Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 520/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.520/2008
Sedința publică din data de 28 februarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac Udecători Liviu Ungur Lucia
J -: - -
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta SRL C-N împotriva încheierii de declinare a competenței nr.75 din data de 15.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu pârâții-intimați și.
La apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă administratorul societății recurente, asistat de avocat din cadrul Baroului C cu delegația la dosar, în reprezentarea intereselor recurentei, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că procedura de citare cu intimatul, s-a realizat de către recurentă prin toate mijloacele impuse de instanță și anume: prin scrisoare recomandată și prin publicitate.
De asemenea, se constată că în data de 25.02.2008 s-a înregistrat la dosar din partea intimatului întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului declarat de recamantă împotriva hotărârii de declinare a competenței pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj.
Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentantul recurentei.
Reprezentantul recurentei arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul părții prezente pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei SRL C- solicită admiterea recursului, anularea hotărârii pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj și trimiterea cauzei spre competentă soluționare aceleiași instanțe, fără cheltuieli de judecată.
Acțiunea introductivă de instanță este de natură juridică și este o acțiune comercială deoarece pretențiile reclamantei izvorăsc dintr-un raport juridic comercial stabilit de reclamantă ca operator de comerț și pârâtul, ele având o creanță comercială pe care reclamanta o are față de pârât.
Cei doi intimați au perfectat două acte juridice fictive, în baza cărora debitorul și-a ipotecat întreaga avere imobiliară din România pentru aos ustrage urmăririi silite.
Prin urmare, acțiunea introductivă de instanță are ca obiect constatarea nulității acestor contracte și urmărește ca finalitate să asigure comerciantului creditor posibilitatea de a-și recupera creanța sa comercială de la debitorul persoană fizică.
CURTEA:
Prin încheierea comercială nr. 75 din 15 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamanta - SRL împotriva pârâților și în favoarea Tribunalului Cluj - Secția Civilă.
S-a constatat conflictul negativ de competență și s-a trimis cauza spre soluționare la Curtea de Apel Cluj.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Petitul principal al cererii de chemare în judecată are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de împrumut și constatarea nulității contractului de ipotecă convențională din 23.06.2003.
Raportat la obiectul cererii și petitele invocate în aceasta, tribunalul comerciala considerat că nu este competent a soluționa această cerere, chiar dacă suma depășește suma de 100.000 lei, deoarece nu se încadrează în art. 2 pct. 1 lit. a pr.civ. neavând un caracter comercial, chiar dacă una din părți are statutul de persoană juridică de drept comercial.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamanta - SRL solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii atacate și trimiterea dosarului spre competentă soluționare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului se arată că acțiunea introductivă de instanță este ca natură juridică o acțiune comercială deoarece pretențiile formulate de reclamantă sunt izvorâte dintr-un raport juridic comercial stabilit între societatea reclamantă ca operator de comerț și pârâtul, ele având la bază o creanță comercială pe care reclamanta o are față de acest pârât.
În cursul executării silite a acestei creanțe s-a constatat că cei doi pârâți de conivență au perfectat două acte juridice fictive, respectiv un contract de împrumut și unul de garanție imobiliară în baza cărora debitorul și-a ipotecat întreaga avere imobiliară din România pentru aos ustrage executării silite de către comerciantul creditor care este reclamanta, pentru recuperarea creanței comerciale în sumă de cca. 21.000 euro.
Acțiunea introductivă de instanță are ca obiect constatarea nulității acestor contracte și urmărește ca finalitate să asigure comerciantului creditor posibilitatea de a-și recupera creanța sa comercială de la debitorul, ca persoană fizică.
Intimatul a solicitat respingerea recursului, cu consecința menținerii hotărârii recurate (fila 17).
În apărare se invocă art. 4 Cod comercial care instituie prezumția de comercialitate pentru toate obligațiile comercianților, cu excepția celor de natură civilă ori a căror necomercialitate rezultă din chiar actul săvârșit de comerciant, iar în opinia intimatului litigiul izvorăște din contractul de împrumut și garanție imobiliară care au un caracter civil.
Analizând recursul, curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.21613/2006 pe rolul Judecătoriei Cluj -N, reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții și, a solicitat constatarea nulității contractului de împrumut încheiat între părți la data de 20.06.2003, precum și a contractului de ipotecă autentificat sub nr.735/2003, radierea ipotecii înscrisă în CF 8742 C pentru suma de 205.000 Euro în favoarea pârâtului. În subsidiar, reclamanta a solicitat constatarea faptului că privilegiul antreprenorului înscris în CF 8742 C asupra imobilului situat administrativ pe- este o garanție cu caracter preferențial inscripției ipotecare înscrise în favoarea pârâtului asupra aceluiași imobil.
În motivare reclamanta a arătat că actul încheiat între cei doi pârâți având ca obiect împrumutul unei sume de 205.000 Euro este lovit de nulitate absolută pentru mai multe considerente. În primul rând, are caracter fictiv, conținând în realitate o recunoaștere de datorie, iar nu un contract de împrumut. Prin contractul enunțat se precizează doar la modul general faptul că în perioada 1998-2003 pârâtul de rândul 1-a împrumutat de la pârâtul de rândul 2 diverse sume de bani, fără a preciza concret care au fost acele împrumuturi, valoarea fiecăruia dintre ele, moneda în care a fost acordat, scadența stabilită de părți. Este de asemenea greu de crezut că pârâtul de rândul 2, stabilit de mult în Germania și cu o situație materială bună, a avut nevoie să împrumute de la pârâtul de rândul 2 o sumă atât de importantă. Mai mult, în contractul de garanție imobiliară nu se precizează situație juridică a imobilelor asupra cărora s-a instituit ipoteca, așa cum prevede în termeni imperativi art.1774 civ. Contractul de garanție imobiliară este întemeiat pe o cauză ilicită, deoarece a fost făcut în frauda intereselor creditoarei reclamante, având ca unic scop sustragerea de la urmărire silită a imobilelor deținute de pârâtul de rândul 1 și în special cel din-.
Prin sentința civilă nr.3211/2007 pronunțată la data de 16 aprilie 2007 Judecătoria Cluj -N a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj - secția civilă, având în vedere că petitul principal al cererii de chemare în judecată are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de împrumut încheiat între părți la data de 20.06.2003, atât contractul de împrumut, cât și contractul de garanție imobiliară au ca obiect suma de 205.000 euro, sumă care depășește plafonul de 5 miliarde lei vechi instituit de art.2 alin.1 lit. b pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 509/2007 pronunțată la data de 4 iulie 2007, Tribunalul Cluj - secția civilă a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Comercial Cluj, reținându-se că obiectul litigiului are o natură comercială.
De asemenea, prin încheierea comercială nr. 75/15 ianuarie 2008 Tribunalul Comercial Cluj și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj -secția civilă și a constatat ivirea conflictului negativ de competență.
Fiind o încheierea de declinare a competenței, aceasta este susceptibilă de recurs, conform art. 158 alin 3 Cod procedură civilă, în termen de 5 zile de la pronunțare, astfel că apariția conflictului negativ de competență are loc la momentul în care hotărârea de declinare a competenței a instanței care s-a pronunțat ultima a rămas irevocabilă.
Deși Codul comercial român consacră sistemul obiectiv al dreptului comercial, stabilind la art. 3 care sunt actele și operațiunile considerate ca fapte de comerț supunându-le legilor comerciale indiferent de calitatea persoanei care le săvârșește, codul reglementează și faptele de comerț subiective, care dobândesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le săvârșește.
Potrivit art. 4 Cod comercial, toate actele juridice sau operațiunile unui comerciant sunt considerate fapte de comerț și deci, supuse legilor comerciale, cu excepția celor de natură civilă sau când contrariul rezultă din actul însuși.
Având în vedere finalitatea urmărită de reclamanta care are calitatea de comerciant, prin obiectul acțiunii, în sensul înlăturării piedicilor juridice pe care debitorul persoană fizică le-a așezat în calea recuperării creanței sale comerciale, curtea va reține că obiectul acțiunii este unul comercial și va califica ca atare cererea de chemare în judecată, potrivit art. 4 Cod comercial.
În consecință, în temeiul art. 312 alin 1 și 5 Cod procedură civilă curtea va admite recursul reclamantei și va modifica încheierea comercială atacată, în sensul respingerii excepției de necompetență materială a Tribunalului Comercial Cluj căruia i se va trimite întregul dosar pentru continuarea judecății.
În această situație, întrucât declinatorul de competență nu a rămas irevocabil, problema conflictului negativ de competență nu se mai pune, prezenta hotărâre urmând a ține loc și de regulator de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL C-N împotriva încheierii comerciale nr.75 din 15 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o modifică în sensul că respinge excepția necompetenței materiale a Tribunalului Comercial Cluj, căruia i se va trimite dosarul în vederea continuării judecății.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE J- GREFIER
- - - - -
Red./
4 ex.
Jud. fond.-
Președinte:Delia Marusciac Udecători Liviu Ungur LuciaJudecători:Delia Marusciac Udecători Liviu Ungur Lucia
