Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 58/A-
Ședința publică din 04 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta- SRLcu sediul în Bălcești,-,.6,.A,.2,.8, jud.V, împotriva sentinței nr.197/C din 06 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind pârâtul domiciliat în Rm.V,-, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă reprezentată de avocat și intimatul - pârât asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat prin anularea chitanței seria --3 nr. -/16.05.2008 în asumă de 6,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în sumă de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul apelantei - reclamante solicită proba cu expertiză contabilă și proba cu martori, teza probatorie fiind dovedirea faptului că între părți nu au existat raporturi comerciale și că fila a fost pierdută.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul - pârât, se opune probelor solicitate arătând că nu se poate face dovada cu expertiză și martori a existenței sau inexistenței raporturilor juridice între părți sau că fila C, a fost pierdută. Solicită respingerea probelor ca neconcludente.
Curtea apreciază ca nefiind pertinente și concludente soluționării cauzei probele cu expertiză contabilă și martori solicitate de apelanta - reclamantă, le respinge și nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, acordă cuvântul asupra apelului pe fond.
Avocat, având cuvântul pentru apelanta - reclamantă solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a actului juridic reprezentat de fila CEC, cu cheltuieli de judecată. Precizează că banii au fost împrumutați de la administratorul societății.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul - pârât, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică hotărârii instanței de fond, fără cheltuieli de judecată. Precizează că apelanta - reclamantă recunoaște prin acțiune că semnătura și ștampila de pe fila C îi aparțin. Nu poate preciza data când i-a fost înmânată intimatului fila
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 7.05.2007, reclamanta - "" SRL Bălcești - Vac hemat în judecată pe pârâtul solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se constate nulitatea absolută a filei CEC, seria - 302, nr.- emisă la 10.11.2004, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, în luna februarie a ridicat de la Bank - Agenția Bălcești, un carnet cu 20 file CEC, care la data de 27.02.2004, a fost pierdut, pierdere anunțată băncii, pentru ca filele să fie refuzate la plată, întrucât erau ștampilate și semnate de trăgător.
Ulterior o filă CEC a ajuns în posesia pârâtului care, a pornit executarea silită, întocmindu-se Dosarul nr.196/2004.
Or, între cele două părți nu au existat raporturi juridice care să fi determinat trăgătorul să emită o filă CEC beneficiarului, ceea ce face ca înscrisului să-i lipsească o condiție esențială pentru valabilitatea sa, respectiv lipsa consimțământului părții ce se obligă.
De asemenea, se apreciază că pârâtul a urmărit o cauză ilicită atunci când a completat fila CEC în favoarea sa, deși știa că între acesta și - "" nu au existat raporturi juridice, în baza cărora reclamanta să-i datoreze suma consemnată pe fila CEC.
Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile art.948 pct.2 și 4 Cod civil, referitoare la nulitatea absolută.
În susținere, s-au depus înscrisuri (fila 3, 21 - 24, 30-32, 45-51) și s-a solicitat chemarea pârâtului la interogatoriu.
Pârâtul, prin apărător, a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Vâlcea și înaintarea acesteia spre competentă soluționare Judecătoriei Bălcești, precum și excepția autorității de lucru judecat.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința nr.197/C/6.02.2008, a respins ambele excepții, precum și acțiunea reclamantei.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut, mai întâi asupra excepției de necompetență materială, că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă constatarea nulității absolute, un litigiu cu caracter comercial neevaluabil în bani, astfel că, în baza art.2 pct.1 litera "a" competența soluționării acestora revine tribunalului, în primă instanță, iar nu judecătoriei.
Susținerile pârâtului în sensul că sunt aplicabile disp. art.67 din Legea nr.59/1934 sunt nefondate, întrucât prevăd situația în care posesorul CEC-ului poate promova acțiune în caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, situație inexistentă în cauză, posesorul fiind cel în favoarea căruia a fost emis cecul, iar nu trăgătorul care este emitentul acestuia.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat se reține că este de asemenea neîntemeiată, urmând a fi respinsă, întrucât este necesară existența unei triple identități de părți, obiect și cauză, cerințe care nu sunt îndeplinite cumulativ, cererea formulată în dosarul nr- ( filele 21-23) având ca obiect contestație la executare, obiect diferit de cel din prezenta cauză.
Referitor la fondul cauzei, instanța de judecată din analiza probatoriului administrat în cauză a reținut în fapt următoarele:
La data de 10.11.2004, reclamanta a emis în favoarea pârâtului file CEC seria - 302 nr.-/10.11.2004, pentru suma de 32.000 lei.
Susținerile reclamantei în sensul că nu și-a exprimat consimțământul la încheierea actului juridic materializat în fila CEC a cărei constatare nulitate se solicită sunt nefondate.
Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să întrunească următoarele condiții: să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ.
Faptul că reclamanta ar fi solicitat anularea filei CEC, fără să facă vreo dovadă în acest sens, nu echivalează cu lipsa consimțământului său la încheierea actului, respectiv la emiterea CEC-ului.
Nu este fondată nici susținerea potrivit căreia fila CEC seria - 302 nr.- este nulă absolut întrucât a urmărit o cauză ilicită, neexistând nici o dovadă din care să rezulte caracterul prohibit de lege al cauzei actului juridic, sau faptul că aceasta este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.
De asemenea, prin emiterea CEC-ului ca instrument de plată se prezumă că a existat o obligație comercială izvorâtă dintr-un raport comercial fundamental.
Motivul de nulitate invocat de către reclamantă cu privire la lipsa numelui beneficiarului la momentul pierderii CEC-ului, este nedovedit și nu reprezintă un motiv de nulitate absolută atâta timp cât art.1 din Legea nr.59/1934 nu prevede obligativitatea existenței acestei mențiuni.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat apel, în termen legal, de către reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
- instanța reține o stare de fapt eronată cu privire la acțiunea dedusă judecății și face aprecieri greșite cu privire la probele administrate, apreciind că acesta și-ar fi exprimat consimțământul la încheierea actului juridic materializat prin emiterea filei CEC. Or, la data pierderii filei CEC, deși, aceasta purta mențiunile prevăzute de art.1 pct.1, 2, 3, 4 și 5 din Legea nr.59/1934, nu avea completat și numele beneficiarului, care a fost, ulterior, completat de către avocat, persoană ce avea raporturi juridice cu, nu cu - "" SRL.
- în mod greșit, instanța de fond a apreciat că pârâtul nu a urmărit o cauză ilicită, cât nu s-a făcut dovada raporturilor juridice dintre aceștia.
- instanța de fond, nu a uzat de dispozițiile art.129 alin.5 Cod pr.civilă, în sensul că nu a stăruit prin toate mijloacele legale în sensul preîntâmpinării oricărei greșeli în aflarea adevărului.
- dispozițiile art.948 pct.2 - potrivit cărora condițiile esențiale pentru valabilitatea unei convenții sunt consimțământul valabil al părții ce se obligă, nu au fost interpretate corect de instanță.
- de asemenea, nici pct.4 al art.948 Cod civil, referitor la cauza licită.
- în sfârșit, nici art.2 alin.1 al Legii nr.59/1934 coroborat cu pct.27 și pct.57 alin.3 din Normele cadru nr.7/1994 - nu a fost aplicat corect de către instanța de fond, în sensul că titlul căruia îi lipsește una din condițiile arătate anterior, nu poate fi socotit cec. Or, fila CEC este nulă absolut pentru lipsa semnăturii trăgătorului.
Ca atare, se impune admiterea apelului și constatarea nulității absolute a filei CEC, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului-pârât a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, care a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale ce reglementează cecul.
Examinând apelul prin prisma dispozițiilor legale în materie și a probatorului administrat, curtea reține că acesta este nefondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Referitor la prima critică, într-adevăr, potrivit reglementării juridice a titlurilor de credit, respectiv Legea nr.59/1934, deoarece aceasta nu conține o definiție anume pentru instrumentul de plată "CEC", în art.1 și 3 se specifică, însă, elementele esențiale pe care trebuie să le cuprindă formularul tipizat, aprobat în condițiile legii. Astfel, acesta trebuie să aibă inserată "denumirea de CEC", să cuprindă "ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani", să arate "numele celui care trebuie să plătească - tras", să indice "locul unde trebuie făcută plata", să cuprindă "data și locul emiterii cecului" și să aibă "semnătura trăgătorului" scrisă de mână.
Deci, legea nu cere indicarea expresă în înscris a numelui și prenumelui beneficiarului cecului și nici scadența obligației de plată, două mențiuni ce au doar caracter facultativ. Din acest motiv, cecul are funcția de instrument de plată și nu instrument de credit.
În speță, conform însăși recunoașterii apelantei - reclamante, fila CEC seria - 302, nr.- emisă la 10.11.2004, avea inserate toate mențiunile obligatorii arătate mai sus, ceea ce conduce la concluzia prezentării către tras (bancă) a unui instrument valabil, căruia nu-i lipsește nici o mențiune care să-l facă anulabil.
Susținerea acesteia, contradictorie, de altfel, în privința lipsei mențiunii beneficiarului, apoi a lipsei semnăturii trăgătorului, sunt nejustificate, pe de o parte, prin aceea că prima nu este prevăzută în mod obligatoriu de către lege, iar cea de-a doua, este infirmată de înscrisul depus, care conține o asemenea semnătură, ce nu a fost defăimată ca falsă.
Nici faptul că fila CEC a ajuns în posesia pârâtului, în mod nelegal, nu a fost demonstrată de apelantă, deși, aceasta a susținut că s-a urmărit fraudarea societății și îmbogățirea acestuia fără justă cauză, între părți neexistând raporturi juridice obligaționale.
Ca atare, instanța de fond a făcut o analiză corectă a situației de fapt existentă în cauză, interpretând și aplicând corect reglementările legale incidente, atât în privința condițiilor esențiale ale înscrisului în litigiu, cât și a modalităților de transmitere a acestuia, ceea ce face nejustificate criticile apelantei sub acest aspect.
Așa cum s-a mai arătat, desigur că lipsa semnăturii trăgătorului este o condiție esențială ce ar fi dus la nulitatea instrumentului de plată și ar fi făcut întemeiată ultima critică, însă, așa cum se susține, inclusiv în cererea de chemare în judecată (2), cele 20 file CEC despre care s-a susținut că au fost pierdute erau ștampilate și semnate de trăgător, și așa cum, de altfel se poate constata analizând înscrisul depus la fila 3.
Prin urmare, atât trasul, cât și instanța de fond au considerat că sunt în prezența unui titlu valabil, emis cu respectarea dispozițiilor Legii nr.59/1934.
Față de cele ce preced, neexistând motive care să conducă la modificarea hotărârii instanței de fond, curtea, în temeiul art.296 Cod pr.civilă, urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în Bălcești,-,.6,.A,.2,.8, jud.V, împotriva sentinței nr.197/C din 06 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul domiciliat în Rm.V,-, jud.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
/4 ex/18.06.2008.
Jud.fond
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru
