiu nefiind vorba despre recunoașterea dreptului de proprietate, ci despre atingerea adusă unui dezmembrământ al acestui drept - dreptul de folosință.
Ca atare, nu se pune în discuție inadmisibilitatea acțiunii în evacuare și exercitarea unei acțiuni în revendicare.
Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art.296 pr.civ. Curtea urmează să respingă apelurile ca nefondate.
În temeiul art.274 pr.civ. urmează să oblige apelantele la plata cheltuielilor de judecată constând în c/val. onorariului de avocat, către intimata, conform dovezilor aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge excepțiile invocate de către intimata, ca nefondate.
Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanții - SRL cu sediul în B,-, -orp C1,.1,.3, sector 2 și - SA cu sediul în B,-,.1, sector 2 împotriva sentinței comerciale nr.5974 din data de 29.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații la Cabinet Av. cu sediul în B,-,.4B,.1,.6,.20, sector 5, cu sediul în B,-,.3, sector 1 și - MANAGEMENT SRL cu sediul în B, B-dul. - - nr.69, parter, sector 2.
Obligă apelantele la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
dr.I
GREFIER,
-
Red.Jud. - 05.11.2008
Tehnored. - 07.10.2008
7 ex.
Fond: Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte -
Președinte:Rodica ZahariaJudecători:Rodica Zaharia, Iulia Manuela Cîrnu
